joi, 3 decembrie 2009

Un subiect ...fierbinte

Daca o societate a ajuns in stare de insolventa, sunt situatii in care membrii organelor de conducere, si nu numai ei, pot fi obligati sa suporte personal o parte din datoriile societatii. Este bine ca orice administrator, precum si alti angajati care au luat decizii de drept sau chiar si numai "de fapt" sa stie care pot fi consecintele acestor hotarari in cazul in care firma da faliment, pentru ce ar putea fi obligati sa raspunda cu averea personala si cat ar putea fi obligati sa plateasca. Legea spune că datoriile societăţii pot fi suportate de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Practica judecătorească a reţinut că aceste persoane pot fi conducătorii din umbră ai societăţii, numiţi si „administratori de fapt”. Dacă sunt mai multe persoane care au cauzat starea de insolvenţă, în principiu acestea răspund „solidar”, ceea ce înseamnă că oricare dintre ele poate fi obligată la întreaga datorie a societăţii, urmând ca aceasta să se socotească ulterior cu ceilalţi debitori. Persoanele în cauză se pot apăra de „solidaritate” dacă, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenţa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolvenţa si au făcut să se consemneze, ulterior luării deciziei, opoziţia lor la aceste decizii. Fapte care atrag răspunderea personală Legea insolvenţei nr. 85/2006 enumeră limitativ faptele pentru care aceste persoane pot fi obligate să suporte personal datoriile societăţii: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; acestea sunt cele mai frecvente situaţii când administratorii îsi acordă avansuri din firmă, când fac credite pe firmă pentru bunuri personale, când iau bani pentru serviciile firmei si uită să-i evidenţieze în contabilitate etc. b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juri-dică la încetarea de plăţi; d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori. Această enumerare făcută de lege este limitativă, ceea ce înseamnă că persoanele în cauză nu pot fi urmărite si pentru alte fapte, cum ar fi greseli de management, faptul că nu au întreprins nicio acţiune pentru recuperarea unor datorii ale firmei sau faptul că firma nu si-a plătit unele datorii. Evident, pentru a putea fi antrenată răspunderea acestor persoane în cazul insolvenţei, cei care solicită acest lucru trebuie să poată proba existenţa culpei si faptei ilicite a acestora, precum si existenţa unui prejudiciu. De asemenea, ei trebuie să probeze că prejudiciul a fost determinat de fapta ilicită. Potrivit Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, administratorii mai pot fi trasi la răspundere si pentru faptele săvârsite de angajaţi, însă în mod subsidiar, adică acoperă doar prejudiciul care nu s-a putut recupera de la vinovaţi. Totodată, administratorii răspund si pentru faptele predecesorilor lor, cu excepţia cazului în care, odată ce au luat cunostinţă despre aceste fapte, le-au comunicat cenzorilor sau auditorilor, după caz. Cat pot fi obligaţi să plătească? Legea insolvenţei spune că judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Această „parte” din pasiv nu poate fi decât valoarea prejudiciului adus societăţii care a fost produs prin faptele enunţate mai sus. Aceste persoane nu pot fi urmărite pentru tot pasivul firmei, adică toate datoriile societăţii, decât dacă valoarea prejudiciului este egală sau mai mare decât pasivul. Întinderea prejudiciului este hotărâtă de judecătorul sindic.

Răspunderea penală Răspunderea civilă pentru aceste fapte nu înlătură aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infracţiuni. Infracţiunile prevăzute în Legea insolvenţei sunt: bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii companiei, înregistrarea creanţelor inexistente, refuzul de a pune la dispoziţia judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului unele documente. Constituie infracţiune de bancrută simplă si se pedepseste cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depăseste cu mai mult de sase luni termenul de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. Constituie infracţiune de bancrută frauduloasă si se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) înfăţisează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârsite în frauda creditorilor; c) înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active. Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia. Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârsită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Inclusiv tentativa de gestiune frauduloasă se pedepseste. Însusirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţie judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condiţiile prevăzute la art. 35, documentele si informaţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) - f) ori împiedicarea a-cestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amendă. Procedura La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din datoriile companiei în stare de insolvenţă să fie suportată de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum si de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului. Judecătorul sindic poate da curs unei asemenea cereri în cazul în care în raportul administratorului judiciar sau al lichidatorului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a firmei. Acestia sunt obligaţi ca, în termen de cel mult 60 de zile de la desemnarea lor, să întocmească un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă. Comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acţiunea de tragere la răspundere a persoanelor arătate mai sus dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenţei, persoanele culpabile de starea de insolvenţă a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acţiunea si răspunderea persoanelor ameninţă să se prescrie. Acţiunea pentru faptele care atrag răspunderea administratorilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărârii de deschidere a procedurii. Odată ce s-a formulat acţiunea, administratorul judiciar sau lichidatorul ori, după caz, comitetul creditorilor va putea cere judecătorului sindic să instituie măsuri asigurătorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmărite. Executarea silită împotriva persoanelor urmărite se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului de procedură civilă. După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile legii, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanţe pus la dispoziţia sa de către lichidator.

Operatiuni contabile principale la un "boutique"

Intrare marfa: 371-% 401 378 4428 4426-401
-Vanzare marfa: a)client-Factura 411-% 707 4427 b)-Vanzare cu numerar: 5311-% 707 4427 -scaderea gestiunii: %-371 607 378 4428 -Adaos comercial realizat: k=(SIC378+RC378)/[(SID371+RD371)-(SID371+RD371)*19/119] -calcul: k*707=378 607=707-378 4428=4427 371=707+4427 -Depunere banca incasari 581-5311 -Extras cont 5121-581 -Retragere numerar banca 5311-581 -Extras cont 581-5121 -alte cheltuieli efectuate,plata cu numerar a)prin casa %-5311 401-pl.furnizori 6XX-diverse cheltuieli(chirii,servicii,curent electric,apa,etc) 421-pl.salarii 4551-restituiere imprumut 542-avans acordat 425-avans salarii b)justificare avans %-542 6XXX-diverse cheltuieli 401-pl.furnizori 5311-avans nedecontat -Imprumut firma asociat 5311-4551 -restituire imprumut 4551-5311 -Obligatii impozite locale 635-446 (teren,cladiri,auto) -plata 446-5311 -Amortizari MF 681x-281x -Vanzari MF 461-% 7583 4427 -Scaderea din gestiune MF 28x-% 21x 6583 (daca e cazul) Decontare TVA(colectat mai mare) 4427-% 4426 4423 Decontare TVA(colectat mai mic) % - 4426 4427 4424 -Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 -Cheltuieli cu salariile 641 = 421 - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salarii Achitarea salariilor 421 = 5311 / 5121 Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 Inchidere Venituri si Cheltuieli 121-6xx 7xx-121 -Impozit pe profit 691-441 -Plata impozitului pe profit 441-5311,5121 ________________________ Declaratii: -Impozit pe profit= Declaratia 100 -Obligatii salariale=Declaratia 102 -TVA=Declaratia 300 ________________________ -Declaratii somaj -Declaratii CAS -Declaratii sanatate -ITM-Statul de salarii ________________________ Declaratie anuala -Impozit pe profit=Declaratia 101 -Fisele Fiscale salarii Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor. Impozitul pe dividende care trebuie reţinut, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor. ____________ -Bilant _____________ nota: Contribuabilii platitori de impozit pe profit plătesc pentru ultimul trimestru o sumă egală cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finală a impozitului pe profit pentru anul fiscal să se facă până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la 15.04.2010 (Declaratia 101) Contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit(Declaratia 101) şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.

Contabilitatea,2 cuvinte...

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu “măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice”,si care “trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori” (Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1). Contabilitatea nu are hotare. Limitele ei teoretice, ştiinţifice şi practice sunt fără sfârşit atât în ceea ce priveşte cuprinderea fenomenelor economice cât şi al modului în care ele sunt sistematizate, prelucrate şi prezentate, astfel că despre ea niciodată nu poţi să pretinzi că ştii totul. Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică – iar aceasta este contabilitatea. Din punct de vedere istoric, câteva repere merită a fi reţinute. În lucrarea “Contabilitate generală” din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate: a) obiectul – contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate; b) scopul – contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control; c) mijloacele – contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale. Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea presoanelor fizice şi juridice […] trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea este procesul prin care informaţiile financiare a unei entităţi sunt înregistrate, clasificate, sumarizate, interpretate şi comunicate. Auditarea, o disciplină înrudită, este procesul de analiză independentă a raportărilor financiare cu scopul exprimării unei opinii referitoare la corectitudine şi respectarea principiilor contabile general acceptate. Practicanţii contabilităţii se numesc contabili. Înregistrările care se efectuează zilnic constituie Contabilitatea primară. Contabilitatea este o componentă a sistemului informaţional economic. Evidenţa cronologică şi sistematică a informaţiilor economice se face pe baza documentelor justificative, având ca modalitate de exprimare şi evaluare etalonul bănesc. Contabilitatea modernă se bazează principiul dublei înregistrări. Această formă este cunoscută şi sub numele de contabilitate în partidă dublă. Acest sistem presupune efectuarea a cel puţin două înregistrări pentru fiecare tranzacţie: debitarea unui cont contabil şi creditarea altuia. Suma tuturor debitărilor trebuie să fie întotdeauna egală cu suma tuturor creditărilor, putând astfel verifica uşor existenţa erorilor. În anumite cazuri se foloseşte şi contabilitatea în partidă simplă. Înregistrerea cronologică a informaţiilor economice se realizează cu ajutorul conturilor contabile, întocmindu-se Registrul-jurnal, iar înregistrarea sistematică se realizează prin întocmirea Registrului de Inventar şi a Registrului Cartea Mare. Lucrările de sinteză care se întocmesc periodic sunt Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere. Verificarea corelaţiilor se realizează cu ajutorul Balanţei de verificare.

Despre Factura

Ordinul nr. 2.226/27.12.2006 privind utilizarea unor formulare financiar contabile de catre persoanele prevazute la Art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, publicat în Monitorul Oficial nr. 1056/30.12.2006. Începând cu data de 1 ianuarie 2007 persoanele impozabile vor emite facturi în temeiul art. 155 din Codul fiscal . Factura este documentul justificativ pentru deducerea TVA . Potrivit Art. 155 alin. 5 din Codul Fiscal, factura cuprinde în mod obligatoriu urmatoarele informatii: • numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura în mod unic; • data emiterii facturii; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA, ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România si si-a desemnat un reprezentant fiscal, daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale cumparatorului de bunuri sau servicii, dupa caz; • numele si adresa cumparatorului, precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care cumparatorul este înregistrat în România, precum si adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrarilor intracomunitare de bunuri; • denumirea/numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal, în cazul în care cealalta parte contractanta nu este stabilita în România si si-a desemnat un reprezentant fiscal în România, în cazul în care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei; • codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului, pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)- f), lit. h) pct. 2 si lit. i); • codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul în celalalt stat membru, în cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a); • codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara în România, precum si codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau 1531, al cumparatorului, în cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b); • denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi; • data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasarii unui avans, cu exceptia cazului în care factura este emisa înainte de data livrarii/prestarii sau încasarii avansului; • baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; • indicarea, în functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei, sau a urmatoarelor mentiuni: - în cazul în care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori mentiunile “scutit cu drept de deducere”, “scutit fara drept de deducere”, “neimpozabila în România” sau, dupa caz, “neinclus în baza de impozitare”; - în cazul în care taxa se datoreaza de beneficiar în conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g) sau ale art. 160, o mentiune la prevederile prezentului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mentiunea “taxare inversa”; • o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune; orice alta mentiune ceruta de acest titlu. Potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare, societatile cu raspundere limitata trebuie sa înscrie pe factura si capitalul social, iar societatile pe actiuni - atât capitalul social subscris, cât si cel varsat Art. 74 din Legea 31/1990 cu modificarile si completarile ulterioare prevede: • in orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente întrebuintate în comert, emanând de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, în conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea “societate administrata în sistem dualist”. În documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau în comandita pe actiuni, se vor mentiona atât capitalul social subscris, cât si cel varsat. În situatia în care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost înregistrata sucursala si numarul ei de înregistrare. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii. Alte informatii despre facturare Semnarea si stampilarea facturilor nu sunt obligatorii (art. 155, alin. 6) Fiecare persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau prestare de servicii trebuie sa emita o factura catre beneficiar, pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator de TVA (art. 155, alin. 1) Factura este documentul justificativ pentru deducerea TVA . Facturile electronice. Facturile şi chitanţele în formă electronică emise fără îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege nu au calitatea de document justificativ în contabilitate. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a emis un nou ordin prin care stabileşte procedura de verificare şi omologare de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a sistemelor informatice destinate operaţiunilor de emitere a facturilor în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică. (Ordinul nr. 488 din 15 iunie 2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 487 din 14 iulie 2009). Persoana fizică sau juridică poate să opteze pentru emiterea facturilor în formă electronică, cu condiţia garantării autenticităţii, originii şi integrităţii conţinutului acesteia, conform condiţiilor prevăzute de lege. „Factura în formă electronică este documentul în formă electronică ce caracterizează în mod unic şi neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau servicii, semnat cu semnătură electronică şi purtând marca temporală, care conţine datele cuprinse în formularul facturii şi care este înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor”. A se vedea si Clientii _______________________

Registrul-jurnal de incasari si plati

Registrul-jurnal de incasari si plati Persoanele fizice care au calitatea de contribuabil si isi tin evidenta contabila in partida simpla sunt obligate sa isi procure si sa foloseasca in mod curent o serie de documente justificative ale activitatii, conform Normei metodologice din 08/07/2004 a Ministerului Finantelor Publice. Unul din cele mai importante documente, care dealtfel are si regim de inregistrare la organele fiscale competente, este registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b). Se poate procura de la majoritatea librariilor, in special de la cele care ofera si tipizate fiscale, este un caiet de 100 de file. Cele mai importante functii ale registrului jurnal de incasari si plati sunt: - serveste ca document de inregistrare a tuturor incasarilor si platilor efectuate de contribuabilul persoana fizica; - poate fi folosit drept proba in litigii. - este un document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabila in partida simpla; Registrul-jurnal de incasari si plati se intocmeste intr-un singur exemplar de catre contribuabili, facandu-se inregistrarea operatiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operatiune, fara a se lasa randuri libere, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial. Operatiunile inregistrate se totalizeaza anual. Registrul se intocmeste atat de catre persoanele fizice cat si de catre fiecare asociatie fara personalitate juridica. In acest document se inregistreaza operatiunile in numerar si cele efectuate prin contul curent de la banca, registrul avand cate o rubrica separata pentru fiecare dintre acestea. Contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata vor inregistra sumele incasate sau platite, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Sumele care se trec la incasari lunare sunt cele efectiv incasate, nu cele facturate. Registrul-jurnal de incasari si plati se numeroteaza si se snuruieste. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, iar dupa completarea integrala se deschide un nou registru inregistrat si parafat, care va fi numerotat in ordine crescatoare. Registru se parafeaza de catre organul fiscal teritorial la inceperea si la incetarea activitatii. Daca evidenta contabila este tinuta cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operatiune economico-financiara se va inregistra in ordine cronologica, in functie de data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie, registrul se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal de incasari si plati parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial va fi completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din registrul obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Registrul-jurnal de incasari si plati nu poate avea valoare deplina de dovedire a rulajelor contribuabilului decat impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui (bonuri, chitante, facturi), fiind arhivat alaturi de acestea. _______________________________________________ Evidenta contabila persoane fizice,persoane fizice autorizate sau intreprinderi individuale sunt organizate conform legii cuprinzand urmatoarele documente: Intocmirea NIR (note intrare receptie) Intocmirea bonurilor de consum si a descarcarii de gestiune Intocmirea Jurnalului de Cumparari Intocmirea Jurnalului de vanzari Intocmirea Fiselor de operatiuni diverse Intocmirea Fisei de amortizare Intocmirea Registrul-Jurnal de incasari si plati Intocmirea Jurnalului Inventar. Intocmirea si depunerea declaratiilor pentru angajati – state de plata, declaratii la pensii, somaj, itmb, sanatate si cele de la administratia financiara Depunerea declaratiilor privitoare la taxe si impozite, intocmirea op-urilor sau foilor de varsamant aferente Depunerea declaratiei persoanei fizice autorizate la Casa de Sanatate Printre clientii tip PFA se numara: CABINETE MEDICALE CABINETE NOTARIALE SOCIETATI CIVILE DE AVOCATURA SI CABINETE DE AVOCATURA CABINETE STOMATOLOGICE TRADUCATORI TEHNICIENI DENTARI INGINERI ARHITECTI COMERCIANTI WEB DESIGNERI AUTORIZATI CADASTRU si nu numai … Vezi si Inregistrare PFA si Profesiuni liberale-entitati profesionale _______________________

Registrul de casa

Registrul de casa (Cod 14-4-7A şi Cod 14-4-7bA) Sunt urmarite extrasele de cont in detaliu. Incasarile si platile se repartizeaza pe facturile sau cecurile restante. Daca incasarea este primita de la punctul central al clientului, ea se poate repartiza pe orice factura restanta din orice punct de lucru valid. Sunt valabile toate regulile de generare automata (registru de banca, note contabile etc. ) 1. Se utilizeaza ca: - document de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar, efectuate prin casieria unităţii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfârşitul fiecărei zile, a soldului de casă; - document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă. 2. Se întocmeşte în două exemplare, zilnic, de casierul unităţii sau de altă persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări şi plăţi. La sfârşitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează. Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs. Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operaţiunilor efectuate şi de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 şi a actelor justificative anexate. 3. Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de casă (exemplarul 2). Exemplarul 1 rămâne la casier. 4. Se arhivează: - la casierie (exemplarul 1); - la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2). 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea unităţii; - denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului; - numărul curent; numărul actului de casă; numărul anexelor; explicaţii; încasări; plăţi; - report/sold ziua precedentă; - semnături: casier şi compartiment financiar-contabil. Regulament casa 1. Operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se efectueaza numai prin instrumente de plata fara numerar, cu exceptiile prevazute la art. 5 alin. 2 lit. a), b) si c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 131/1996, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare ordonanta. 2. Prin plafon zilnic maxim de plati, prevazut la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta, se intelege totalitatea platilor efectuate in numerar de o persoana juridica intr-o singura zi, respectiv 10.000 lei. 3. De la prevederile art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta sunt exceptate urmatoarele operatiuni: a) depunerile de numerar facute de persoane juridice in conturile furnizorilor de bunuri si servicii, in baza documentelor justificative legal intocmite; b) cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute efectuate in acest sens de catre salariatii aflati in deplasare; c) cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare. Platile enumerate la lit. a)-c) nu intra in plafonul zilnic maxim de plati. 4. Platile in numerar catre persoane juridice sunt acceptate in limita unui plafon zilnic maxim de 10.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon de 5000lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5000 lei catre furnizorii de bunuri si servicii astfel: 5000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Facturile cu valori sub 5000 lei nu intra sub incidenta acestor prevederi. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care functioneaza pe baza legislatiei in vigoare, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 10.000 lei. Persoanele juridice pot achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 10.000 lei catre acest tip de magazine astfel: 10.000 lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar. Facturile cu valori sub 10.000 lei nu intra sub incidenta acestor prevederi. Facturile cu valori mai mari de 5000 lei, respectiv 10.000 lei in cazul magazinelor de tipul Cash&Carry, care nu au fost achitate integral pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, se achita numai prin instrumente de plata fara numerar. 5. Pentru facturile stornate, aferente produselor returnate, cu valori mai mari de 5.000 lei, respectiv 10.000 lei in cazul retelelor de magazine de tipul Cash&Carry, restituirea sumelor aferente poate fi efectuata astfel: 5.000/10.000 lei in numerar, sumele care depasesc aceste plafoane putand fi restituite numai prin instrumente de plata fara numerar. 6. Incasarile zilnice in numerar ale unui agent economic sunt neplafonate. Incasarile zilnice in numerar nu pot depasi plafonul de 5000 lei de la o singura persoana juridica. 7. Sumele acordate de persoanele juridice angajatilor proprii cu titlu de avansuri pentru aprovizionari diverse vor avea regimul platilor catre persoane juridice si se vor incadra in limita plafonului de 10.000 lei, prevazut la art. 5 alin. 2 lit. c) din ordonanta. La data platii avansurilor spre decontare, sumele aferente intra in calculul plafonului zilnic maxim. 8. Este interzisa acordarea unor facilitati de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaza plata in numerar. Este permisa acordarea unor disconturi si/sau reduceri de pret in diverse perioade ale anului sau cu ocazia lansarii unor promotii de produse, daca aceste facilitati vizeaza toti agentii economici, in calitate de clienti, si se acorda fara discriminare in ceea ce priveste modalitatea de plata. 9. Subunitatile economice ale persoanelor juridice, respectiv sucursale, filiale, agentii, puncte de lucru, prevazute in actul constitutiv al persoanelor juridice, care au deschis cont intr-o societate comerciala bancara si casierie proprie, aplica individual prevederile art. 5 din ordonanta. 10. Asociatiile de proprietari constituite ca entitati cu personalitate juridica, in relatiile cu alte persoane juridice, vor aplica prevederile ordonantei. 11. Persoanele fizice, persoanele fizice autorizate sau persoanele care exercita profesii libere, producatorii agricoli, persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor ordonantei. 12. Platile efectuate cu card nu sunt considerate plati in numerar si nu sunt luate in calculul plafonului zilnic maxim de plati. 13. Operatiunile de incasari si plati in valuta nu intra sub incidenta prevederilor ordonantei.