Studiu de caz - I

Evoluţia patrimoniului (corecţiile trezoreriei) Bilanţul contabil al societăţii Gama se prezintă astfel: A. Active imobilizate 10.700 B. Active circulante 11.050 - stocuri 3000 - creanţe 4050 - casa+bănci 4000 C. Cheltuieli în avans - D. Datorii pe termen scurt (sub 1 an) 4600 E. Datorii peste 1 an 3000 F. Provizioane pentru riscuri 300 G. Venituri în avans - H. Capital şi rezerve 13850 ______________________________________ 1.Fondul de rulment FR a. FR = Active circulante – Datorii termen scurt 11050 – 4600 =6450 adică partea din totalul activelor circulante, care nu sunt finanţate de Datoriile pe termen scurt. b. FR = capitaluri permanente – active imobilizate Altfel spus FR poate fi determinat şi ca diferenţă - între capitalul permanent (17150) şi partea din capital blocată în activele imobilizate (10700) Calculăm capitalul permanent pe care întreprinderea îl are la dispoziţie, adică, - capital şi rezerve 13850 - provizioane pentru risc 300 - datorii peste 1 an 3000 ____________________ capital permanent 17150 17150 – 10700 =6450 6450 este partea ce rămâne din capitalul permanent destinat să finanţeze, să acopere activele circulante (11050), nefinanţate de datoriile pe termen scurt. Putem întâlni două situaţii: 1. fond de rulment pozitiv (excedent de fond de rulment) - înseamnă că, din capitaluri proprii + datoriile pe termen lung se acoperă şi activele imobilizate şi finanţarea activităţii curente.(activele circulante) 2. fond de rulment negativ (deficit de fond de rulment) când diferenţa este negativă, ceea ce presupune că, capitalurile proprii + datorii pe termen lung sunt insuficiente pentru acoperirea activelor imobilizate -deci nu se poate finanţa activitatea curentă...concluzie - întreprinderea trebuie să apeleze la credite pentru a-şi finanţa complet imobilizările (active imobilizate). II. Necesarul de fond de rulment(NFR) NFR = stocuri + creanţe – datorii nefinanciare A. Activele circulante (11050) fără disponibilităţile (4000) sunt 7050. Diferenţa de 7050 ar urma să fie finanţată de : - datoriile pe termen scurt de 4600 + 7050 – 4600 =2450 - dar mai rămâne o diferenţă de 2450 -ce ar urma să fie finanţată de FR. - Această diferenţă pozitivă –> 2450- reprezintă NFR Deci: stocurile şi creanţele până se vor încasa, trebuie acoperite din alte resurse externe. Ele alcătuiesc necesarul de exploatare sau din afara exploatării. B. Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează nu o nevoie de FR, ci o degajare de resurse atrase. Deci: - Datoriile faţă de furnizori şi alte datorii nefinanciare, vor fi plătite plătite, dar până atunci sunt nişte resurse atrase temporar, care acoperă nevoi pe termen scurt. Ele formează resursele de exploatare sau din afara exploatării. - Nevoile şi resursele, fluctuează de la o perioadă la alta, şi sunt diferite ca mărime. Aici este necesar a se face o analiza atenta a momentelor cand se efectueaza plati si a celor cand se efectueaza incasari!.Puneti fata in fata tabelele cu data platii datoriilor si data incasarii creantelor.

- Decalajul dintre ele şi decalajul dintre încasările şi plăţile efective generate de acestea, trebuie acoperite din alte resurse,externe. - Celelalte resurse de care dispune întreprinderea sunt FR şi creditele pe termen scurt(in functie de termenul de exigibilitate a lor (vezi tabelul cu termenele de plata a datoriilor pe termen scurt)). În concluzie: Diferenţa dintre nevoile şi resursele de exploatare şi din afara exploatării, poartă numele de necesarul de fond de rulment-NFR. -Dacă diferenţa este pozitivă, înseamnă că activele circulante de natura stocurilor şi creanţelor urmează a fi finanţate din FR(fondul de rulment),caz pozitiv. -Dacă diferenţa este negativă, se înregistrează o degajare de resurse atrase nu un NFR III Trezoreria(T) Se poate stabili ca diferenţă între FR şi NFR T = FR – NFR 6450 – 2450 = 4000 Avem două situaţii: 1) Trezoreria pozitivă Trezoreria acumulează disponibilităţi dacă FR > NFR (cum este cadrul de mai sus). 2) Trezoreria negativă Trezoreria se reduce şi eventual devine negativă, dacă FR nu acoperă NFR. Trezoreria negativă poate fi acoperită: - prin credite bancare sau, când nu se mai bucură de încrederea băncii...din datorii amanate _______________ se degaja aici 2 situatii:

· fie înregistrează datorii restante · fie este declarată de creditori, la tribunal, în încetare de plăţi (faliment).

Sponsorizarea

Sponsorizarea este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. Este considerat sponsor orice persoana fizica sau juridica din România sau din strainatate care efectueaza o sponsorizare în conditiile legii. Persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activitati de sponsorizare din surse obtinute de la buget. Potrivit art. (4) alin. (1) din Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, poate fi beneficiar al sponsorizarii: a) orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara în România sau urmeaza sa desfasoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învatamânt, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de întretinere, restaurare, conservare si punere în valoare a monumentelor istorice; b) institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei publice, pentru activitatile prevazute la lit. a); c) de asemenea, pot fi sponsorizati emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile definite la lit. a); d) orice persoana fizica cu domiciliul în România a carei activitate în unul dintre domeniile prevazute la lit. a) este recunoscuta de catre o persoana juridica fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza în domeniul pentru care se solicita sponsorizarea. Exemplu: -asociatiile de proprietari- NU poate avea calitatea de beneficiar al unei sponsorizari , nu sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal privind facilitatea acordata de legiuitor în cazul sponsorizarilor, respectiv scaderea din impozitul pe profit a sumei acordate sub forma de sponsorizare în limitele respective