duminică, 16 august 2009

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor

Generalităţi Cu ocazia inventarierii stocurilor, în baza listelor de inventariere întocmite de comisiile de inventariere trebuie să stabilească, alături de plusurile şi/sau minusurile de valoare generate de diferenţe cantitative, şi pe cele generate de factori conjuncturali, cum ar fi: inflaţie, modă, deprecieri calitative imputabile etc.
Acestea se stabilesc prin compararea valorii contabile (valoarea de intrare în patrimoniu sau costul istoric) a fiecărui element stocabil inventariat cu valoarea lui de utilitate (valoarea actuală sau de piaţă) din momentul inventarierii, putând rezulta: - Plusuri de valoare, dacă valoarea de utilitate este mai mare decât contabilă. În virtutea principiului prudenţei aceste plus valori nu se contabilizează;
- Minusuri de valoare, dacă valoarea de utilitate este mai mică decât valoarea contabilă. în virtutea principiului prudenţei, aceste diferenţe se contabilizează sub forma ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. Conturi utilizate Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se realizează cu ajutorul grupei 39 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE”, care cuprinde următoarele conturi operaţionale: 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 394. Ajustări pentru deprecierea produselor 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
Conturile 391-398 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor” sunt, după conţinutul economic, conturi rectificative ale stocurilor, iar după funcţia contabilă conturi de pasiv. Se creditează cu ocazia constituirii şi suplimentării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi se debitează cu ocazia anulării şi diminuării ajustărilor pentru deprecierea stocurilor. Soldul creditor reprezintă valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea stocurilor.
Alte conturi specifice, utilizate pentru înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor sunt: 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante” şi 7814 „Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”

Anticipated tax for businesses

"...I did not work, I am allowed to work but are forced to pay a tax charge that the privilege of having commercial activity..."
"...nu am activitate, nu am voie sa am activitate, dar sunt obligat sa platesc un impozit care taxeaza privilegiul de a avea activitate comerciala..."
Iata un articol "mortal"...insa nu-mi vine sa rad...
"Legea are scapari. Impozitul forfetar nu. Pe unde Codul Fiscal are fisuri, Administratia Financiara completeaza cu acceptiunea proprie. Asa stau lucrurile intr-o situatie care pare a fi de exceptie, dar care de fapt caracterizeaza situatia multor firme. Sa zicem ca am o firma. Nu a avut activitate de cativa ani, iar anul trecut, prin bunavointa statului, si ca efect al bilanturilor nedepuse la Registrul Comertului, a intrat in dizolvare, sentinta definitiva de dizolvare aparand in ianuarie anul acesta. Ca firma, din momentul in care am intrat in dizolvare (adica noiembrie anul trecut) nu mai dreptul sa am activitate. Cu atat mai mult cu cat exista deja si sentinta definitiva de dizolvare. Aici incep scaparile legale. Pentru ca firma mea este ca fata pescarului din poveste: nici in caruta, nici pe drum, nici imbracata, nici dezbracata. Adica, nu este dizolvata, pentru ca pentru asta e nevoie sa-si faca treaba un lichidator alocat din oficiu. Iar asta dureaza, ca n-are nimeni de ce sa se grabeasca. Nu are nici activitate ca nu mai are voie, ca e in dizolvare. Operatiuni asupra starii ei nu mai am voie sa fac din punctul de vedere al Registrului Comertului, pentru ca nu mai am nici o calitate oficiala in relatie cu firma. O astfel de operatiune imposibila ar fi suspendarea. Pentru ca, ghiciti ce zic cei de la Administratia Financiara: pana firma nu e dizolvata, sunt dator sa platesc impozit forfetar! Care va sa zica asa: nu am activitate, nu am voie sa am activitate, dar sunt obligat sa platesc un impozit care taxeaza privilegiul de a avea activitate comerciala. Iar culmea este ca obligatia nu vine nici macar dintr-o prevedere legala. Ea vine din lipsa unei prevederi legale specifice situatiei descrise mai sus si din preocuparea Administratiei Financiare pentru propriile venituri. Asa cum ziceam la inceputul articolului, nu e o situatie de exceptie. Avand in vedere incetineala cu care se misca serviciile asigurate de stat (cum ar fi cel al lichidatorului din oficiu), sunt multe firme care acum incearca sa induplece Finantele pentru iertarea oricaror pacate trecute si pentru absolvirea de la plata forfetarului.Tuturor acestor firme prinse in ploaie fara umbrela, mult noroc si rabdare! Poate ca nu trebuie totusi platit decat pe anul acesta. Si, dupa cum zicea si ministrul Pogea, "daca nu sunt in stare sa plateasca 500 de euro, atunci sa inchida" (daca pot!)." Articol de : Oana Damian - http://www.conta.ro/ No comment !!!

Ce aduce nou 01.10.2009?

1.Incepand cu 1 octombrie 2009, impozitul forfetar urmeaza sa fie restrans la anumite tipuri de activitati.
Acum nu-mi ramane decat sa astept cu "infrigurare" care sunt acele "anumite" tipuri de activitati.
2.Masura neimpozitarii profitului reinvestit va fi introdusa incepand cu 1 octombrie 2009.Insfarsit...avem acceptul de la FMI.Sa nu ne bucuram anticipat...urmeaza procedura de aplicare cu normele sale...acolo o sa avem mari surprize dupa bancul cu "...nu i s-a dat ci i s-a luat!"
3.Cota unica si valoarea actuala a TVA vor fi mentinute...deocamdata pana la 01.01.2010,asta ca sa nu schimbam "macazul" fiscal la T4 si nu de dragul contribuabilului.

Tichete de masa

Valoarea nominala a tichetelor de masa va creste (cu 2.83%) la 8,72 lei, fata de 8,48 lei cat este in prezent. Noua valoare nominala, care va fi valabila incepand din luna septembrie 2009, a fost stabilita si anuntata prin Ordinul nr. 1444 al Ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, publicat in Monitorul Oficial nr. 547 / 7.08.2009. Valoarea nominala a tichetelor de masa este indexata semestrial cu indicele preturilor de consum la marfurile alimentare. Tichetele de masa pot fi acordate salariatilor de catre orice tip de companie angajatoare, ele fiind deductibile fiscal si exonerate de taxe si impozite social-salariale si social-patronale. In consecinta, acordarea tichetelor de masa este mult mai putin costisitoare decat varianta acordarii unei sume echivalente in numerar. Folosind tichete de masa, angajatorii au posibilitatea de a oferi salariatilor o crestere a puterii de cumparare, reusind in acelasi timp o reducere a costurilor pentru companie.

Contabilitatea altor venituri de exploatare

Conturile folosite pentru evidentierea acestor venituri se află în grupa 75 “Alte venituri de exploatare”. Cu ajutorul lor se tine evidenta veniturilor provenite din creantele reactivate cum sunt clientii si debitorii precum si a altor venituri decât cele nominalizate la grupa 71 si 74 cum sunt : · sporuri ; · avansuri sau adaosuri necuvenite datorate de salariati ; · contravaloarea unor pagube produse în gestiune de către salariatii firmei ; · contravaloarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii identificate la închiderea exercitiului ca apartinând exercitului următor ; · si alte venituri încasate din exploatarea curentă. Aceste operatii pot fi evidentiate astfel : 1. formula contabilă prin care sunt debitate pentru creantele reactivate conturile 411 “Clienti” sau 461 “Debitori diversi” în corespondentă cu creditul contului 754 “Venituri din reactivarea creantelor”: 2. formula contabilă prin care sunt debitate conturile 428 “Alte datorii si creante în legatură cu personalul”, 461, 512, 531 si 472 “Venituri înregistrate în avans” în corespondentă cu creditarea contului 758 “Alte venituri din exploatare”. Veniturile din operatii de gestiune cuprind bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit, drepturi de personal neridicate prescrise, valoarea imputatilor privind lipsurile constatate cu ocazia inventarierii, sumele cuvenite din amenzi, penalităti si despăgubiri. Unele inregistrari efectuate în legatură cu aceste operatii sunt : - sumele de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati 461“Debitori diversi” = 7581 “Venituri din despagubiri, am. penalitati” 2000lei 461“Debitori diversi” = 4427 “ TVA colectata” 380lei 5121 "Banca" = 461“Debitori diversi” - sumele cuvenite unitatii de la bugetul statului, altele decat impozitele si taxele 461“Debitori diversi” = 7583 “Venituri din vanz. activelor”2.500lei 461“Debitori diversi” = 4427 “ TVA colectata”475.000lei 5121 "Banca" = 461“Debitori diversi” Veniturile din subventii pentru investitii reprezintă resursele obtinute de la buget sau alte întreprinderi interesate în scopul creării de active imobilizate. În contabiltatea din tara noastră subventiile se înregistrează ca un rezultat amânat. Subventia este o componentă a capitalului propriu fiind înregistrată în creditul contului 131 ”Subventii pentru investitii” si este repartizată în cote rationale asupra veniturilor pe măsura amortizării imobilizarilor finantate.

Contabilizare "neortodoxa" a unui butic (nu se recomanda)

O propunere de contabilizare a unui butic dotat cu casa de marcat. Metoda inventarului intermitent. La inceputul lunii 01.xx.2009 stoc initial marfa = D371 100.000 (fara adaos comercial si tva neexigibila) 607 - 371 100.000 Intrari marfa in cursul lunii: 607 - 401 50.000 4426 - 401 9.500 Plata furnizorului: 401 - 5311,5121 59.500 vanzari cf.bon fiscal (pret "de raft") 4111 - 707 74.500 4111 - 4427 14.155 Incasare numerar conf monetar si bon fiscal totalizator zilnic. 5311 - 4111 88.655 Nota: se observa ca detinem iesirile care au in componenta lor adaosul comercial "realizat".In acest fel se lasa "libertate de miscare" pretului "de raft" rapid si eficace care sa raspunda concurentei conform cererii si ofertei. Se intocmeste INVENTAR la sf.lunii (30,31.xx.2009)la marfa,pret furnizor ,val inventar = 100.000 Nota,(separat pentru : marfa iesita din termenul de garantie;degradata;improprie vanzarii pentru care se fac propuneri de imputare gestionarului daca se constata vinovatia sa sau trecere pe cheltuieli nedeductibile fiscal daca depasesc limita legala de perisabilitati.La valoarea marfii constatate se calculeaza tva colectata !) Valoare inventar marfa: 371 - 607 100.000 calcul: ct.607 (100.000 +50.000) -100.000 = 50.000 121 - 607 50.000 707 - 121 74.500 Profit (brut) 24.500 (adaos comercial) - alte cheltuieli (ct.628,625...) 4.000 121 - alte cheltuieli 4.000 Profit (brut) 20.500 * 16/100 Impozit pe profit 3.280 691 - 4411 3.280 Profit net 17.220 Regularizare TVA 4427 - 4426 9.500 4427 - 4423 4.655 (nu am dedus si tva-ul de la "alte cheltuieli" pentru simplificarea expunerii) Cu ocazia inventarierii marfii lunar se pot verifica strict gestiunile pe raioane si vanzatori(gestionari) Avantaje: 1.Preturile de vanzare afisate pot fi schimbate oricand. 2.Se "curata" stocul de marfuri de marfurile nevandabile. 3.Se verifica strict gestiunile pe raioane si vanzatori responsabili de gestiune (diferenta de timp este de maxim 30 de zile!). 4.Se mareste "deverul" de vanzari prin flexibilitatea pretului "de raft" 5.Se atrag noi clienti marind valoarea "comerciala" a afacerii(fondul de comert) 6.Se simplifica unele lucrari contabile. 7.Se intrunesc conditiile legale de acordare a perisabilitatilor normate(prin inventar) 8.Se poate acorda cu usurinta "promo"-uri la marfa in limita pretului de livrare si a sumei acordata de Codul Fiscal la ch.de protocol.