Ceva despre indicatori

Cum interpretam o balanta de verificare sau un bilant , dpdv al afacerii:

Conform OMFP 3055/2009, elementele care compun bilanţul sunt:

• ACTIV

Activul este definit ca fiind o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente anterioare si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare(incasari) pentru intreprindere. A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale II. Imobilizări corporale III. Imobilizări financiare B. Active circulante I. Stocuri II. Creanțe III. Investiții pe termen scurt IV. Casa și conturi la bănci C. Cheltuieli în avans ______________________________________ A.1.4. Fondul comercial – reflecta elementele necorporale destinate mentinerii si dezvoltarii potentialului intrepirinderii A.1.5. Alte imobilizari necorporale – cuprind elementele de natura programelor informatice, construite ca urmare a aportului in natura realizat de asociati, achizitionate de la terti sau create deunitati patrimoniale. A.1.6. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie – sunt active imobilizate create fie prin mijloace proprii ale intreprinderii, fie rezultate din lucrari cu durata mai indelungata de timp. A.2. Imobilizari corporale, denumite si active fizice si tangibile, imobilizari materiale sau active fixe, reprezinta bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi. Imobilizarile corporale includ terenurile, mijloacele fixe avansurile si imobilizarile corporale in curs. A.2.1. Terenuri si constructii in care sunt cuprinse, pe langa terenuri si cladiri, fundatiile de infrastructura, racordarea cladirilor la reteaua de apa, gaze, electricitate etc. A.2.2. Instalatii tehnice si masini – in care sunt cuprinse masini si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloacele de transport, animale si plantatii. A.2.3. Alte instalatii, utilaje si mobilier – in care sunt cuprinse mobilierul si aparatura birotica, echipamentul de protectie a valorilor umane si materiale si alte imobilizari corporale neregasite in capitolele anterioare. A.2.4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie – cuprin imobilizari in curs de executie pt nevoi proprii, aduse ca aport la capital sau facturate de furnizori si nefinalizate la sfarsitul exercitiului, precum si avansurile platite furnizorilor de imobilizari corporale. A.3 Imobilizarile financiare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu, reprezinta titluri si creante financiare in special sub forma de imprumuturi acordate. A.3.1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului, reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul societatilor din cadrul grupului pe o perioada mai mare de un an si care permite unitatii detinatoare exercitarea unui control sau influente majore in gestionarea societatilor din cadrul grupului care au emis aceste titluri, precum si realizarea unui venit financiar sub forma de dividende. A.3.2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului – reflecta imobilizari financiare reprezentand sume datorate de filiale, precum si dobanda aferenta. A.3.3. Titluri sub forma de interese de participare – reflecta titluri detinute in capitalul altor societati, fara a exercitacontrolul sau influente notabile. A.3.4. Creante din interese de participare – relecta imobilizari financiare sub forma drepturilor banesti determinate de acordarea de imprumuturi pe termen lung sau mediu, unitatii la care intreprinderea detine drepturi de participare. Aceste imprumuturi sunt purtatoare de dobanzi. A.3.5. Titluri detinute ca imobilizari – constau in acele titluri de valoare pe care unitate patrimoniala le dobandeste in vederea realizarii unor venituri financiare pe termen lung si mediu, fara a putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale in capitalul careia le detine, precum si alte titluri de plasament, detinute pe o perioada indelungata. A.3.6. Alte creante – reprezinta imobilizari financiare sub forma: - imprumuturilor acordate pe temen lung, in baza unor contracte, imprumuturi purtatoare de dobanda; - alte titluri si creante imobilizate de natura depozitelor pe termen lung, sub forma de disponibilitati in conturi bancare sau la alte institutii financiare, diverse garantii si cautiuni depuse la terti. A.3.7. Actiuni proprii – reprezinta titluri financiare de natura actiunilor proprii dobandite din capitalul social si pe care textele legale si reglementate, prevad evidentierea lor in categoria imobilizarilor financiare. B. Active circulante – denumite si active curente, valori circulante, bunuri mobile sau mijloace circulante cuprind valorile econiomice sub forma stocurilor, creantelor, investitiilor financiare si disponibilitatilor banesti. B.1. Stocurile – reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin in cadrul ciclului de exploatare, fie pt a fi vandute in aceiasi stare sau la terminarea procesului de productie, fie pt a fi consumate cu ocazia primei utilizari. B.1.1. Materii prime si materiale consumabile – cuprind urmatoarele categorii de bunuri: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri la terti si ambalaje. Materiile prime participa direct la participarea produsului si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in stare initiala, fie transformata. Materialele consumabile sau furniturile participa indirect la procesul de fabricatie fara a se regasi de regula in produsul finit. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri care nu indeplinesc cumulative conditiile de durata si valoare pt a fi incluse la mijloace fixe, precum si bunurile assimilate acestora. Stocurile la terti reflecta stocuri de materii si materiale precum si stocuri de ambalaje aflate in curs de aprovizionare, trimise spre prelucrare sau aflate in custodie la terti. In fapt, ele sunt stocuri care, patrimonial, apartin intreprinderii, dar fizic se gasesc la terti sau sunt in curs de aprovizionare. Ambalajele – sunt bunuri necesare pt protectia materialelor si marfurilor in timpul transportului si al depozitarii sau pt o buna prezentare comerciala a acestora. B.1.2. Productia in curs de executie cuprinde urmatoarele categorii: produse in curs de executie, lucrari si servicii in curs de executie, semifabricatele si stocurile la terti. Produsele in curs de executie – reprezinta productia care nu a parcurs toate fazele de prelucrare, din cadrul procesului tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Semifabricatele – sunt produselor al caror process tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza ca atare tertilor. B.1.3. Produse finite si marfuri – cuprinde in structura sa produsele finite, produsele reziduale, animale si pasari, marfuri si stocuri la terti. Produsele finite – reprezinta bunurile care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu necesita prelucrari ulterioare in cadrul intreprinderii si au fost depozitate in vederea vanzarii sau au fost livrate direct clientilor. Produsele reziduale – reflecta elementele secundare rezultate din procesul de fabricatie, cum ar fi: rebuturi, materiale recuperabile, deseuri. Animale si pasari – reprezinta animalele nascute si cele tinere de orice fel, cele crescute sa foloseasca pt reproductie, cele puse la ingrasat pt a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pt productie. Marfurile sunt bunuri achizitionate cu scopul de a fi vandute in aceiasi stare sau dupa ce au suportat o usoara transformare. B.1.4. Avansuri pt cumparati de stocuri – reprezinta creante generate de acordarea unor sume de bani furnizorilor, pt cumparari de bunuri de natura stocurilor, inainte de executia comenzilor sau contractelor. B.2 Creantele, denumite si valori in curs de decontare, reprezinta valorile economice avansate temporar, de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. B.2.1. Creantele copmerciale – reprezinta toti debitorii unitatii fata de care intreprinderea are drept de urmarire provenind din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii, ciclului de exploatare a intreprinderii. Din aceasta grupa fac parte: Avansurile pt prestari de servicii si executari de lucrari sunt creante generate de acordarea de sume de bani furnizorilor inainte de executarea serviciilor sau lucrarilor conform comenzilor sau contractelor. Clientii - reflecta creante fata de terte persoane si corespund facturilor de vanzare de bunuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii, care nu au fost inca incasate pana la data inchiderii exercitiului. Atunci cand decontarea intre intreprindere si client survine ulterior vanzarii, putem vorbi despre o vanzare pe credit. Clientii incerti – sau in litigiu reprezinta creante fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu, cu dificultati pe linie de solvabilitate. Efecte de primit – reprezinta creante generate in momentul in care clientii au acceptat o cambia sau au primit un billet la ordin. Atat cambia, cat si biletul la ordin sunt efecte comerciale, adica titluri de val negociabile care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale, ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda. Cambia – (numita si scrisoare de schimb sau trata) este un inscris prin care creditorul, numit tragator, obliga o alta persoana, numita tras, sa plateasca neconditionat sau la ordin, o suma determinata, la vedrere sau la o anumita data, la data si la locul indicat in cambie, unei terte persoane, numita beneficiar. Biletul la ordin – este un inscris prin care o persoana numita, subscriptor, se angajeaza sa verse, la o anumita data, o suma de bani determinata, unei alte persoane, numita beneficiar; plata sumei se poate face si la ordinul beneficiarului.biletul de ordin este creat la initiativa debitorului. Subscriptorul este in acelasi timp, tragator si tras. Clienti – facturi de intocmit – reflecta creantele generate de livrarile catrea terti pentru care nu s-au intocmit inca facturi. B.2.2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului – reflecta creante provenite din relatii de transmitere de valori intre unitatile din cadrul grupului sub forma de ajutoare care, acordate pe o perioada mai lunga, sunt purtatoare de dobanzi. B2.3. Sume de incasat din interese de participare – reflecta creante din dividende de incasat. B.2.4. Alete creante – reflecta toate creantele sau drepturile, altele decat cele asupra clientilor, separate prin stocurile: - avansuri acordate personalului si alte creante in legatura cu acesta - creante generate de relatiile de decontare cu asigurarile sociale, fondul de somaj, bugetul statului si alte organisme publice; - creante privin decontarile din operatii in participatie; - debitori diversi pentru creante determinate de vanzarea val mobiliare de plasament, activelor imobilizate, etc. - creante privind decontarile din operatii in curs de clarificare. B.2.5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat – reflecta creanta neta a relatiilor intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la gestiunea capitalului social. Eventualitatea insolvabilitatii unei categorii de terti fata de care intreprinderea are creante, justifaica constituirea unui provision pentru depreciere. B.3. Investitii financiare temporare sau curente – reflecta participatiile de val mica, actiunile proprii si alte investitii fiananciare. B.3.1. Titlurile de participare – detinute la societati in cadrul grupului reflecta actiuni sau alte titluri de val detinute la societati in cadrul grupului pe o perioada mai mica de un an. Titlurile de plasament – numite si investitii temporare ori plasamente pe termen scurt negociabile, sunt titluri de val achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt care, prin natura sa, este imediat realizabil si pe care intreprinderea nu are intentia sa-l conserve o perioada mai mare de un an. B.3.2. Actiunile proprii – reflecta actiunile proprii rascumparate temporar in vederea atribuirii salariatilor societatii, regularizarii cursului la bursa sau reducerii capitalului social. In aceeasi situatie se afla si obligatiunile emise si rascumparate. B3.3 Alte investitii financiare – cuprind actiunile, obligatiunile, bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt, obligatiuni emise si rascumparate, titluri de creanta negociabile;spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitatlul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor. B.4. Disponibilitatile banesti in lei si devize – se delimiteaza sub forma depozitelor la banca in conturile curente sau de disponibil, numerarului din casieria intreprinderii si prin alte val financiare care, datorita naturii lor, sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti. B.4.1. Conturile la banci – se refera la lichiditati sub forma de cecuri de incasat, depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil, sumele in curs de decontare. Cecurile de incasat – sunt inscrisuri primite de intreprindere de la terte persoane, fata de care are creante, urmand a fi micsorate. Cecul este inscrisul prin care un tragator da ordin unui tras sa plateasca, la vedere, unui beneficiar, o suma determinata.tragatotul trebuie sa aiba un depozit bancar, adica contul sau curent sa fie debitor si sa acopere val cecului. B.4.2. Casa – reprezinta totalitatea lichiditatilor monetare curente si a altor val sub forma de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorii. B.4.3. Acreditivele – cuprind acreditivele propriu-zise si avansurile de trezorerie. Acreditivele - reprezinta disponibilitatile banesti ale intreprinderii virate intr-un cont distinct la dispozitia unei terte persoane, la banca la care isi are aceasta deschis contul, destinat achitarii obigatiilor, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii.El reprezinta o modalitate de decontare cu anticipatie. Avansurile de trezorerie – reprezinta sume virate la banci sau sume in numerar puse la dispozitia personalului sau tertilor, persoane fizice sau juridice, in vederea efectuarii unor plati in numele intreprinderii. C.ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - reflecta cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la un exercitiu ulterior( ex: chirii platite anticipat, abonamante radio-TV, prime de asigurare platite inainte) impreuna cu orice venituri care, desi se refera la exercitiul financiar respectiv nu sunt incasate pana la incheierea acestuia, fiind inregistrate ca si creante corespunzatoare.

• PASIV

D. Datorii: de plata într-o perioadă de până la un an H.Provizioane I.Venituri in avans J.Capital si rezerve I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și capitalul nevărsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar A. Capital si rezerve – (capitaluri proprii) corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intreprinderii. In mod concret, capitalurile proprii exprima numai pasivul intern al intreprinderii, avand urmatoarea structura:Capitalul, primele legate de capital, rezerve din reevaluare, rezultatul reportat din exercitiile financiare precedente si rezultatul exercitiului. A.1. Capitalul – individual sau social are un caracter avansabil.El se constituie la infiintarea intreprinderii, fiind o conditie a existentei si functionarii acesteia.Capitalul unei intreprinderi reprezinta garantie in raport cu debitorii unitatii, gaj general in raport cu creditorii unitatii si are o val fixa si intangibila. In cadrul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni, capitalul social este reprezentat de actiuni egale ca valoare. In cadrul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, capitalul social este reprezentat de parti sociale egale ca val. Val initiala a actiunilor sau partilor sociale poarta numele de val nominala. Juridic, capitalul social este rezultatul subscrierii efective la capital. Capitalul social se diferentiaza in capital subscris varsat si capital subscris nevarsat. Capitalul subscris nevarsat – este capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani si/sau natura, el devine capital subscris varsat. A.2.Primele legate de capital – se refera la prime de emisiune, de fuziune, de aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni.Aceste surse sunt generate de operatiile de crestere a capitalului. Prima de emisiune = val de emisie a actiunilor – val nominala a actiunilor A.3.Rezerve din reevaluare – reprezinta fonduri create in urma reevaluarii sau ajustarii val activelor si datoriilor, determinand cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Rezervele din reevaluare pot fi aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie, rezerve aferente exercitiului in curs si rezerve dispuse prin acte normative. A.4. Rezervele – reprezinta, in principiu, beneficii capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Ele pot fi constituite si din alte elemente ale situatiei nete, ca urmare a unor dispozitii legale si reglementare.Este cazul primelor de emisiune si de aport. Rezerva legala – se constituie in proportie de 5% din profitul contabil annual inainte de impozitare, pana la limita cand rezerva atinge 20% din capitalul social, la societatile cu capital autohton infiintate in baza Legii nr. 31/1990 si la regiile autonome si 25% din capitalul social, in cazul societatilor comerciale cu participare de capital strain, infiintate in baza Decretului – lege nr.96/1990. Scopul rezervelor legale este de a proteja capitalul social in cazul in care exercitiile financiare s-au incheiat cu pierdere. Rezervele pentru actiuni proprii reflecta excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decit valoarea lor nominala, fiind destinat cheltuielilor de emisiune sau amortizari lor. Rezervele statutare sau contractuale se constituie annual din profitul net al intreprinderii intr-o proportie stipulata in statutul societatii sau prin clauze contractuale. Scopul rezervelor statutare este de a tempera actionarii in a pretinde dividente in dauna altor obligatii privind buna functionare a intreprinderii. A.5. Rezultatul reportat reprezinta rezultatul sau partea din rezultat a carui afectare financiara(repartizare pe destinatii) a fost amanata de adunarea generala a asociatilor sau actionarilor. El poate fi un rezultat reportat pozitiv (profit nerepartizat) sau negativ (pierdere nerepartizata, neacoperita din punct de vedere financiar). Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pina in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul intreprinderii societate, iar pierderea pina la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens. A.6.Rezultatul exercitiului financiar se determina fie prin calculul variatiei situatiei nete intre soldul final si inceputul exercitiului, fie ca diferenta intre venituri si cheltuieli.El poate fi favorabil, caz in care reprezinta profit sau nefavorabil, caz in care reprezinta o pierdere.

Indicatori de lichiditate

Termenul de "lichiditate " este pivotul principal in jurul caruia se invarte contabilitatea anglo-saxona.Este si firesc,ne interesaza cat de "lichida este afacerea" in persepctiva ca "ceva nu merge" Riscurile pot sa apara ca influenta a mediului extern si intern asupra companiei. Indicatorii sunt expresia(relativa !) a eficientei si performantei activitatilor economico-financiare previzionate si/sau realizate. Acesti indicatori se pot calcula fie la nivel de firma, fie la nivel de centre de responsabilitate sau centre de cost. In functie de rezultatele obtinute prin tabloul indicatorilor economici se pot lua decizii interne pentru realizarea obiectivele generale ale firmei . Cel mai important este faptul ca indicatorii influenteaza deciziile partenerilor externi Pentru a se asigura echilibrul financiar, trebuie sa fie respectate urmatoarele corelatii: -activele pe termen lung sa fie finantate din surse atrase pe termen lung -activele pe termen scurt sa fie finantate din surse atrase pe termen scurt

• Indicatorul lichidităţii curente(lichiditatea generala ) = Active curente(circulante) / Datorii curente = (stocuri+creante+inv.term.scurt+casa si conturi la banci)/sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an=1.2 si 1.9

Acest indicator arata daca datoriile curente(pe termen scurt) sunt acoperite din vanzarea stocurilor , din lichiditatile de trezorerie( Casa și conturi la bănci),din investitii pe termen scurt si realizarea creantelor in lichiditati in viitorul imediat in conditiile continuarii activitatii in parametrii medii normale.Apropierea de 1 arata o situatie cu risc foarte mare,riscul este invers proportional cu acest indicator. ________________________________________

• Indicatorul lichiditatatii rapide(testul acid) = (active circulante – stocuri) / datorii pe termen scurt=0.65 si 1.

Se observa o si mai mare restrictie in analiza . Stocurile pot fi greu convertibile in bani(lipsa cerere,garantii caduce,obiecte de inventar greu de vandut,etc) si in consecinta sunt eliminate. Minim 0.65(65% din datorii pe termen scurt trebuie obligatoriu acoperite cu creante+inv.term.scurt+casa si conturi la banci, daca sunt acoperite 100% (1) atunci firma este considerata ok. Insa ce se intampla daca este peste 1(100%),nu e ok,exista oportunitati nevalorificate de lichiditati.Exemplu:se poate acorda termene de plata clientilor mai mari pentru atragerea lor cu scopul de a marii viteza de rotatie a stocurilor de marfuri,cu cat numarul de rotatii este mai mare cu atat realizarea de adaos comercial creste,la fel si cifra de afaceri si mai aples profitul, ________________________________________

• Indicatorul lichiditatea imediata = active de trezorerie / datorii pe termen scurt

Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.(100%).Mai ales aici trebuie sa mentinem activele de trezorerie la un nivel sustenabil,a avea 100% active de trezorerie NU este in avantajul societatii !Ele trebuiesc valorificate (ex.plasamente bancare) deoarece societatea poate obtine profit pe seama datoriilor pe termen scurt care nu au un cost(o dobanda de achitat),exceptie datoriile la bugetul de stat ,bugetul asigurarilor si salarii(sigur,salariile au un "cost",ne putem permite sa nu platim salariile la timp?),credite bancare pe t.scurt.

• Indicatorii gradului de indatorare

• Rata datoriilor=Datorii totale/Active totale

Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditorii externi. Creditorii (bancile) prefera rate ale obligatiilor(altora) scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mic riscul lor in cazul lichidarii societatii.

• Solvabilitatea patrimoniala=Capitaluri proprii/Total pasiv

Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.Acest indicator NU este operational pentru un creditor(banca) deoarece capitalurile proprii se regasesc in activ la imobilizari corporale sau la stocuri.In caz de insolvabilitate cu greu se pot vinde( in raport de 50% din valoarea lor) imobilizarile corporale sau stocurile.

• Indicatori privind utilizarea activelor

• Rotatia stocurilor=Cifra de afaceri/Stocuri

Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila(vad comercial,etc) pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu ( (stocul initial + stocul final)/2 ).

• Durata de recuperare a creantelor=(Total creante/Cifra de afaceri)*360

Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid.Este de remarcat ca acest indicator nu depinde de companie.

• Durata de rambursare a datoriilor=(Datorii totale/Cifra de afaceri)*360

Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic, valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.

• Rata utilizarii activelor fixe=(Cifra de afaceri/Active fixe)*1000

Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun.(depinde de ramura in care are activitatea compania,este o diferenta enorma intre o companie petroliera sau turism si una din industria alimentara!)

• Rata de eficienta a activelor circulante=(Cifra de afaceri/Active circulante)*1000

Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante, indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. Acest indicator este deosebit de relevant,nu depinde de domeniu de activitate si arata eficienta economica a companiei.

• Viteza de rotatie a activelor circulante=(Active circulante/Cifra de afaceri)*360

Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.

• Indicatorii Profitabilitatii

• Marja profitului net=Profitul net/Cifra de afaceri

Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului.

• Rata rentabilitatii activelor=(Profitul net/Active totale)*1000

Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale, cu cat este mai mare este mai bun.

• Rata rentabilitatii capitalurilor proprii=(Profitul net/Capitaluri proprii)*1000

Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii, cu cat este mai mare este mai bun. _____________________________ Bancile la solicitarea unui credit analizeaza printre altele si solvabilitatea pe termen lung deoarece sunt interesati daca societatea poate achita ratele si dobanda aferenta la un eventual credit pe termen lung. Solvabilitatea pe termen lung se refera la capacitatea unei afaceri de a rambursa un credit. Sunt doi indicatori folositi pentru a evidentia solvabilitatea: -unul se refera la capacitatea afacerii de a rambursa dobanda aferenta creditului pe termen lung - al doilea are in vedere capacitatea de rambursare a principalului(creditul in sine) Indicatorul pentru dobanda compara suma venitului disponibil pentru plata dobanzii si suma datorata ca si dobanda. Venitul disponibil nu este altceva decat castigul inainte de dobanda si impozit pe profit (EBIT),sau rezultatul(profit) contabil brut la care se adauga cheltuielile cu dobanzile.

• Formula pentru indicatorul de acoperire a dobanzii este: EBIT /Cheltuieli cu dobanda

Indicatorul care evidentiaza capacitatea unei firme de a returna principalul este (debt to equity ratio) gradul de indatorare. Structura de capital pe termen lung(zis si permanent) a unei afaceri este alcatuita in principal din imprumuturi pe termen lung si din participatia actionarilor(capital social varsat+prime de capital+rezerve din reevaluare+ rezerve+profitul sau pierderea reportat(ă)+profitul sau pierderea exercițiului financiar)

• Gradul de indatorare = Total imprumuturi pe termen lung/Total capital

Imprumuturile pe termen lung sunt de obicei garantate cu active detinute de societate si au prioritate la plata (chiar si inaintea drepturilor asociatilor). Din acest motiv cei care acorda credite pe termen lung au un grad ridicat de siguranta in ceea ce priveste restituirea sumelor la data stabilita si in cuantumul stabilit (suma restituita nu depide de cat de mare este profitul sau pierderea societatii). __________________________________

• Limite ale analizei indicatorilor

Desi analiza indicatorilor este utila in finante ea are limite, din care unele sunt date mai jos: 1. Multe firme includ un numar mare de diverse departamente in industrii diferite, facand dificila elaborarea unui set coerent de indicatori medii industriali pentru scop comparativ; analiza indicatorilor e mai eficienta pentru firmele mici. 2. Inflatia distorsioneaza mult bilanturile contabile, astfel incat analiza comparativa cu firmele de varsta diferita poate duce la erori daca nu se fac anumite corectii. 3. Factorii sezonieri pot perturba analizele indicatorilor (ex: viteza de rotatie a stocurilor) ______________________________ Bilantul contabil trebuie translatat intr-un bilant financiar Bilantul contabil trebuie discutat inainte de fiecare analiza financiara.

• Se regrupeaza in posturi asemanatoare toate elementele din bilant atat cele de activ cat si cele de pasiv. Elementele nesemnificative se cumuleaza cu alte elemente semnificative.

Exemplu: cheltuielile si veniturile in avans se trec, dupa caz, la creante, datorii sau stocuri. Daca am incasat o anumita suma in avans sunt obligat sa prestez un serviciu sau sa realizez un produs. Daca obligatia este realizata in proportie de peste 50% am deja un stoc realizat dar nelivrat, iar daca este sub 50% am o datorie de indeplinit. In situatie inversa ma aflu cu cheltuielile inregistrate in avans deoarece am o creanta fata de tert transpusa fie intr-un serviciu fie intr-un produs de primit.

• Provizioanele constituite fie reduc elementele pentru care au fost create fie maresc capitalurile proprii, sumele ramase la indemana societatii folosindu-se in urmatorii ani.

• De cele mai multe ori,in practica, elementele in afara bilantului se ignora total, existand cazuri in care nici nu se inregistreaza in contabilitate elemente in clasa 8,(totul pana la depunerea dosarului pentru un credit la banca).

Aceasta practica trebuie oprita deoarece ascunde realitatea fata de investitori si creditori. Conform IAS-urilor trebuie sa inlaturam din situatiile financiare (patrimoniu) imobilizarile care nu mai aduc beneficii economice viitoare pentru societate. Daca am aplicat acest rationament si avem imobilizari si alte active in afara bilantului cu o anumita valoare ecomomica pentru un eventual tert acestea trebuie adaugate la restul imobilizarilor deoarece prin valorificare asigura o intrare de numerar sau echivalent de numerar.

• Daca am acordat o garantie pentru un tert si acesta este la data realizarii analizei in stare de faliment sau intr-o incapacitate prelungita de plata va trebui sa luam in calcul riscul de a platii angajamentul (platim datoria in locul lui). Va trebui sa integram si aceste angajamente la datorii.

• In schimb, daca am primit un angajament, ne aflam intr-o incapacitate prelungita de plata si tertii (banci sau o societatati din cadrul grupului) care asteapta de la societate plati vor fi blocate si deci nu vom adauga la creante angajamentul primit deoarece acesta nu va fi facut. Iar daca angajamentul este onorat va trebui sa achitam datoria dupa o perioada de timp. La suma primita trebuie sa adaugam comisionanele si dobanzile pe care le platim pentru serviciul (creditul) primit si sa trecem suma de plata la datorii (eventual pe termen lung daca exista un rastimp de peste un an pana la inapoierea sumei). In acest caz vom adauga la contul de profit si pierdere si posibilele cheltuieli.

• O alta practica intalnita este realizarea inventarului la stocuri si imobilizari superficial. De multe ori se constatata si se inregistreaza stocuri depreciate sau active imobilizari care nu mai corespund cu cerintele standardului 16 "Imobilizari corporale". In practica chiar daca se constatata acestfel de situatii ,ele sunt ignorate de contabilitate deoarece are repercusiuni fiscale.

In analiza financiara trebuie scoase din activ toate elementele de genul celor de mai sus daca nu au fost provizionate. La fel vom face si cu creantele pe care stim ca nu le vom recupera dar nu au fost provizionate din acelasi motiv fiscal.

• Anumite elemente nu prezinta interes deoarece ponderea lor in total activ sau pasiv este nesemnificativa. Nu vor fi prezentate.

• Exista elemente care daca sunt incluse (repuse) in bilant implica modificarea contului de profit si pierdere prin cresterea sau scaderea unor cheltuieli sau venituri.

Exemplu : calcularea de provizioane pentru active. Insa prin neconstituirea provizioanelor in bilantul contabil activul net este majorat iar profitul marit deoarece nu s-au inregistrat cheltuieli (nedeductibile fiscal).

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 28 iunie 2010

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 28 iunie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal,publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din 28 iunie 2010 Partea I. ART. VI În termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanţe de urgenţã se vor elabora de cãtre Ministerul Finanţelor Publice normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţã, care vor fi aprobate prin hotãrâre a Guvernului. Modificare TVA 44. La articolul 140, alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins: "(1) Cota standard este de 24% şi se aplicã asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxã sau care nu sunt supuse cotelor reduse." --------------------------------------- Atentie : nu se modifica TVA cota redusa! Redau mai jos extras din art.140 prin care a fost stabilta cota de TVA pana la data aparitiei modificarii prin OUG 58/28.06.2010 Din Legea 571/2003,Titlul VI -TVA CAP. 8 Cotele de taxă ART. 140 Cotele (1) Cota standard este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. (2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele scutite conform art.144 alin. (1) lit. m); b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii; c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare; d) livrarea de produse ortopedice; e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. (21) Cota redusă de 5% ...... _________________________________________ Pana la 30.06.2010 urmeaza a se constitui prin decizie comisii de inventariere a stocurilor aferente marfurilor,materii prime,auxiliare,produse finite,semifabricate,etc care au atasata deductibilitate de tva la nivel de 19% La magazine cu amanuntul: 371 - 4428 = sold TVA neexigibila la 30.06.2010 x 0.2632 atentie la modificarea preturilor de raft si a casei de marcat ! Exemplu. Detinem urmatoarele date,prin inventarierea magazinului: Stoc 30.06.2010 =10.000 ,din care TVA neexigibila = 10000*19/119=1596.64,ad.com 10%=((10.000 -1596.64) x 10/110) =763.94 sau se poate calcula folosint adaosul mediu:k=(Si378+RC378)/[ (SiD371+RD371) – ((SiD371+RD371)*19/119)] evidenta contabila se prezinta astfel: D371=10.000 C378=763.94 C4428=1596.64 D4424=1451.49( TVA de recuperat ) ----------------------------------------------------------------------- D4424= (1596.64 – (763.94*19 /100)=1596.64-145.15=1451.49 (tva de recuperat,de principiu, este format din tva deductibila aferenta marfurilor intrate in trecut ce se regaseste in soldul creditor al tva neexigibila(de stoc) si care la sf.lunii se reporteaza in tva de recuperat.Tva neexigibila mai are in componenta soldului si tva -ul aferent ad.comercial) Se efectueaza regularizarea de tva de la 19% la 24% atentie creste cu 5 puncte procentuale si NU cu 5% Calcul:cresterea este ( 19 -24/19)=0.2632 Tva stoc la 30.06.2010=1596.64 x 0.2632)=420.23 (crestere de la 19% la 24%) Modificarea c/v stocului de marfuri: 371-4428 = 420.23 -valoarea stocului de marfuri la 01.07.2010=10420.23, din care tva neexigibila(de stoc) sold C4428=2016.82 (10420.23 x 24/124),sau 1596.64+420.23=2016.87 ------------------------------------------- Intrare 02.07.2010 = 5000 ,la care se adauga:tva 24%,ad.com.10% D371 - % = 6820 C378 =500 C401=6200 C4428=120 (tva la ad.comercial ) 4426-4428=1200 (tva deductibila furnizor) --------------------------------------------- formula contabila clasica de intrare: D371 - % = 6820 C401=5000 C378=500 C4428=1320 4426-401=1200 _______________________ valoare stoc la 02.07.2010 = 10420.23+6820=17240.23 din care 17240.23 x 24/124=3336.82 tva de stoc ,neexigibila->C4428=3336.82 ----------------------------------------- Vanzare 31.07.2010 D411 - % = 17240.23 C707=13903.41 C4427=3336.82 -------------------------- (Si378+RC378)/ (SiD371+RD371) – ((SiD371+RD371)*24/124) = 763.94+500/(10420.23+6820)-3336.87=1263.94/(17240.23-3336.87)=1263.94/13903.36=0.0909 C707=13903.41 x 0.0909=1263.82 ad.comercial realizat D607=13903.41-1263.82=12639.59 ch.cu marfurile ------------------------------ scaderea gestiunii: % - 371 = 17240.23 D607 =12639.59 D378=1263.82 D4428=3336.82 Inchidere tva D4427- % = 3336.82 C4426=1200 C4423=2136.82 compensare tva 4423-4424=1451.49 ________________________________ Tva de plata: 2136.82-1451.49=685.33 TVA de plata se justifica astfel : (tva ad.com.500 x24/100) =>120+ tva ad.com stoc la 30.06.2010 in suma de 763.94*19 /100=>145.14+ tva colectat plus 5 puncte procentuale =>420.23 ____________________ total de plata = 685.33

Problema

Pentru salariul brut (venitul brut) in suma de 1.800 lei al unui salariat, la functia de baza, în luna februarie 2010, cu doua persoane in intretinere, au fost calculate urmatoarele componente (lei): Sa se stabileasca corespondenta corecta cu cuantumul valoric. A. DP – Deducerea personala B. VNL – Venitul net lunar C. VI – Venitul impozabil D. IS – Impozitul pe salarii E. SN – Salariul net ___________________________________________ Rezolvare: A. DP – Deducerea personala=270 Conf.OMF 1016/2005 ,algoritmul de calcul este : deducerea personala x [1-(VBL- 1.000)/2.000] -pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei; Calcul:450 x [1-(1800-1000)/2000]=450 x [1-(800/2000)]= 450 x [1-0.40]=450 x 0.60=270 VBL=venitul brut lunar din salarii Despre deducerea personala. Conf.Codul Fiscal 2010 , Titlul III Impozitul pe venit. Cap. III Venituri din salarii , Art. 56 : 1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza. (2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250 lei; - pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 350 lei; - pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550 lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 650 lei. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice(OMF 1016/2005). Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. (3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar. ________________________________________ B. VNL – Venitul net lunar=1503 Venitul net lunar este diferenta intre salariul tarifar (din cartea de munca) si contributiile salariale ale angajatului ( CAS, fondul de sanatate, fondul de somaj .) CAS=10.50%=1800 x 10.50%=189 421-4312=189 fondul de somaj=0.50%=1800 x 0.50%=9 421-4372 = 9 fondul de sanatate=5.50%=1800 x 5.50%=99 421-4314=99 ------------------------------------------------ total retineri din salariu= 297 Venitul net lunar=1800-297=1503 _____________________________________ C. VI – Venitul impozabil=1233 Venit impozabil = Venit net – ( Deducere de bază + Cheltuieli profesionale + Deducere suplimentară )= 1503-(270+0+0)=1233 Nota privind cheltuieli profesionale:Conf.Cod fiscal,art.21 alin(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului... Ppotrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, ...intră sub incidenţa acestei limite[...] servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale Dpdv contabil : 6458/ alte chelt privind asig si prot sociala = 462/ creditori diversi 462=5311 -plata unor sume catre salariat privind cheltuieli profesionale iar deductibilitatea sumei din ct 6458 se calculeaza la sf an , fiind deductibil 2% x fond salarii total, diferenta este nedeductibila fiscal . nota privind deducerea suplimentara: Contribuabilii mai beneficiaza de deduceri personale suplimentare in functie de situatia proprie sau a persoanelor aflate in intretinere, in afara sumelor rezultate din calcul astfel: a) 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul I si persoanele cu handicap grav; b) 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap accentuat. ________________________________________ D. IS – Impozitul pe salarii=197 Impozitul pe salarii=venitul impozabil x cota unica( imp.pe salariu) = 1233 x 16/100=197 ___________________________________________ E. SN – Salariul net=1306 Salariul net=Venit net –impozitul pe salarii=1503-197=1306

Problema

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare Legea contributia pe care o reglementeaza. A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de salariati B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii normale de munca C. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc D. Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj E. Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii O.U.G. nr. 158/2005; art. II din O.U.G. nr. 91/2006 Legea nr. 95/2006 (angajatii si asimilatii acestora s.a.) - art.257; art. 7. – alin. (1) lit. a) din Legea 11/2010 a BS Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS _________________________________ Rezolvare: A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de salariati=Legea nr. 95/2006 (angajatii si asimilatii acestora s.a.) - art.257; art. 7. – alin. (1) lit. a) din Legea 11/2010 a BS B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii normale de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS C. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc =Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS D. Contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor pentru somaj=Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS E. Contributia datorata de angajator pentru concedii si indemnizatii=O.U.G. nr. 158/2005; art. II din O.U.G. nr. 91/2006

Problema

Pentru salariul brut (venitul brut) in suma de 960 lei al unui salariat, la functia de baza, în luna februarie 2010, cu doua persoane in intretinere, au fost calculate urmatoarele componente (lei): Sa se stabileasca corespondenta corecta cu cuantumul valoric. A. DP – Deducerea personala B. VNL – Venitul net lunar C. VI – Venitul impozabil D. IS – Impozitul pe salarii E. SN – Salariul net ________________________________ Raspuns: Salariul brut=960 cu doua persoane in intretinere. A. DP – Deducerea personala=450(nu se aplica deducere degresiva,se aplica la salarii brute intre 1001 si 3000 lei) B. VNL – Venitul net lunar=801 C. VI – Venitul impozabil=351 D. IS – Impozitul pe salarii=56 E. SN – Salariul net=745

Problema

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare contributie, Legea care o reglementeaza. A. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii deosebite de munca C. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj D. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale E. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc 11. Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS 12. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)) si art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS 13. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS 14. Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS 15. Legea nr. 200/2006 (art.7 alin.(1)); art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea 12/2010 a BAS _____________________________________ Raspuns: A. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)) si art. 18 – alin. (1) lit. a) din Legea 12/2010 a BAS B. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii deosebite de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS C. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj =Legea nr. 76/2002 (art.29); art. 19 – alin. (1) lit. b) din Legea 12/2010 a BAS D. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale=Legea nr. 200/2006 (art.7 alin.(1)); art. 19 – alin. (1) lit. d) din Legea 12/2010 a BAS E. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc=Legea nr. 346/2002; art. 20 – alin. (1) din Legea 12/2010 a BAS

Problema

In tabelul de mai jos sunt prezentate principalele contributii asupra salariilor care se aplica in anul 2010 in Romania precum si legile care le instituie. Sa se precizeze pentru fiecare contributie,Legea care o reglementeaza. A. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator B. Comisionul datorat de angajator pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca C. Comisionul datorat de angajator pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate in carnetele de munca D. Contributia datorata de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap E. Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii speciale de munca 1. Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea 12/2010 a BAS 2. Legea nr.448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - art. 78 3. Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. b) 4. Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. a) 5. Legea nr. 95/2006 - art. 258; art. 7. – alin. (1) lit. b) din Legea 11/2010 a BS _________________________________________________ Rezolvare: 1.Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator=Legea nr. 95/2006 - art. 258; art. 7. – alin. (1) lit. b) din Legea 11/2010 a BS 2.Comisionul datorat de angajator pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca=Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. a) 3.Comisionul datorat de angajator pentru verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate in carnetele de munca=Legea nr. 130/1999; art. 5 alin. (1), lit. b) 4.Contributia datorata de angajator pentru promovarea drepturilor persoanelor cu handicap=Legea nr.448/2006 privind protectia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - art. 78 5.Contributia de asigurari sociale, datorata de angajator, pentru conditii speciale de munca=Legea nr. 19/2000 (art.18 alin.(2) si (3)); art. 18 – alin. (1) lit. c) din Legea 12/2010 a BAS

Problema

Dispuneţi de următoarele date la închiderea exerciţiului N: veniturile aferente exerciţiului N – 18.000 lei, din care dividende cuvenite – 2.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N – 5.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile – 400 lei şi amenzi datorate autorităţilor române – 1.100 lei; impozitul pe profit calculat şi înregistrat în cursul exerciţiului N – 800 lei, din care plătit – 500 lei; Cota de impozit pe profit – 16%. Care este suma impozitului pe profit de plătit în exerciţiul N: ___________________________________________________ venituri=18000 cheltuieli=5000 -------------------- rezultat(profit contabil)=13000 Baza de impozitare= 13000+400+1100+800-2000=13300 Impozit pe profit= 13300*16/100=2128 Calcul:2128( impozit datorat) -500( impozit achitat) = 1628(impozit pe profit de plata ) -suma impozitului pe profit de plătit în exerciţiul N=1628 ------------------- Se storneaza suma de 800 lei,impozit pe profit calculat anterior 691-441 = 800lei(in rosu) -se repune impozit pe profit calculat 01.01.n la data calculului 691-441=2128lei -se declara la adm.financiara: 2128 - 800=1328lei -se achita la BS suma de 1628lei 441-5121=1628

Problema

Un contribuabil platitor de impozit pe profit a efectuat, in baza unui contract de sponsorizare, cheltuieli de 1.500 lei. Contribuabilul prezinta urmatoarele date financiare: Venituri din vanzarea marfurilor = 100.000 lei; Venituri din prestari de servicii = 200 lei; Cheltuieli privind marfurile = 75.000 lei; Cheltuieli cu personalul = 2.000 lei; Alte cheltuieli de exploatare = 9.000 lei, inclusiv cheltuielile cu sponsorizarea; Ce suma poate deduce contribuabilul din impozitul pe profit, in conformitate cu Codul fiscal ? ____________________________________________ Venituri din vanzarea marfurilor = 100.000 lei; Venituri din prestari de servicii = 200 lei; ------------------------------------------------ total venituri=100200 Cheltuieli privind marfurile = 75.000 lei; Cheltuieli cu personalul = 2.000 lei; Alte cheltuieli de exploatare = 9.000 lei Din "Alte cheltuieli de exploatare" = 9.000 lei se scad cheltuielile cu sponsorizarea in suma de 1500 lei = 7500 lei ------------------------------------------- total cheltuieli (fara ch.cu sponsorizare)= 84500 lei Conditia pentru deductibilitatea ch.de sponsorizare este sa nu depaseasca 20% din impozitul pe profit si sa fie calculate la nivel de max.3 la mie aplicata la cifra de afaceri. Prima conditie: -Cifra de afaceri = total venituri(in cazul de fata)=100200lei calcul: 100200 * 3/1000=300,60 lei -ch.deductibile privind sponsorizarea Conditia a doua: venituri= 100200 cheltuieli=84500 ------------------------- rezultat(profit)15700lei Impozit pe profit= 15700 *16/100=2512lei -deductibilitatea 20% din impozit pe profit datorat calcul:2512*20/100=502.40lei(limita maxima a ch.cu sponsorizarea admisa la deductibilitate fiscala) -suma ce poate fi dedusa de contribuabil din impozitul pe profit, in conformitate cu Codul fiscal,este de 300,60 lei

Problema

O societate comerciala a avut in exercitiul N venituri 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m. din care cheltuieli cu provizioanele de 200 u.m., considerate nedeductibile fiscal. In exercitiul N+1 provizionul ramane fara obiect si se desfiinteaza. In exercitiul N+1 s-au inregistrat venituri de 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m. si nu exista alte venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile fiscal. Sa se calculeze raportul dintre impozitul pe profit al exercitiilor N si N+1. _______________________________________ Exercitiul N Venituri totale= 2000 Cheltuieli totale = 1000 ----------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare= 1000+200(cheltuieli cu provizioane)=1200 calcul impozit pe profit: 1200*16/100=192 Impozit pe profit in ex.N = 192 Exercitiul N+1 Venituri totale= 2000 Cheltuieli totale = 1000 ----------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare= 1000-200(venituri din provizioane anulate)=800 calcul impozit pe profit: 800*16/100=128 Impozit pe profit in ex.N+1 = 128 Raportul impozit pe profit N/N+1 = 192/128=1.50

Problema

O societate comerciala a inregistrat in exercitiul financiar N venituri impozabile 2.000 u.m., cheltuieli 1.000 u.m., din care cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 200 u.m. In exercitiul N+1 societatea a inregistrat venituri impozabile 2.000 u.m. si cheltuieli 1.000 u.m. Nu exista alte venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile. In urma unei contestatii, amenda a fost anulata. Sa se calculeze diferenta dintre impozitul pe profit al exercitiilor N si N+1. ___________________________________________________ Ex.N venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000+200=1200 *16/100=192 Impozit pe profit = 192 _________________________ Ex.N+1 venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000-200=800 *16/100=128 Impozit pe profit = 128 -------------------------- Diferenta 192-128=64

Problema

O societate comercial prezinta gradul de indatorare de 5, venituri impozabile totale 2.000 u.m., din care venituri din diferente de curs valutar 50 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m. din care cheltuieli cu dobanzile 500 u.m., si cheltuieli din diferente de curs valutar 100 u.m. (aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului). Sa se calculeze impozitul pe profit. ____________________________________________________ In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazuta gradului de indatorare. ------------------------- Conform gr.de indatorare mai mare de 3,si anume 5,dobanzile si diferentele de curs valutare negative sunt nedeductibile fiscal. venituri impozabile totale = 2.000 cheltuieli totale = 1.000 ____________________________________ rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000+500+(100-50) =1550 Calcul impozit pe profit = 1550*16/100=248 Impozit pe profit = 248 Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” face parte din grupa 66 “Cheltuieli financiare” şi este un cont de cheltuieli, care funcţionează după regula conturilor de activ. Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind diferențele de curs valutar. În debitul contului 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” se înregistrează: * diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanțelor în valută (267, 411, 413, 451, 453, 456, 461); * diferențele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor plătite, la decontarea acestora (232, 234, 409); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (232, 234, 267, 409, 411, 413, 418, 451, 453, 456, 461); * diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută (512, 531, 541); * diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor încasate, la decontarea acestora (419); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 269, 401, 403, 404, 405, 408, 419, 451, 453, 455, 462, 509); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a disponibilităților bancare în valută, a disponibilităților în valută existente în casierie, precum și a depozitelor și altor valori de trezorerie în valută (512, 531, 541, 542, 267, 508); * diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută (267, 508, 541, 542); * diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într-o entitate externă care a fost cuprinsă în consolidare (107); * diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr-o investiție netă a entității într-o entitate străină (106). Se închide la sfârşitul perioadei prin debitul contului 121 “Profit sau pierdere”. Nu are sold la sfârşitul perioadei.

Problema

O societate comerciala cumpara din strainatate marfuri in valoare de 1.000 euro. Cursul leu/euro la data facturarii este de 3,5. La o luna plateste 50 % din datoria comerciala, cursul leu/euro 3,7. Dupa doua luni plateste si diferenta, curs leu/euro 3,4. Care este profitul (pierderea) exclusiv din aceste operatii. ___________________________________________________ -datorie in lei la data cumpararii=1000*3.5=3500 -plata la 30 zile = 500*3.7=1850 -plata la 60 zile =500*3.4=1700 __________________________________ total achitat 1850+1700=3550 diferenta =suma datorata 3500- suma achitata 3550= - 50 Conform ordinului 3055 “ La finele fiecarei luni, creantele si datoriile în valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României din ultima zi bancara a lunii în cauza. Diferentele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz. Prevederile de mai sus se aplica si creantelor si datoriilor exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute. În acest caz, diferentele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, dupa caz .“

Problema

Societatea„X” SRL are rezerve statutare 500 u.m., capital social 1.000 u.m., rezultatul reportat (pierdere) 500 u.m., alte rezerve 2.000 u.m., imprumuturi bancare romanesti (cu termen peste un an) 10.000 u.m. (valori medii ale perioadei). In exercitiul financiar curent a obtinut venituri impozabile de 2.000 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m., din care 500 u.m. cheltuieli cu dobanzile. Sa se calculeze impozitul pe profit. __________________________________________________________ Se calculeaza capitalul propriu: 1.rezerve statutare = 500 2.capital social =1000 3.rezultatul reportat (pierdere)= 500 4.alte rezerve 2.000 ----------------------- total capital propriu = 3000 Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3. _____________________ Gradul de indatorare = capital propriu / imprumuturi cu termen peste un an Grd=10000/3000=3.33 Societatea comerciala are gradul de indatorare de 3.33,conditie neindeplinita pentru ca cheltuieli cu dobanzile sa fie integral deductibile fiscal. -in acest caz ch.cu dobanzile de 500 sunt nedeductibile fiscal integral ______________________________ venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000+500=1500 *16/100=240 Impozit pe profit = 240 Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Problema

Societatea „X” SRL are rezerve statutare 500 u.m., capital social 1.000 u.m., rezultatul reportat (pierdere) 500 u.m., alte rezerve 2.000 u.m., imprumuturi bancare din Romania (cu termen peste un an) 5.000 u.m. (valori medii ale perioadei). In exercitiul financiar curent a obtinut venituri impozabile de 2.000 u.m., cheltuieli totale 1.000 u.m., din care 500 u.m. cheltuieli cu dobanzile. Sa se calculeze impozitul pe profit. _____________________________________________ Se calculeaza capitalul propriu: 1.rezerve statutare = 500 2.capital social =1000 3.rezultatul reportat (pierdere)= 500 4.alte rezerve 2.000 ----------------------- total capital propriu = 3000 Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3. _____________________ Gradul de indatorare = imprumuturi cu termen peste un an/capital propriu Grd=5000/3000=1.67 Societatea comerciala are gradul de indatorare de 1.67,conditie indeplinita pentru ca cheltuieli cu dobanzile sa fie integral deductibile fiscal. -in acest caz ch.cu dobanzile de 500 sunt deductibile fiscal integral ______________________________ venituri impozabile = 2.000 cheltuieli totale 1.000 --------------------------- Rezultat(profit) = 1000 Baza de impozitare = 1000 *16/100=160 Impozit pe profit = 160 Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Problema

O societate comerciala are gradul de indatorare de 2. Sa se calculeze impozitul pe profit in conditiile: Venituri impozabile totale = 2.000 u.m.; cheltuieli totale = 1.000 u.m., din care cheltuieli cu dobanzile 500 u.m. __________________________________ Potrivit Codului fiscal (art. 23) , cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de indatorare este mai mic sau egal cu 3. Societatea comerciala are gradul de indatorare de 2,conditie indeplinita pentru ca cheltuieli cu dobanzile sa fie integral deductibile fiscal. Venituri totale=2000 Cheltuieli totale =1000 _________________________ Rezultatat(profit)=1000 Impozit pe profit: 1000*16/100=160 691-441=160 Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Capitalul imprumutat este reprezentat de totalitatea creditelor si imprumurilor cu termen de rambursare peste un an incepand de la data incheierii contractului , indiferent de data la care acestea au fost contractate. Capitalul imprumutat poate cuprinde si creditele sau imprumurile care au termen de rambursare mai mic de un an , in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen , iar perioada de rambursare curenta , insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an. Capitalul propriu este capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profit nedistribuit, rezultatul exercitiului, alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Problema

O societate comerciala inregistreaza venituri de 2.000 u.m. din care dividende primite de la o persoana juridica romana 100 u.m., cheltuieli 1.000, din care impozitul pe profit datorat in perioada anterioara 100 u.m. si provizioane pentru litigii nedeductibile fiscal de 100 u.m. Sa se calculeze impozitul pe profit. ____________________________________ 1.- nu se aplică impozit asupra dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 10%, începând cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data plăţii dividendelor, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii acestora. Prevederile se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană. 2.criteriilor de recunoastere a provizioanelor, sunt: – pentru litigiul cu clientii: * exista o obligatie curenta legala, generata de un eveniment trecut (livrarea produselor de o calitate necorespunzatoare); * este probabila o iesire de resurse pentru a onora obligatia (plata despagubirilor); * exista o evaluare credibila. Daca cele trei criterii de recunoastere a provizioanelor sunt indeplinite,se va constitui un provizion . Constituirea provizionului se va inregistra in contabilitate astfel: 6812 = 1511 3.Cheltuielile cu impozitul pe profit datorat in perioada anterioara de 100 u.m. NU poate fi luate in calcul deoarece ele NU apartin prezentului exercitiu financiar. Calcul: Venituri totale = 2000 Celtuieli totale=1000 ________________ Rezultat= 1000(profit) Baza de impozitare= profit+ch.neded.- venituri neimp. Baza de impozitare= 1000+100(litigii nedeductibile fiscal ) - 0=1100 Calcul: 1100*16/100=176 691-441=176

Problema

O societate comerciala are venituri impozabile de 2.000 u.m., si cheltuieli deductibile 1.000 u.m. Capitalul social este de 1.000 u.m. Sa se calculeze diferenta dintre impozitul pe profit, calculat cu si fara constituirea rezervei legale. ________________________________________ Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. Calcul impozit pe profit fara rezerva legala. Venituri totale impozabile =2000 Cheltuieli deductibile =1000 Profit = 1000 Impozit pe profit 1000*16/100=160 Calcul impozit pe profit cu rezerva legala. Profit inainte de const.rez.legale=1000*5/100=50 Venituri totale impozabile =2000 Cheltuieli deductibile =1000 + 50=1050 Profit = 950 Impozit pe profit 950*16/100=152 ___________________________________ diferenta : 160-152 = 8 Cota de 5% reprezentând rezerva se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) .

Problema

O societate comerciala are venituri impozabile de 5.000 u.m., din care inregistrate in conturile 701 – 1.000 u.m., 704 - 2000 u.m., 707 – 1000 u.m., iar cheltuieli (exclusiv impozitul pe profit) – 4.000 u.m dintre care cheltuieli cu sposorizarea de 20 u.m . Ce suma poate fi sponsorizata ca fiind deductibila in impozitul pe profit, conform Codului fiscal ? ___________________________________ Potrivit prevederilor art.21 alin (4) lit. p. din Codul Fiscal, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, dar pot fi scazute din impozitul pe profit datorat daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Cifra de afaceri este: ct.701=1000 ct.704=2000 ct.707=1000 __________________ total=4000 Calcul: 4000*3/1000=12 suma ce poate fi sponsorizata ca fiind deductibila in impozitul pe profit este de 12. _______________________ In problema se mentioneaza ca veniturile sunt de 5000 si ca sunt impozabile insa NU toate veniturile sunt incluse in cifra de afaceri,in cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile exceptionale. În termeni corecţi, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum şi a altor venituri din exploatare,mai puţin rabaturile,remizele şi alte reduceri acordate clienţilor. Cifra de afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preţurile pieţei, respectiv încasările totale.Ea cuprinde totaliatea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor într-o perioadă de timp.

Problema

O societate comerciala are in trimestrul 1 venituri impozabile cumulate de 1.000 u.m., cheltuieli cumulate de 500 u.m., intre care amenzi datorate catre Garda Financiara de 100 u.m. si penalitati de intarziere catre SC „X” SRL de 100 u.m. Sa se calculeze impozitul pe profit. ___________________________________________ a)Rezultatul(profit contabil(Pc))= Venituri total (Vt) - Cheltuieli totale (Ct) Pc= 1000-500=500 b)Amenzile catre GF sunt nedeductibile(Cnd)=100 6581- 448=100 448-5121=100 c)Penalitatile de intarziere catre SC "X" SRL sunt deductibile deoarece la firma "X" sunt venituri impozabile.(Nu se adauga la baza de impozitare)=100 658-401=100 401- 5121=100 Baza de impozitare(Bi)= Profitul contabil(Pc) + Ch.ndeductibile(Cnd) - Venituri neimpozabile(Vni) Bi= 500+100 - 0 = 600 Impozitul pe profit(Ip)= Bi*16/100 Ip= 600*16/100=96 691-441=96 441-5121=96

Problema

O societate comerciala inregistreaza in trimestrul 3, venituri cumulate de 3.000 u.m. Cheltuielile cumulate, inclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit este 2.000 u.m. Impozitul pe profit datorat pe primele 2 trimestre este de 100 u.m., din care a platit 50 u.m. Dintre veniturile obtinute, 200 u.m. sunt venituri din dividende de la persoane juridice romane. Sa se calculeze impozitul pe profit de plata la sfarsitul trimestrului 3. ___________________________ in trimestrul 3 : a)Venituri totale(Vt)=3000 b)Cheltuieli totale(Ct)=2000 Rezultat(Profit contabil(Pc))=Vt-Ct Pc=Vt-Ct=3000-2000=1000 c)Impozitul datorat pe trim.1+2=100 a fost inclus in cheltuieli totale(Ct) la trim.3 cu formula 691 - 441 = 100,sunt ch.nedeductibile d)Veniturile de 200 u.m. sunt neimpozabile deoarece sunt venituri din dividende ce au fost impozitate si sunt incluse la trim.3 in total venituri(Vt) prin formula: 5121- 768 = 200 (in T1+T2) Baza de impozitare(Bi)= Profitul contabil(Pc)+Cheltuieli ndedeductibile(Cnd) - Venituri neimpozabile(Vni) Bi= 1000+100-200=900 Impozitul pe profit(Ip)= Baza de impozitare * 16/100 Ip=900*16/100=144 Storno impozit pe profit trim.1+2 691 - 441 = - 100 (rosu) se repune: 691-441=144 Se declara (diferenta 100 (declarata in T1+T2)- 144 in T3) =>44 Suma datorata la bugetul de stat ca impozit pe profit= Impozit datorat(de la 01.01 N)- impozitul pe profit achitat anterior(ex: in trim2.) Sd= 144 -50 = 94 Plata: 441 - 5121 = 94

Problema

O societate comerciala a inregistrat urmatoarele venituri: V1 = 300, V2 = 400, V3 = 500 si urmatoarele cheltuieli : C1 = 200, C2 = 300, C3 = 400 (u.m.). Sa se calculeze profitul net (dividendul brut) in situatia cand V1 este un venit neimpozabil, iar C3 este o cheltuiala nedeductibila fiscal. _______________________ Profitul contabil(Pc) = Venituri totale(Vt) - cheltuieli totale(Ct) Pc= Vt-Ct Pc= (300+400+500)-(200+300+400) Pc=1200-900 Pc=300 Baza de impozitare(Bi) = Profitul contabil(Pc) +Cheltuieli nedeductibile(Cnd)-Venituri neimpozabile (Vni) Bi=Pc+Cnd-Vni Bi=300+400-300 Bi=400 Impozitul pe profit(Ip)= Baza de impozitare(Bi) * 16/100 Ip=Bi*16/100 Ip= 400*16/100 Ip=64 Profitul net(Pn)=Profitul contabil(Pc) - Impozitul pe profit(Ip) Pn=Pc-Ip Pn=400-64 Pn=336 Dividend brut(Db)=Profit net(Pn) Db=336

Problema

O societate comerciala a realizat un profit brut contabil de 1.000 u.m. Sa se calculeze diferenta dintre dividendele nete incasate de asociatii persoane fizice A si B, care au o participatie la capitalul social de 60 % si respectiv 40 %. (nota: nu foloseste la nimic,e o problema didactica) ___________________________ Rezolvare: Numai profitul net se poate repartiza la dividende. Profit brut contabil= 1000 Impozit pe profit = 1000*16%=160 Profit net = 1000-160=840 Asociatul A detine 60% = 840 * 60%=504 dividend brut Asociatul B detine 40% = 840 * 40%=336 dividend brut. Calcul dividende nete: Asociatul A = 504 -(504*16/100)=504-80.64= 423.36 Asociatul B = 336 -(336 *16/100)=336 - 53.76=282.24 Diferenta: 423.36-282.24 =141.12 Raspuns: 141.12 Se observa ca actionarul A are de plata impozit pe dividende cu 50% mai mult decat actionarul B desi detine 60% din capitalul social,iar actionarul B detine 40%.Actionarul A detine cu 20% mai mult capital social decat actioarul B,adica 50% mai mult fata de actionarul B.

Problema

O societate comerciala a decis sa plateasca 4.500 Ron drept dividend net unei alte persoane juridice actionare. Sa se calculeze impozitul pe dividende pe care trebuie sa-l plateasca societatea comerciala. ________________________ Rezolvare: 1.Intre perosane juridice impozitul pe dividende este de 10% 2.Suma de 4500 este un dividend net. Daca se noteaza cu x dividendul brut,avem: x-(x*10/100)= 4500 x-(x*1/10) = 4500 se aduce la acelasi numitor: 10 x - x = 4500 9x = 4500 x= 4500/9 = 500 __________________ 4500 (dividend net) + 500 = 5000(dividend brut) Impozit pe dividend = 5000 *10/100 =500 D457 - % = 5000 C446 = 500 C5121/5311= 4500 446 - 5121 = 500

Dividende

Notiunea de dividend este definita atat in Legea nr. 31/1990, cat si in Legea 571/2003. Fiecare dintre cele doua legi curprind aspecte diferite ale aceleiasi notiuni. O societate comerciala a obtinut in exercitiul financiar N un profit brut de 1.000 u.m. La inceputul exercitiului urmator, profitul net, respectiv dividendul brut, se reporteaza si se asteapta hotararea AGA. In urma hotararii AGA, tot profitul net este distribuit actionarilor persoane fizice. Sa se calculeze dividendul net, platit acestor persoane. Calcul: -Profitul brut NU poate fi repartizat actionarilor.Din profitul brut se deduce impozitul pe profit 16% obtinadu-se profitul net. Anul N 1000 * 16 % = 160 691 - 441 = 160 Anul N+1 -Profitul net de 1000-160=840 (dividend brut) 121-117 = 840 (se asteapta hotararea AGA) 117 - 457 = 840 dividende brute (cf.hot.AGA) Dividendele (nete) se deconteaza dupa ce s-a dedus impozitul pe dividende (venit persoane fizice) de 16 % 840 *16%=134.40 impozit pe dividende 705.60 = dividende Plata impozitului pe dividende se face inaintea platii dividendelor nete. 446 - 5121 = 134.40 Plata dividendelor nete: D457 - % = 840 C446 = 134.40 C5121/5311 = 705.60 ______________________ Atentie: La indeplinirea termenului de 6 luni de la data Procesului verbal de distribuire a dividendelor, societatea plateste din proprie initiativa dividendele si impozitul aferent asociatilor, pentru evitarea daunelor interese (dobanda la nivelul dobanzii de referinta BNR). Exemplu: Societatea a virat pana la data de 31.12 n+1 impozitul pe dividende si le-a declarat la 25.01 n+2 dar nu a achitat dividendele nete actionarilor timp de 365 de zile(tot anul N+2) Dobanda BNR= 6.5% (in anul N+2) Dobanda /zi = 0.0178% ( 6.5%/365 zile) 705.60 *0.0178% = 12.57 658 - 462 (analitic X ) = 12.57 plata (31.12.n+2) 462 - 5311/5121 = 12.57 -Atunci cand adunarea generala a actionarilor/asociatilor decide sa majoreze capitalul social din profitul net al unui exercitiu financiar, suma respectiva: 1. nu este considerata dividend daca majorarea se face respectandu-se proportia participarii actionarilor/asociatilor la capitalul social; 2. este considerata dividend si in consecinta trebuie impozitata suma ca si dividend daca nu se respecta aceasta proportie, rezultand in urma majorarii o noua structura a capitalului social.(O noua structura a capitalului social are ca si cost impozitul pe dividende,dar costul este convenabil si se amortizeaza in viitor daca se urmareste o repozitionare a asociatilor si implicit o noua structura de repartitie a dividendelor)

Regimul degresiv de amortizare fiscala

Se calculeza amortizarea anuala a unui mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul degresiv de amortizare fiscala. Cotele de amortizare degresiva sunt: 1.5 pentru (DA) intre 2 ani si 5 ani 2.0 pentru (DA) intre 5 ani si 10 ani 2.5 pentru (DA) peste 10 ani ___________________________ Mijlocul fix in exemplul dat se incadreaza in cota de 1.5 Se calculeaza cota anuala liniara= 100% / 5 ani=20% Se calculeaza amortizare anuala liniara= 6000*20%=1200,limita a amortizarii degresive. _______________________________ calcul metoda degresiva 1.5 se aplica la cota anuala liniara de 20% 20 %*1.5= 30% anul 1 = 6000 * 30%=1800 (diferenta 6000-1800=4200) anul 2 = 4200 *30% = 1260 (diferenta 4200-1260=2940) anul 3 = 2940 * 30% = 882 ....STOP ! se observa suma amortizarii degresive in anul 3 de 882 este mai mica decat suma amortizarii liniare care este de 1200/an consecinta: din anul 3 si pana la anul 5 inclusiv,se aplica amortizarea liniara la (VI) ramasa,conf.legii,care este de 2940 amortizarea anuala este: 2940/3=980/an anul 3 = 980 (diferenta 2940-980=1960) anul 4 = 980 (diferenta 1960-980=980) anul 5 = 980 (diferenta 980-980= 0)

Exemplu de amortizare accelerata

Se calculeza amortizarea fiscala a ultimei luni pentru un mijloc fix cu valoarea de intrare (VI) de 6.000 roni si durata de amortizare (DA) din catalog de 5 ani utilizand regimul anual de amortizare accelerata si limita maxima permisa de lege in primul an. (rezultatul va fi scris cu doua zecimale dupa virgula ,nu se va specifica unitatea de masura) calcul: a)primul an (am.accelerata 50% din VI) 6.000 *0.50=3.000 681x- 281x = 3.000 b)anul 2,diferenta neamortizata in luni:4ani*12=48 de luni,in valoare VI= 6000-3000=3000 amortizare liniara(cf.legii obligatorie) 3000/48=62.50/luna Deci in ultima luna amortizarea este de 62.50

kit nou decl.100,300

Aplicatia pentru prelucrarea asistata, validarea, listarea si obtinerea formatului electronic pentru declaratiile fiscale conform cu: OPANAF nr.1709/ 09.04.2010 (declaratia 100 pentru an 2010), OPANAF nr.1607/ 2009 (declaratia 101 pentru an 2009), OPANAF nr.77/ 21.01.2010 (declaratia 300), Actualizata in 23/06/2010

Planul de conturi

În planul de conturi regăsim trei elemente: a ) Clasele de conturi. Sunt simbolizate cu o cifră de la 1 la 9. - Clasele 1-8 aparţin contabilităţii financiare, fiind grupate în: - Conturi bilanţiere (clasele 1-5); - Conturi de rezultate (clasele 6-7); - Conturi speciale (clasa 8). - Clasa 9 aparţine contabilităţii de gestiune. b ) Grupele de conturi. Sunt formate din două cifre, din care prima cifră aparţine clasei în care se încadrează grupa. Ele nu sunt operaţionale în sensul că nu se folosesc la contarea operaţiilor care fac obiectul înregistrărilor în contabilitate. c ) Conturile sintetice. Sunt operaţionale, adică se folosesc în contabilitatea curentă pentru contarea şi înregistrarea operaţiilor economice. Se prezintă în două forme şi anume: - conturi sintetice de gradul I, care sunt simbolizate cu trei cifre. - conturi sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu patru cifre şi provin din detalierea conturilor cu trei cifre. Unele cifre din simbol au semnificaţii deosebite cum ar fi: - Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. De exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele patru conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv. - Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Aşa este cazul conturilor din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv. - Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Astfel: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare. - Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare. - Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare. - Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane. Dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice se face de către fiecare entitate economică în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii.

Elementele extrapatrimoniale – obiect al reflectării contabile speciale

Întreprinderile se pot afla în situaţia în care unele drepturi şi obligaţii, precum şi unele bunuri să nu poată fi integrate în activul şi pasivul entităţii economice, fiind considerate extrapatrimoniale. În această categorie se cuprind: - angajamente (giruri, cauţiuni, garanţii) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; - mijloace fixe luate cu chirie; - valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; - debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; - redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; - stocuri de natura obiectelor de inventar; - efecte scontate neajunse la scadenţă; - alte valori extrapatrimoniale. Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizează cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă,clasa 8.

Reevaluarea unei cladiri.

"Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii juste a acestora, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa"
_____________________________________
Exemplu:
Valoarea unei cladirii la data 01.01.n=20.000lei
 ____________________________________
In cazul reevaluarii activelor corporale,cota de amortizare se determina astfel:
Ca = 100 / Durata normala de utilizare ramasa (exprimata in ani)
Cota astfel determinata se va aplica asupra valorii ramase, actualizata.
______________________________________
1.La data de 31.12.n+5ani valoarea cladirii la val.justa este de 24.000lei
 2.La data de 31.12.n+10ani valoarea cladirii la val.justa este de 14.000lei
3.La data de 31.12.n+12ani valoarea cladirii la val.justa este de 3.200lei
4.La data de 31.12.n+18ani valoarea cladirii la val.justa este de 2.000lei _______________________________________________________
 5. La data de 31.12.n+20ani valoarea de vanzare a cladirii este de 2.400lei Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 20.000lei/20ani=1.000lei/an __________________________________________________


Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim liniar.

Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administratie al agentului economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.

Similar amortizarii degresive si celei accelarate, amortizarea liniara este reglementata prin HG 909/1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii Nr.15/1994, modificata si completata prin OG 54/1997.

_____________________________________________________

La data de 31.12.n+5ani.
Amortizare pana la data de 31.12.n+5ani = 1.000lei * 5ani =5.000lei 6811-2811= 5.000lei
Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+5ani este de 15.000lei (20.000-5.000)
1.La data de 31.12.n+5ani valoarea cladirii la val.justa este de 24.000lei
Deci cladirea are o valoare mai mare decat cea amortizata cu diferenta de la 15.000lei la 24.000lei=9.000lei se formeaza o rezerva(capital) 212 – 105 = 9.000 lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 5.000lei
2811 – 212 = 5000lei
Acum cladirea are o valoare de 20.000+9.000- 5.000= 24.000lei ,conform reevaluarii.
 Se observa ca 5.000 lei au influentat rezultatele in cei 5 ani(in mod corect). _______________________________________________________
La data de 31.12.n+10ani.
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 24.000lei/15ani=1.600lei/an
 Amortizare pana la data de 31.12.n+10ani = 1.600 *5ani = 8.000lei
 6811-2811 = 8.000lei
Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+10ani este de 16.000lei (24.000-8.000)
2.La data de 31.12.n+10ani valoarea cladirii la val.justa este de 14.000 
Deci cladirea are o valoare mai mica decat cea amortizata cu diferenta de la 16.000lei la 14.000lei=2.000lei care se ia din rezerva (capital) ce are un sold creditor de 9.000 lei 105 – 212 = 2.000lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 8.000lei
2811 – 212 = 8.000lei
Acum cladirea are o valoare de 24.000-8.000- 2.000= 14.000lei ,conform reevaluarii.
Se observa ca 8.000 lei au influentat rezultatele in cei 5 ani(in mod corect). ________________________________________________________
La data de 31.12.n+12ani
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 14.000lei/10ani=1.400lei/an
Amortizare pana la data de 31.12.n+12ani = 1.400 *2ani = 2.800lei
6811 – 2811 =2.800lei
 Valoarea contabila a cladirii la data de 31.12.n+12ani este de 11.200lei (14.000-2.800)
 3.La data de 31.12.n+12ani valoarea cladirii la val.justa este de 3.200lei
Deci cladirea are o valoare mai mica decat cea amortizata cu diferenta de la 11.200 la 3.200=8000lei care se ia din rezerva (capital) ce are un sold creditor de 7.000lei. Iar restul se trece pe cheltuieli 6588
105 – 212 = 7.000lei
6588 – 212 = 1.000lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 2.800lei 2811 – 212 = 2.800lei Acum cladirea are o valoare de 14.000-2.800- 7.000-1.000 = 3.200lei ,conform reevaluarii. Se observa ca 2.800 lei au influentat rezultatele in cei 2 ani(in mod corect). ______________________________________________________
La data de 31.12.n+18ani Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 3.200/8ani=400lei/an Amortizare pana la data de 31.12.n+18ani = 400 *6ani = 2.400lei
6811 – 2811 = 2.400lei
4.La data de 31.12.n+18ani valoarea cladirii la val.justa este de 2.000lei
 Deci cladirea are o valoare mai mare decat cea amortizata cu diferenta de la 800 la 2.000=1.200lei care formeaza o rezerva(capital) 212 – 105 = 1.200 lei
Pentru a calcula corect amortizarea (noua) se anuleaza amortizarea veche de 2.400lei
2811 – 212 = 2.400lei
Acum cladirea are o valoare de 3.200-2.400+1.200 = 2.000lei ,conform reevaluarii.
 Se observa ca 2.400 lei au influentat rezultatele in cei 6 ani(in mod corect).
In rezerve (ct.105) mai avem 1.200 lei (sold creditor) __________________________________________________
La data de 31.12.n+20ani
Calcul amortizare anuala a cladirii (am.liniara) = 2.000lei/2ani=1.000lei/an
Amortizare pana la data de 31.12.n+20ani = 1.000 *2ani = 2.000lei
6811 – 2811 = 2.000lei
 Cladirea este amortizata integral.
Dar ,daca adunam amortizarile trecute pe cheltuieli(ct.6811) se constata:
5000+8000+2800+2400+2000=20.200lei
Valoarea initiala a cladirii a fost de 20.000 lei
Cu diferenta (20.200-20.000) 200 lei se storneaza din amortizarii.
6811-2811= -200lei(rosu), sau pe rezultatul reportat
2811- 1171=200lei(negru)
Se soldeaza rezerva din cont 105
105 - 1065 = 1.200 lei
 ______________________________________
5. La data de 01.01.n+21ani valoarea de vanzare a cladirii este de 2.400lei 461 - % =2.400lei 7583 =2.016.80lei 4427 = 383.20lei
Se scade din gestiune cladirea. %-212 = 2.000 lei.
2811=1.800lei
6588=200lei
Se regularizeaza TVA-ul
4427-4423=383.20lei
Se incaseaza prin banca creanta
5121-461 = 2400lei
Se inchid veniturile si cheltuielile:
121-%
6811=1.800lei 6588=200lei
7583-121=2016.80