Imobilizari necorporale din resurse proprii

Se realizează de către personalul firmei un program informatic pentru nevoi proprii. Costul său este de 9.000 lei şi se amortizează în 2 ani. Ulterior este scos din evidenţă. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni, inclusiv amortizarea lunară a programului informatic. Intrarea în patrimoniu a programului informatic obţinut cu forţe proprii

208 = 721 9.000 Înregistrarea amortizării lunare (9.000:2:12)

6811 = 2808 375 Scoaterea din evidenţă a programului amortizat

2808 = 208 9.000

Cheltuielile de dezvoltare

O societate comercială hotărăşte să-şi modernizeze tehnologia de fabricaţie a unui produs. Unitatea achită în numerar un avans de 5.000 lei unui institut de proiectare care va realiza lucrările de dezvoltare. După finalizarea lucrărilor, institutul facturează documentaţia la valoarea de 20.000 lei şi TVA 19%. Decontarea facturii se face prin bancă, ţinându-se seama de avansul achitat. Cheltuielile de dezvoltare se amortizează în 20 de luni. Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni, inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de dezvoltare şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate. Acordarea avansului

234 = 5311 5.000 Primirea facturii

% = 404 23.800 233 20.000 4426 3.800 Recepţia documentaţiei

203 = 233 20.000 Decontarea facturii şi regularizarea avansului

404 = % 23.800 5121 18.800 234 5.000

Amortizarea lunară

6811 = 2803 1.000

Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor complet amortizate

2803 = 203 20.000

Ch.de constituire

Se constituie o societate comercială al cărei asociat depune la casieria unităţii suma de 5.000 lei, din care achită la notar suma de 1.000 lei pentru autentificarea actului de constituire şi la Registrul Comerţului suma de 2.000 lei şi TVA 19% pentru alte cheltuieli de constituire: taxe de înmatriculare, de publicare în Monitorul Oficial.

După începerea activităţii, cheltuielile de constituire se amortizează în 10 luni şi se restituie asociatului suma depusă iniţial. Unitatea optează pentru a fi plătitoare de TVA de la începutul activităţii.

Se înregistrează în contabilitate aceste operaţiuni, inclusiv amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire şi scoaterea din evidenţă a cheltuielilor amortizate. Depunerea de către asociat a sumei la casierie

5311 = 4551 5.000 Achitarea comisionului la notariat

201 = 5311 1.000 Înregistrarea cheltuielilor de constituire

% = 404 2.380 201 2.000 4426 380

Plata în numerar a cheltuielilor de constituire

404 = 5311 2.380

Ulterior dupa inceperea activitatii si incasarea de venituri.

Restituirea către asociat a sumei depuse

4551 = 5311 5.000 Amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire

6811 = 2801 300 Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor complet amortizate

2801 = 201 3.000

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Creditele sunt sume împrumutate de către bănci persoanelor fizice şi juridice şi care trebuie rambursate la un anumit termen numit scadenţă. Creditele bancare sunt purtătoare de dobânzi, care pentru societate reprezintă o cheltuială, adică preţul plătit pentru folosirea creditului bancar obţinut. Creditele bancare pe termen lung (peste 1 an) sunt destinate finanţării investiţiilor. La acordarea creditelor întreprinderile trebuie să întocmească un dosar de creditare, care trebuie să conţină informaţii privind sediul societăţii, obiectul de activitate, destinaţia creditului, posibilităţile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri şi cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilanţul, balanţa conturilor, etc. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung şi mediu se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 162 “Credite bancare pe termen lung”, care se detaliază pe următoarele conturi sintetice de gradul II, în funcţie de natura creditelor angajate: • 1621 “Credite bancare pe termen lung” • 1622 “Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă” • 1623 “Credite externe guvernamentale” • 1624 “Credite bancare externe garantate de stat” • 1625 “Credite bancare externe garantate de bănci” • 1626 “Credite de la trezoreria statului” • 1627 “Credite bancare interne garantate de stat” Aceste conturi sunt, după conţinutul economic, conturi de surse împrumutate iar după funcţia contabilă sunt conturi de pasiv. Dobânzile aferente creditelor bancare pe termen lung se evidenţiază cu ajutorul contului 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, care este un cont de datorii după conţinutul economic iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. Creditele bancare se pot acorda atât în lei cât şi în valută. În cazul în care se acordă în valută, evidenţa acestora se ţine atât în lei cât şi în valută, evaluarea în lei făcându-se în funcţie de cursul de schimb valutar din data primirii creditului în contul bancar. În momentul rambursării parţiale sau totale a creditului în valută, ţinând seama că există un alt curs valutar decât cel de la data contractării creditului, apar diferenţele de curs valutar care pot fi favorabile sau nefavorabile, după caz, şi se înregistrează ca venituri sau cheltuieli financiare. Aceleaşi diferenţe de curs apar şi la sfârşitul exerciţiului financiar când se reevaluează creditele în valută la cursul de la închiderea exerciţiului, aceste diferenţe fiind tratate ca venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Acelaşi tratament îl au şi dobânzile asociate creditelor în valută. În cele ce urmează vom reda câteva operaţii privind creditele bancare pe termen lung sub forma unor studii de caz: Exemplu: O societate comercială primeşte în contul de disponibil un credit bancar pe 2 ani în sumă 60.000 lei, care se rambursează în tranşe semestriale egale. Dobânda anuală este de 20% şi se achită trimestrial. În anul doi, din motive financiare, ultima tranşă a creditului, precum şi dobânda aferentă ultimului trimestru se achită în cel de-al treilea an.

Primirea creditului

5121 = 1621 60.000 Înregistrarea şi achitarea dobânzii din trimestrul I (dobânda pentru trimestrul II este aceeaşi) 666 = 5121 3.000 Rambursarea primei rate a creditului ( înregistrarea plăţii celei de-a doua şi a treia rate este identică)

1621 = 5121 15.000 Dobânda pentru trimestrul III (dobânda pentru trimestrul IV este aceeaşi)

666 = 5121 2.250 Dobânda pentru trimestrul I al anului 2

666 = 5121 1.500 Transferarea ultimei rate a creditului la credite restante

1621 = 1622 15.000 Înregistrarea dobânzii neachitate la scadenţă

666 = 1682 1.500 Rambursarea creditului restant

1622 = 5121 15.000 Achitarea dobânzii restante

1682 = 5121 1.500

____________________________________

O societate comercială primeşte un credit bancar în devize pe 3 ani în valoare de 10.000 EUR la cursul de 3,2 lei/EUR, care se restituie în două tranşe egale la sfârşitul fiecărui an. Dobânda anuală este de 10% şi se achită la sfârşitul fiecărui an. La sfârşitul primului an cursul este de 3,3 lei/EUR, iar la sfârşitul anului doi cursul este de 3,1 lei/EUR. Primirea creditului

5124 = 1621 32.000 Înregistrarea şi achitarea dobânzii din primul an

666 = 5124 3.300 Rambursarea primei rate a creditului

% = 5124 16.500 1621 16.000 665 500

Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente creditului rămas nerambursat

665 = 1621 500 Achitarea dobânzii din al doilea an

666 = 5124 1.650 Rambursarea creditului rămas la sfârşitul celui de-al doilea an

1621 = % 16.500 5124 15.000 765 1.000

Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

Contabilitatea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni Potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificările ulterioare, societăţile pe acţiuni pot emite obligaţiuni la purtător sau nominative, pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi existent, conform celui din urmă bilanţ contabil aprobat. Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor lor drepturi egale. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont. Obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă. Înainte de scadenţă, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi anunţată public înainte de data tragerii la sorţi. Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile stabilite în prospectul de ofertă publică. În funcţie de modul de plată a veniturilor ce se cuvin obligatarilor, obligaţiunile pot fi: 1. Obligaţiuni obişnuite sau ordinare – care asigură obligatarilor un venit fix sub formă de dobândă. Acestea se emit şi se răscumpără la valoarea nominală; 2. Obligaţiuni cu primă – a) se emit la valoarea de emisiune (mai mică) şi se răscumpără la valoarea nominală (mai mare), diferenţa fiind prima de rambursare care se achită la scadenţă; b) se emit la valoarea nominală (mai mică) şi răscumpără la scadenţă la valoarea de rambursare (mai mare), diferenţa fiind prima de emisiune. 3. Obligaţiuni cu loterie – se vând şi se răscumpără la valoarea nominală iar unii cumpărători, prin tragere la sorţi vor câştiga sume echivalente cu dobânda ce se cuvine tuturor obligaţiunilor emise. Aşadar, obligaţiunile au pe lângă valoarea nominală (Vn) şi o valoare de emisiune (Ve), care poate fi egală sau mai mică decât valoarea nominală, precum şi o valoare de rambursare (Vr) care poate fi egală sau superioară valorii nominale. Diferenţa dintre valoarea nominală mai mare şi valoarea de emisiune mai mică reprezintă prima de emisiune, iar diferenţa dintre valoarea de rambursare mai mare şi valoarea nominală mai mică reprezintă prima de rambursare.

Pentru contabilizarea operaţiilor cu privire la obligaţiuni considerăm următoarele exemple: 1. O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni care se vând la valoarea nominală de 25 lei/bucată. Dobânda anuală este de 18%. După un an şi jumătate obligaţiunile se răscumpără la valoarea nominală, iar apoi se anulează. Se înregistrează şi plata dobânzii. Atât vânzarea cât şi cumpărarea obligaţiunilor, precum şi plata dobânzii se realizează cu numerar.

Emisiunea obligaţiunilor conform prospectului

461 = 161 25.000 Încasarea în numerar a valorii obligaţiunilor emise

5311 = 461 25.000 Cheltuielile cu dobânda pentru primul an

666 = 1681 4.500 Plata dobânzii pentru primul an

1681 = 5311 4.500 Cheltuielile cu dobânda aferente celor 6 luni din cel de-al doilea an

666 = 1681 2.250 Plata dobânzii pentru cel de-al doilea an

1681 = 5311 2.250 Răscumpărarea obligaţiunilor la scadenţă

505 = 5311 25.000 Anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 = 505 25.000

O societate comercială emite un pachet de 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 25 lei, care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani, apoi se anulează. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale. Emisiunea obligaţiunilor cu primă

%= 161 25.000

461 20.000

169 5.000 Încasarea prin bancă a valorii obligaţiunilor emise

5121 = 461 20.000 Amortizarea primelor de rambursare în primul an

6868 = 169 2.500 Amortizarea primelor de rambursare în al doilea an

6868 = 169 2.500 Răscumpărarea la scadenţă a obligaţiunilor la valoarea nominală

505 = 5311 25.000 Anularea obligaţiunilor răscumpărate

161 = 505 25.000

O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni cu loterie la valoarea nominală de 30 lei. La tragerea la sorţi se acordă câştiguri în numerar de 3.000 lei. Ulterior, se răscumpără la bursă 100 de obligaţiuni la preţul de 29 lei/bucată şi 200 de obligaţiuni la preţul de 32 lei/bucată, care apoi se anulează. Toate decontările se fac în numerar. Emisiunea de obligaţiuni

461 = 161 30.000 Vânzarea obligaţiunilor

5311 = 461 30.000 Acordarea câştigurilor în numerar

668 = 5311 3.000 Răscumpărarea a 100 de obligaţiuni

505 = 5311 2.900 Răscumpărarea a 200 de obligaţiuni

505 = 5311 6.400 Anularea obligaţiunilor răscumpărate

% = 505 9.300 161 9.000 6642 300 Notă: În primul exemplu am abordat obligaţiunile cu dobândă, în al doilea obligaţiunile cu primă şi în ultimul exemplu obligaţiunile cu loterie. O societate comercială emite 1.000 de obligaţiuni cu valoarea nominală de 30 lei. Dobânda anuală este de 15% . La scadenţă – după un an – obligaţiunile se convertesc în acţiuni, în condiţiile în care valoarea de emisiune a acţiunilor este de 25.000 lei şi valoarea nominală totală a acţiunilor emise este de 21.000 lei. Toate decontările se fac în numerar. Emisiunea de obligaţiuni

461 = 161 30.000 Vânzarea obligaţiunilor

5311 = 461 30.000 Înregistrarea cheltuielilor cu dobânda

666 = 1681 4.500 Plata dobânzii

1681 = 5311 4.500 Conversia obligaţiunilor în acţiuni ale societăţii (vezi nota de calcul)

Varianta I 161= % 30.000

1012 25.000

1044 4.000

7583 1.000 Varianta a II-a Subscrierea de acţiuni la valoarea de emisiune 456=% 29.000

1011 25.000

1044 4.000 Conversia obligaţiunilor în acţiuni, în condiţii avantajoase pentru societatea ce a emis acţiunile

161=% 30.000

456 29.000

7583 1.000

Regularizarea capitalului 1011=1012 25.000 Notă de calcul 1. Valoarea de emisiune a acţiunilor 25.000 2. Valoarea nominală totală a acţiunilor emise 4.000 3. Prima de emisiune 30.000 4. Valoarea nominală totală a obligaţiunilor care se convertesc în acţiuni 1.000 5. Diferenţă de preţ favorabilă 29.000