joi, 5 noiembrie 2009

Garantii gestionare

La constituirea unei gestiuni si numirea unui gestionar in vederea asigurarii integritatii gestiunii se pune problema dezdaunarii ,din vina gestionarului ,a pagubelor produse din vina acestuia. 1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar 421 = 4281 sau 5311 = 4281 si concomitent Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite. 2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie) 5121 = 5311 3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca 5121 = 4281 cu valoarea dobanzii 4281 = 5121 cu valoarea comisioanelor 4. Restituirea garantiilor depuse de salariati 581 = 5121 ridicarea garantiilor de la banca 5311 = 581 depunerea garantiilor la casierie 4281 = 5311 restituirea garantiilor catre salariati si concomitent Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

Ce este Auditul statutar

Auditul statutar In Monitorul oficial nr. 481 / 2008 a fost publicata OUG 90 / 2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate care aduce o serie de modificari activitatii de audit. Odata cu intrarea in vigoare a OUG 90 / 2008 toate referirile la "audit financiar" existente in legislatia emisa anterior se vor citi ca referiri la "audit statutar". In mod corespunzator, persoanele care au dobandit calitatea de auditor financiar si care sunt autorizate pentru exercitatea acestei profesii in conditiile prevazute de OUG 75 / 1999, republicata, cu modificarile ulterioare, sunt considerate ca fiind auditori statutari, respectiv firme de audit aprobati/autorizati (aprobate/autorizate) in conditiile OUG 90 / 2008. Prin titlul II al acestei ordonante se infiinteaza Consiliului pentru Supravegherea Publica a Activitatii de Audit Statutar (denumit in continuare Consiliu) care va fi autoritatea competenta in domeniul supravegherii publice a auditului statutar, potrivit principiilor cuprinse in Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European si a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale si al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE si 83/349/CEE si de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului. Prin actul de infiintare i se atribuie Consiliului urmatoarele obiective: * supravegherea publica a activitatii de audit statutar, potrivit cerintelor directivelor europene in domeniu * stabilirea planului strategic cu privire la activitatea de supraveghere publica a activitatii de audit statutar * monitorizarea si coordonarea procesului de aplicare in Romania a ISA si a Codului etic * promovarea si urmarirea cresterii increderii publice in activitatea de audit statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate * realizarea cooperarii si comunicarii cu organismele internationale din domeniul ISA, al auditului statutar si al supravegherii publice si cu alte organisme de profil implicate in procesul de elaborare si implementare a standardelor specifice domeniului auditului statutar, precum si crearea cadrului corespunzator pentru a raspunde solicitarilor acestora * reprezentarea Romaniei, alaturi de organizatiile profesionale, in cadrul organismelor internationale din domeniul ISA, al auditului statutar si al supravegherii publice, prin participarea personalului de specialitate la reuniunile acestor organisme * elaborarea propunerilor catre Guvern, cu privire la modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului * transmiterea de informari si raspunsuri, la solicitarile Comisiei Europene, in ceea ce priveste profesia de audit statutar si supravegherea publica la nivel national a activitatii de audit statutar. Consiliul va fi de asemenea responsabil cu supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit. Consiliul, prin departamentele sale de specialitate stabilite prin Regulamentul intern de organizare si functionare, are urmatoarele atributii: * supravegheaza, conform planului anual stabilit, controlul de calitate in domeniul auditului statutar * monitorizeaza modul in care cadrul legal romanesc corespunde masurilor adoptate la nivelul Comisiei Europene cu privire la independenta auditorilor statutari * incheie acorduri de cooperare cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene in domeniul supravegherii publice a activitatii de audit statutar * furnizeaza Guvernului si institutiilor statului informatii referitoare la supravegherea publica a activitatii de audit statutar, precum si informatii cu privire la adoptarea si implementarea in Romania a ISA * perfectioneaza permanent cadrul general, aproba directiile si metodele cu privire la inspectiile periodice efectuate in cadrul acestor sisteme si asigura implementarea corespunzatoare a acestora de catre Camera Auditorilor Financiari din Romania (denumita in continuare Camera), potrivit cerintelor referitoare la sistemele de asigurare a calitatii activitatii de audit * ia masuri pentru efectuarea adecvata a inspectiilor si urmareste rezultatele acestora * monitorizeaza activitatea Camerei cu privire la autorizarea auditorilor statutari si a firmelor de audit, precum si cu privire la Registrul public * avizeaza normele si reglementarile elaborate de Camera privind activitatea de audit statutar * emite norme si reglementari proprii cu privire la supravegherea publica a activitatii de audit statutar, in conditiile prevazute de Regulamentul intern de organizare si functionare al Consiliului * monitorizeaza pregatirea continua a auditorilor statutari * conduce investigatii proprii referitoare la auditorii statutari si firmele de audit si adopta masurile necesare in urma constatarilor * analizeaza raportul anual elaborat si transmis de Camera, cu privire la activitatea de control al calitatii si, daca este cazul, obliga Camera sa ia masurile care se impun. Consiliul va fi condus de catre Consiliului superior al Consiliului in care sunt reprezentanti desemnati de institutiile cu atributii de reglementare in domeniul contabilitatii, respectiv Ministerul Economiei si Finantelor, Banca Nationala a Romaniei, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ministerul Justitiei, de organismele profesionale in domeniu, precum si reprezentanti ai mediului universitar de profil si ai mediului de afaceri din Romania. Consiliul superior are urmatoarele atributii: * stabileste aria activitatilor curente ale departamentelor de specialitate si ia masurile necesare pentru asigurarea unei inalte calitati a activitatii acestora * aproba planurile anuale de actiune si orientarile strategice ale Consiliului, puse in practica prin departamentele de specialitate * aproba raportul prezentat Consiliului de catre directorul executiv coordonator cu privire la activitatea departamentelor de specialitate, progresele inregistrate in activitatea desfasurata de acestea si revizuieste planurile de actiune si orientarile strategice ale Consiliului, daca este necesar * aproba criteriile si regulile pentru angajarea si salarizarea personalului in departamentele de specialitate, potrivit legii, astfel incat sa nu existe incompatibilitati si conflicte de interese, si urmareste aplicarea corespunzatoare a acestora * aproba Regulamentul intern de organizare si functionare al Consiliului * numeste presedintele Comisiei de disciplina ales dintre membrii acesteia, la propunerea acestora * aproba Regulamentul intern al Comisiei de disciplina * urmareste asigurarea transparentei fata de publicul interesat a rezultatelor activitatii de monitorizare si supraveghere publica, in scopul imbunatatirii activitatii de audit, prin publicarea raportului anual de activitate a Consiliului, precum si a altor informatii de interes public * informeaza Guvernul cu privire la activitatea desfasurata, prin raportul anual referitor la activitatea Consiliului, sau la solicitarea acestor institutii * aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Consiliului * analizeaza si aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru exercitiul financiar incheiat * urmareste indeplinirea oricaror atributii in domeniu, care decurg din OUG 90 / 2008. Finantarea Consiliului se asigura astfel: * 40% din totalul chetuielilor, de la bugetul de stat * 60% din totalul cheltuielilor, din contributiile institutiilor reprezentate in Consiliu Potrivit acestei ordonante de urgenta in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare se vor modifica si completa corespunzator OUG nr. 75 / 1999 privind activitatea de audit financiar, precum si celelalte acte normative referitoare la activitatea de audit. Act normativ studiat in acest articol: 1. OUG 90 / 2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate

Continut minimal al chitantei

Continut minimal : chitanta unele precizari din ordin 3512/2008 privind documentele financiar contabile , referitor la modul de intocmire al chitantei : Continutul minimal al formularului: a. denumirea unitãtii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numãr); judetul; b. denumirea, numãrul si data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; c. numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezintã acestea sau, dupã caz, denumirea unitãtii; codul de identificare fiscalã; numãrul de înregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numãr); judetul persoanei juridice; d. suma in cifre si litere; e. semnãtura casierului.

constituirea capitalului social

1. Subscrierea capital social 456 = 1011 2. Varsarea capitalului social de asociati/actionari    %     = 456 205, 208 211, 212, 213, 214, 231,233 261, 262, 263, 265 301, 302, 303, 361, 371, 381 5311, 5121 3. Constituirea capitalului social subscris varsat 1011 = 1012 4. Intarziere depunere a aportului la capitalul social de asociati/actionari 456 = 758 cu valoarea despagubirii 5. Retragere asociati/actionari inainte de constituirea societatii 1011 = 456 6.Retragerea capitalului social in vederea procurarii de active 2xx,3xx = 5121

Butterfly effect

Efectele marginalitatii unei vecinatati a unei entitati din afara unui sistemului economic poate duce cu timpul la raspunsuri contadictorii a sistemului economic.Acest efect este numit "efectul fluturelui".Se spune ca aceasta criza financiara a fost declansata prin faptul ca un domn important din sistemul bancar englez nu a raspuns la telefonul sau celular !. Vi se pare curios?Imposibil? O scurtă introducere în teoria haosului. Despre efectul fluture şi fractali. Are titrare in limba romana.

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; TVA-ul se colecteaza la nivelul pretului de achizitie deoarece odata cu receptia marfii tva-ul achitat furnizorului a fost dedus. Exemplu: 1.La data de 10.02.2009 s-a primt de la furnizorul "S" marfa conf.facturii nr.xxx in valoare de 8000 lei pentru care s-a achitat tva de 1520 lei ,in total 9520 lei. Intrarea in gestiune 371 - % = 13256 401= 8000 378= 2400 (30%) 4428=2856 4426-401=1520 ____________________ TVA 4427- %= 4426= (aici este dedusa tva-ul de 1520 lei) 4423= Decontul de TVA a fost depus la data de 25.04.2009. Marfa nu a fost vanduta din motivul "XXX" si fiind nevandabila la momentul constatarii prin inventariere se propune scoaterea din vanzare si distrugerea ei. In conformitate cu art.128 alin. 8 Codul Fiscal ,nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Documente:lista de inventar,referat propunere,nota de justificare,nota contabila. 6981- 371 = 8000 378 -371= 2400 4428-371=2856 6981=4427=1520 (se colecteaza tva in vederea soldarii tva deductibila declarata in decont la 25.04.2009) ________________________________ TVA 4427- %= (aici e colectata suma de 1520 lei) 4426= 4423= Suma colectata de 1520 lei apare in decontul din data 25.07.2009 ______________________________ Concluzie: TVA dedusa decont 25.04.2009 = 1520 lei TVA colectata decont 25.07.2009 =1520 lei Sold =0 ______________________________ In conformitate cu art 21, alin 4, Cod fiscal urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:..."Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. " PS.In loc de 6981 se poate folosi si 6711.Oricum aceste cheltuieli NU sunt deductibile fiscal.

Reevaluarea imobilizarilor corporale

In ordinul 1752 / 2005 - pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt prevazute normele de reevaluare a imobilizarilor corporale. Conform ordinului 1752 / 2005 entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
(Totusi evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie reevaluare, aceste evaluari efectuandu-se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant. Aceasta operatiune de reevaluare este obligatoriu a fi prezentata in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.)
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului care se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international, in speta evaluatori membrii A.N.E.V.A.R..
In cazul in care se realizeaza reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Ca principiu general elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Acest lucru este cerut si in cazul reevaluarilor facute pentru incadrarea cladirilor in cotele mai favorabile de impozite locale pe cladiri.
Astfel daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati: terenuri cladiri masini si echipamente nave aeronave etc.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
Piata activa
Ordinul 1752 / 2005 defineste piata activa ca o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) elementele comercializate sunt omogene b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati si c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
In cazul in care entitatea efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve". Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.
In nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale entitatile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:
* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar
* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar * sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare
* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
Un lucru deosebit de important este este ca surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Din punct de vedere fiscal
daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel: * ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau
* ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere. Ca obligatie a entitatiilor care au efectuat o reevaluare, ordinul 1752 / 2005 instituie ca nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat. Act normativ studiat in acest articol: 1. OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene

Recunoasterea initiala a unui instrument financiar

Recunoasterea initiala .O societate trebuie sa recunoasca un activ financiar sau o datorie financiar(a) in bilant atunci si numai atunci cind aceasta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului. Ca o consecinta a principiului enuntat in paragraful precedent, o intreprindere recunoaste in bilantul sau ca active sau datorii toate drepturile si obligatiile contractuale rezultind din instrumente derivate. Cele ce urmeaza constituie exemple ale modului de aplicare a principiului recunoasterii initiale. a. creantele si datoriile neconditionate sunt recunoscute ca active sau datorii atunci cind intreprinderea devine parte in contract si, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau are obligatia legala de a plati;
b. activele ce urmeaza a fi achizitionate si datoriile ce urmeaza sa apara ca rezultat al unui angajament ferm de a cumpara bunuri sau servicii nu sunt recunoscute pina in momentul in care cel putin una dintre parti actioneaza conform contractului, astfel incit fie are dreptul de a primi un activ, fie este obligata sa livreze un activ. De exemplu, o intreprindere ce primeste o comanda ferma nu recunoaste un activ (iar intreprinderea ce lanseaza comanda nu recunoaste o datorie) in momentul angajamentului, ci se amina recunoasterea pina cind marfurile comandate sunt incarcate, livrate sau serviciile sunt prestate;
c. in contrast cu punctul (b) de mai sus, un contract la termen (forward) – un angajament de a cumpara sau a vinde un anumit instrument financiar sau o anumita marfa ce face obiectul acestui Standard la o data viitoare si la un pret specificat – este recunoscut ca un activ sau ca o datorie la data angajamentului si nu asteapta pina la data inchiderii pozitiei care este data la care tranzactia are efectiv loc.
Atunci cind o intreprindere devine parte intr-un contract la termen (forward), valorile juste ale dreptului si ale obligatiei sunt adesea egale, astfel ca valoarea justa neta a contractului la termen (forward) este zero si numai valoarea justa neta a dreptului sau obligatiei este recunoscuta ca activ sau datorie.
Totusi, fiecare parte este expusa riscului modificarii pretului prevazut in contract.
Astfel, un contract la termen (forward) satisface cerintele principiului recunoasterii prevazut in paragraful 27, atit din perspectiva cumparatorului, cit si a vinzatorului, in momentul la care intreprinderile devin parti contractante, chiar daca valoarea neta justa poate fi zero la data respectiva.
Valoarea justa a contractului poate deveni un activ net sau o datorie neta in viitor in functie de, printre altele, valoarea timp a banilor si valoarea instrumentului de baza sau a marfurilor ce sunt subiect al contractului la termen (forward).
d. Optiunile financiare sunt recunoscute ca active sau datorii atunci cind detinatorul sau vinzatorul (emitentul) devine parte contractanta; si
e. Tranzactiile futures planificate (oricare ar fi gradul lor de probabilitate) nu constituie active si datorii ale unei intreprinderi in masura in care aceasta, la data raportarii financiare, nu este inca la un contract ce necesita primirea sau livrarea in viitor a activelor ce apar din tranzactiile futures.
a) Metoda dobinzii efective reprezinta o metoda de calculare a amortizarii, utilizind rata efectiva a dobinzii aplicata unui activ sau datorie financiara. Rata efectiva a dobinzii reprezinta rata care actualizeaza exact fluxul preconizat al platilor de numerar din viitor, la valoarea curenta de inregistrare a activului financiar sau a datoriei financiare, pe parcursul perioadei, pina la scadenta sau pina la urmatoarea data de restabilire a pretului, in functie de piata. Acest calcul trebuie sa includa toate comisioanele si punctele de baza platite sau incasate de partile participante la contract.
Rata efectiva a dobinzii reprezinta uneori nivelul randamentului la scadenta sau la urmatoarea data de rentabilire a pretului si reprezinta rata interna de rentabilitate a activului financiar sau a datoriei financiare pentru perioada respectiva (a se vedea IAS 18, Venituri din activitati curente, paragraful 31 si IAS 32, paragraful 61).
Rata efectiva a dobinzii se ia in calculul valorii actualizate a unui instrument financiar, pentru inregistrarea acestuia astfel : Valoarea actualizata = rata dobanzii fluxurile viitoare de numerar de la data raportarii pina la data reevaluarii scadentei. -in cazul instrumentelor financiare inregistrate la costul amortizatdepreciat rata efectiva este o rata istorica, iar in cazul instrumentelor financiare inregistrate la valoarea justa sau cele cu o rata fluctuanta a dobinzii este o rata curenta de piata. b) Costurile de tranzactionare includ onorariile si comisioanele agentilor, consultantilor, brokerilor si dealerilor, cotizatii pentru agentiile de reglementare si burse, precum si taxe si cheltuieli pentru transfer. Costurile de tranzactionare reprezinta costuri marginale direct imputabile achizitionarii sau iesirii unui activ financiar sau a unei datorii financiare. c) Un angajament ferm este un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificata de resurse la un pret specificat si la o data sau la mai multe date viitoare specificate. d) Controlul asupra unui activ reprezinta capacitatea de a obtine beneficiile economice viitoare generate de activul respectiv

Scutiri

(1)Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: a)trezoreria statului; b)institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel; c)persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV; d)fundatiile române constituite ca urmare a unui legat; e)cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; f)cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru învatamânt si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g)institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, potrivit Legii învatamântului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru îmbunatatirea finantarii învatamântului superior, cu modificarile ulterioare; h)asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru îmbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru întretinerea si repararea proprietatii comune; i)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j)Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii. k)Banca Nationala a României. (2)Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele tipuri de venituri: a)cotizatiile si taxele de înscriere ale membrilor; b)contributiile banesti sau în natura ale membrilor si simpatizantilor; c)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislatiei în vigoare; d)veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; e)donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f)dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite; g)veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole; h)resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; i)veniturile realizate din actiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j)veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economica; k)veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, învatamântului, sportului, sanatatii, precum si de camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale. (3)Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pâna la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10 % din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevazuta la alin. (2). Organizatiile prevazute în prezentul alineat datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevazute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupa caz.

VENITURI NEIMPOZABILE SAU SCUTITE DE IMPOZIT

Conform legii,nu sunt venituri impozabile si nu se impoziteaza urmatoarele: ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la terte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si pentru concediul platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala; veniturile sub forma darurilor acordate copiilor minori ai angajatilor cu ocazia zilei de 1 iunie si a sarbatorilor de sfarsit de an, precum si angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana si eveniment; ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi insemnate in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, precum si in cazul unor boli grave sau incurabile ale angajatului; sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati; sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse ca urmare a unor actiuni militare, conform legii; pensiile I.O.V.R., sumele fixe de ingrijire pentru pensionarii care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat cele platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale si cele finantate de la bugetul de stat; contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in materie; contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protectie si de lucru, alimentatiei de protectie, medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, precum si alte drepturi de protectie a muncii, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare; sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari sau mecenat; alocatia individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral de angajator, si hrana acordata potrivit dispozitiilor legale; veniturile obtinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, exclusiv cele obtinute din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare si partilor sociale; sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizatiei sau diurnei acordate pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, cu exceptia celor acordate de persoanele juridice fara scop lucrativ, peste limitele legale stabilite pentru institutiile publice; indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca; drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii militari ai institutiilor de invatamant militare si civile; bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare profesionala in cadru institutionalizat; sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie; veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la cap. II subcap. B sectiunea a 7-a. ("Persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si in solarii, precum si a arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea datoreaza un impozit in cota de 15% asupra venitului net, impozitul fiind final.") Art. 6 stabileste categoriile de venituri scutite de impozit: veniturile membrilor misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, cu conditia reciprocitatii, in virtutea regulilor generale ale dreptului international si a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, precum si veniturile nete in valuta acordate personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii; veniturile oficialilor organismelor internationale realizate in cadrul acestor organisme ca urmare a activitatii desfasurate in Romania; calitatea de oficial este confirmata de Ministerul Afacerilor Externe; veniturile persoanelor fizice straine care desfasoara in Romania activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita incheiate de Guvernul Romaniei cu alte guverne sau organizatii internationale guvernamentale ori neguvernamentale; veniturile obtinute de corespondentii de presa straini, cu conditia reciprocitatii; premiile si orice alte avantaje in bani si/sau in natura, obtinute de elevi si studenti la concursuri interne si internationale; premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice; sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, acordate potrivit legii; sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate cadrelor militare trecute in rezerva ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestora la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie; sumele reprezentand diferente de dobanda subventionata la creditele acordate, subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, precum si uniformele obligatorii si drepturile de echipament, potrivit legislatiei in vigoare; veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi, invalizilor si vaduvelor de razboi, accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasilor eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989; alte venituri prevazute la art. 35 si 39; veniturile din salarii ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice. Art. 35 - Sunt scutite de impozit, potrivit prezentei ordonante, dobanzile aferente titlurilor de stat, depozitelor ia vedere, precum si obligatiunilor Agentiei Nationale pentru Locuinte. Art. 39 - Sunt scutite veniturile obtinute din jocuri de noroc, din premii si prime in bani si/sau in natura, prevazute la art. 38, sub valoarea de 3.000.000 lei pentru fiecare castig realizat, de la acelasi organizator sau platitor, intr-o singura zi.