Police

Doi politisti gasesc trei grenade intr-o groapa. - Ce ne facem cu ele? - Le ducem la sectie. - Si daca explodeaza una pe drum? - Spunem ca am gasit doar doua...

Gluma zilei

O doamna intreaba ... - Ce au femeile şi barbaţii în mijlocul picioarelor? - Genunchi, doamnă!

5 metode pentru relaxare.

Oboseala îşi spune cuvântul după câteva ore bune de muncă, aşa că bine ar fi să ştiţi să vă si relaxaţi. Cinci metode pentru relaxare: 1. Muzica este o metodă foarte bună pentru relaxare. Ascultaţi muzică lentă şi gandiţi-vă la lucruri frumoase. 2. Faceţi o plimbare într-un parc şi relaxarea este garantată. 3. O baie caldă are efect calmant asupra organismului şi este una dintre cele mai bune metode de relaxare, mai ales înainte de culcare. 4. Râsul ne scapă de orice griji. O comedie bună, un banc sau o glumă poate face miracole. 5. Masajul relaxează muşchii şi ne scapă de unele dureri,(asta numai dacă are cine să vă facă).

Stiti ce este un "McJob"?

Slujbă slab plătită şi fără viitor. În multe ţări, McDonald’s nu plăteşte orele suplimentare. Presiunile făcute spre a menţine profiturile mari şi salariile mici rezultă în supraîncărcare şi oboseala a personalului, care poate duce la accidente. Majoritatea angajaţilor sunt oameni cu foarte puţine opţiuni de angajare, aşa ca sunt forţaţi să accepte exploatarea - şi pe deasupra să mai şi zâmbească! citat "daca nu te angajezi din anu' 1, atunci în anul 4 o să te aştepte un McJob!" Cuvinte cheie: McDonalds, slujba de rahat...

"Cocalaru' "

Definitie: In limba rromani, "cokalos" inseamna "os". Tiganii cocalari erau aceia care nu aveau niciun fel de ocupatie traditionala (asa cum aveau, de exemplu, spoitorii, argintarii, lingurarii etc.) si, nestiind sa faca nicio meserie pentru a-si castiga existenta, se tineau dupa satrele celorlalti, hranindu-se cu oasele si resturile ramase de la acestia. . Definitia moderna: 1." neam prost " cu tricou cu De Puta Madre, care isi pune poze sexoase-crede el- pe haifaiv, difuzeaza manele in autobuz si se comporta ca un cimpanzeu in calduri. 2.se recunoaşte, de obicei, după freza cu o tonă de gel, lanţuri groase la gât, tricou mulat, roz sau bleu sau inscripţionat cu "De puta madre" (pt tipi) şi buzele conturate strident, decolteu generos, sclipici pe sânii pe jumătate descoperiţi ( pt. tipe); Semnalment unisex - mobilul folosit pentru a difuza Guţă de maimuţă în locuri publice. a)cocalarii masculi umblă în haite şi la vedera unei tipe încep să se comporte ca nişte cimpanzei în călduri, strigând: "Fataaaa, fata, vezi ca lu' ăla îi place de tine". b)cocalarii femele umblă tot in haite; dacă te nimereşti în acelaşi autobuz cu ele, vei afla imediat de ce nu o satisface bărba-su pe Maricica şi ce operaţie tre' să-şi facă Tanti Veta: cocalarele vorbesc destul de tare încât să se auda în tot cartierul. 3.Cocalarul cu beemveu sau audi: il recunoasteti usor in trafic - se considera stapanul de drept al soselelor si in general considera ca nu trebuie sa tina cont de nici o regula de circulatie. ...genul care depaseste coloana ce sta la semafor, se infige in claxon pt. orice fractiune de secunda de intarziere a celui din fata. In general este total strain de bunul simt. Uneori acest cocalar se intalneste cu alt cocalar de genul respectiv sau cu un stalp, sau cu un zid - care nu se dau la timp in laturi din fata lui.

Scoala incotro?

MACOS a fost un curs comparativ de antropologie si evolutie, sustinut la sfarsitul anilor '60 de National Science Foundation, cu scopul principal de a creste nivelul elevilor din scolile elementare. Jerrold Zacharias, un fizician renumit de la MIT (implicat de altfel si in proiectul Manhattan), s-a aratat interesat de situatia educationala din Statele Unite si numarul relativ scazut de absolventi, motiv pentru care s-a dedicat activ in a sustine cercetari psihologice si sociale menite sa releve dar sa si ofere solutii pentru aceasta problema. Poate ca suna complicat dar in realitate programul era simplu structurat, astfel incat orice copil aflat in scoala elementara sa poate intelege facil si sa-si formuleze propriile intrebari si raspunsuri, stimulandu-si astfel capacitatea cognitiva, fiind obligat sa exploreze si sa experimenteze pentru a formula concluzii si nu doar sa le accepte intr-o forma pasiva. Curriculumul MACOS se baza pe patru contraste principale, oamenii vs primate, oamenii vs oamenii preistorici, societatile tehnologice contemporane versus societatile primitive si copii vs adulti. De fapt, acest contrast era unul aparent, fiind inteles la un alt nivel de abstractie drept o continuitate. Rolul antropologiei era unul critic in acest proces, modelul structuralist fiind adoptat de la Levi-Strauss si menit sa le ofere copiilor intelegerea ca fac parte dintr-un context social, politic si cultural mult mai complex, pregatindu-i in acest fel mai bine pentru procesul de extragere si manipulare a informatiei. Desi a inceput sa fie implementat in 1970, criticile masive ale suporterilor pro-crestini a facut ca in 1975, in urma unei dezbateri in Congres in ambele camere, sa fie taiat din programa scolara. N-ar strica un program similar si in Romania, care sa pregateasca generatiile urmatoare pentru un context cultural in care ratiunea si critica vor fi armele intelectuale la moda, nicidecum indoctrinarea politica si religioasa. O societate bazata pe cunoastere presupune o educatie care sa scoata in evidenta acest lucru, care sa pregateasca oamenii sa manipuleze, sa proceseze si sa valideze singuri informatia, nu doar sa o accepte tacit.

Riscul in activitate

Este necesar să se înţeleagă faptul că riscul este un eveniment probabilistic: este posibil ca el să apară, este posibil ca el să nu apară. Mai mult, se cunoaşte faptul că abilitatea omului de a estima probabilitatea de apariţie a unui eveniment este destul de săracă. Din acest motiv, există des întâlnită o tendinţa optimistă de a nu vedea riscurile. Astfel de atitudini pot duce la probleme mari în cazul în care riscurile se materializează. Se înţelege astfel de ce managementul riscului şi managerul de risc sunt absolut obligatorii pentru o activitate de succes în afaceri / proiecte. Riscul se măsoară în funcţie de variabilele: probabilitate / frecvenţă de apariţie şi impact. în primul rând riscul este “ceva” ce ţine de viitor (nu e prezent, pentru că astfel ar fi vorba de o problemă); - riscul ţine de incertitudine (nu vorbim de real, certitudine şi nici de imposibil); - riscul ţine de obiective (riscul este o incertitudine care ne afectează obiectivele ,afectează proiectul dpdv al resurselor (materiale, financiare, umane), dpdv tehnic, dpdv al programării calendaristice); - riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin impactul lor asupra obiectivelor (risc este întârzierea la întâlnirea cu partenerul de afacere şi nu defectarea taxiului care vă duce acolo); - riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin negarea obiectivelor; - riscul se referă la o ameninţare (dar vă provoc să vă gândiţi şi la oportunitate). Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, dar sub forme diferite, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Plecând de la această premisă, riscurile suportă o largă arie de clasificare. Iar clasificarea riscurilor poate reprezenta un punct bun de plecare în identificarea zonelor de risc. categorii de riscuri: - la nivel de organizaţie (ex. resurse insuficiente); - la nivel de aptitudini (ex. eşec în atragerea de personal calificat); - la nivel de management şi control al proiectului (ex. lipsa înţelegerii în ceea ce priveşte scopurile proiectului); - la nivel de proiectare a software-ului sistemului (ex. neînţelegerea cerinţelor de schimbare); - la nivel de implicare şi pregătire a utilizatorului (ex. comunicare neeficientă cu utilizatorul); - la nivel de planificare a tehnologiei (ex. instabilitatea tehnologiei curente) Metoda simulării Metoda simulării este o altă metodă de a realiza evaluarea riscurilor în cadrul unui proiect sau al unei activităţi. Simularea asistă procesul decizional prin faptul că face apel la modele care constituie reprezentări simplificate ale unor sisteme reale, iar rezultatul unei simulări poate fi folosit pentru a cuantifica riscul alternativelor în planificarea calendaristică, al diferitelor strategii ale proiectului, al activităţilor individuale etc. O formă de simulare este simularea Monte Carlo ce reprezintă un instrument puternic şi flexibil prin care se poate derula o analiza cantitativă a riscurilor folosindu-se de tehnici de descriere matematică a impactului unui risc sau incertitudini asupra unei probleme decizionale Există multe pachete software care folosesc simularea Monte Carlo în combinaţie cu programul de calcul tabelar Excel: @Risk, Alyuda Forecaster XL, Crystal Ball, DFSS Master, GoldSim, Insight, Joint Planning and Commissioning Easy Monte Carlo Tool, Lumenaut, ModelRisk, Premium Solver, RiskAMP, Risk Analyzer, Risk Solver, SimTools XLA, SimulAr, Solver, Trader’s Risk Management Guru, XL Sim, Yasai etc.

Simplu,ieftin si bun...

Complexitatea produselor, în cele mai multe cazuri, poate fi descrisă ca fiind inutilă. Fiecare dintre voi aveţi un calculator. Dar cu siguranţă nu ştiţi sau nu aveţi nevoie de toate funcţiile calculatorului şi folosiţi poate nici 10% din giumbuşlucurile pe care le poate face. Câte funcţii ale telefonului folosiţi? De care v-aţi putea lipsi? De multe, nu-i aşa? Românii îşi cumpără maşini foarte scumpe şi prin programul Rabla. Pentru români, contează statutul atât de mult încât se împrumută sau muncesc un an pe dincolo să-şi cumpere maşină scumpă, iar mai apoi o ţin în faţa blocului din lipsă de bani de benzină. Opiniile germanilor vizavi de Dacia. Dacia e descrisă în termeni obiectivi: bună, raport calitate-preţ excelent, simplă, ieftină. Chiar au criticat politica firmelor germane de automobile pentru faptul că le-au făcut complexe, luxoase, scumpe, cu funcţii de care nu are nevoie nimeni. “Nu avem nevoie de maşini de lux” sau “maşina trebuie doar să ne ducă din punctul A în punctul B” au spus ei. Au dreptate. Asta este ceea ce se cere la ora actuală şi e chiar o tendinţă normală, perfect normală, pentru un viitor apropiat sau poate chiar pe termen lung. Companiile aeriene low-cost care îşi majorează serios profiturile pe timp de criză. Oamenii călătoresc. De ce ai nevoie ca să călătoreşti? De un avion sigur şi de bilet ieftin. Nu e nevoie de masaj în avion, de băutură din partea casei, de stewardese în bikini, de televizor sau de alte servicii complexe.

"Minusurile" evidente în tehnica elaborării actelor normative.

"Minusurile" evidente în tehnica elaborării actelor normative:redactarea de texte cu exprimări insuficient de clare, de natură a crea dificultăţi în activitatea ulterioară de aplicare; folosirea unor abrevieri nerecunoscute sau nedefinite; formule introductive neexprimate în text;lipsă de armonie internă între soluţiile legislative exprimate în cuprinsul proiectului; lipsă de corelare cu legislaţia de interferenţă; nemenţionarea în text a intervenţiilor legislative ulterioare la care au fost supuse actele de referinţă invocate;alegerea inadecvată a nivelului actului normativ, prin neobservarea normelor de competenţă; proiectele care cuprind un singur articol nu folosesc exprimarea consacrată „Articol unic”; în actele ce realizează intervenţii legislative nu se folosesc formulările consacrate, specifice modificărilor şi completărilor de acte normative; realizarea de modificări şi completări asupra actului ce a realizat intervenţii legislative şi nu asupra actului normativ de bază în care s-au încorporat intervenţiile legislative respective; realizarea de modificări şi completări şi asupra unor acte ce nu sunt de acelaşi nivel cu actul ce a realizat intervenţiile legislative; unele domenii de reglementare din zona delegării legislative prin ordonanţă a Guvernului nu sunt suficient conturate, fiind exprimate în termeni prea generali; motivarea demersului legislativ prin ordonanţă de urgenţă nu este exprimată în preambulul proiectului, astfel cum este prevăzut la art.115 alin.(4) din Constituţie; proiectele de ordonanţă de urgenţă nu sunt însoţite de avizul de oportunitate al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul; si mai ales,neexprimarea în textul proiectului a menţiunii privind transpunerea textului actului corespondent din legislaţia Uniunii Europene.

Forme de distorsionare ale concurenţei - ajutoarele de stat

Tratatul de la Roma, art. 92 para. 1, declară ca fiind incompatibile cu piaţa comună orice ajutor acordat de către un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, indiferent de forma lui, care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa, favorizându-se unele întreprinderi sau producţia unor mărfuri, în măsura în care afectează comerţul dintre statele membre. Ajutoarele de stat se manifestă prin acordarea de: subsidii, inclusiv la export, scutiri sau reduceri de sarcini fiscale sau sociale, garanţii de credite sau sau acordarea de credite cu dobândă redusă sau amânarea restituirii lor, transformarea împrumutuirlor garantate în capital, practici incorecte privind preţurile interne la produse şi servicii, ajutoare regionale şi sectoriale, perceperea de taxe parafiscale, indiferent că se aplică produselor indigene sau importate, dacă destinaţia sumelor prelevate privilegiază pe cele indigene, cedarea de terenuri şi clădiri cu titlu gratuit sau în condiţii deosebit de avantajoase.

Criza globala si lichiditatea bancara

Lichiditatea - Cel mai mare risc al industriei bancare. Lichiditatea reprezinta riscul major cu care se confrunta industria bancara in prezent.Cel mai sever risc care ameninta piata bancara mondiala este lichiditatea sau, mai bine zis, lipsa acesteia. Bancile sunt imobilizate de penuria de fonduri si de incapacitatea de evaluare a activelor si de dispunere asupra acestora.Criza globala a ridicat numeroase semne de indoiala cu privire la eficacitatea sistemelor de gestionare a riscurilor din cadrul bancilor.Cu cat o banca este mai mare, cu atat sistemul de control este mai slab. Managementul riscului a fost devansat de dezvoltarea pietei, adica de instrumentele financiare sofisticate. De aceea, este necesar ca practicile de gestionare a riscurilor sa fie updatate pentru a putea depasi acest decalaj. Criza globala a demonstrat slabiciunea institutiilor financiare in administrarea informatiilor, in mod particular a celor legate de expunerile la risc. Complexitatea produselor financiare, interdependenta riscurilor si volatilitatea pietei solicita intelegerea si predictibilitatea indicatorilor de risc. Multe companii financiare nu au aceasta capacitate, ceea ce duce la injectarea in sistem a riscurilor de credit, de piata si de lichiditate. Increderea in exces in modelele de risc, care sunt inadecvate, insuficient de riguroare ori neadaptate realitatii reprezinta, de asemenea, un mare risc. Masuri: Fata de acordul precedent, Basel II aduce urmatoarele noutati: - Existenta unei structuri care se sprijina pe trei piloni. Primul dintre acestia se refera la reglementarile privind calculul capitalului necesar. Pilonul 2 se refera la rolul detinut de autoritatile de supraveghere, iar cel de-al treilea se refera la cerinte mai extinse privind transparenta modelelor utilizate in institutiile de credit pentru administrarea riscurilor. - Un mod de calcul al cerintelor de capital bazat pe o senzitivitate sporita la risc, care pune accentul intr-o mai mare masura pe propriul sistem de masurare a riscului al institutiilor de credit. - O recunoastere mai extinsa a instrumentelor de atenuare a riscului. - Introducerea unor cerinte de capital suplimentar pentru riscul operational. Elementele care nu se vor modifica, fata de Basel I, sunt nivelul minim al capitalului, care se mentine la 8%, modul de calcul al riscului de piata si definitia cerintelor de capital.

Acordarea si rambursarea de credite

Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.Creditele bancare pe termen lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" iar Creditele bancare pe termen scurt seinregistreaza separat in contul 519"Credite bancare pe termen scurt". Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii fata de furnizori se inregistreaza astfel: 401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel: % = 1621"Credite bancare pe termen 5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu" 5121"Conturi la banci in devize" iar rambursarea creditelor la scadenta: 1621"Credite bancare pe termen = % lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei" 5124"Conturi la banci in devize" Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator: 666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu" Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari cu deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".

Acordarea si justificarea avansului spre decontare

Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare.In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul (deplasari,cumparari de marfuri,etc.) Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu = 542"Avansuri de trezorerie" serviciile executate de terti" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari, = 542"Avansuri de trezorerie" detasari si transferari" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"