vineri, 5 februarie 2010

Inflatia

Principalii factori declanşatori ai fenomenului inflaţionist sunt: 1. existenţa şi lansarea continuă pe piaţă a unor cantităţi mari de bani; 2. şomajul; 3. dezechilibrul între rata consumului şi rata investiţiilor; 4. imobilitatea forţei de muncă; 5. dezechilibrarea cererii agregate în raport cu oferta agregată; 6. lipsa productivităţii muncii; 7. globalizarea pieţelor de capital; 8. condiţiile internaţionale de racordare a economiei naţionale la economia mondială; 9. diviziunea muncii; 10. creşterea preţului petrolului; 11. deficitul bugetar excesiv înregistrat prin majorarea cheltuielilor, în condiţiile unei creşteri mai lente ale veniturilor; 12. calitatea actului de guvernare.
Inflaţia produce următoarele efecte economice: - creşterea continuă şi autoîntreţinută a preţurilor; - deficitul schimburilor cu străinătatea; - creşterea cantităţii de monedă în circulaţie; - redistribuirea veniturilor în economie; - scăderea nivelului de trai; - mişcări sociale; - falimentul întreprinderilor.
____________________________________
Influenţa inflaţiei asupra poziţiei financiare şi performanţelor întreprinderii În situaţiile financiare elementele patrimoniale pot fi prezentate la: - costul de înlocuire; - valoarea netă de realizare; - valoarea economică; - costul istoric.
Potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate în condiţiile aplicării costurilor istorice “activele sunt contabilizate la suma plătită în numerar sau echivalente de numerar sau la valoarea justă din momentul cumpărării lor. Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau echivalent al numerarului pentru a stinge datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor”.
Aplicarea principiului costului istoric conduce la deformarea imaginii fidele asupra patrimoniului unităţii şi rezultatelor activităţii.
Principalele deformări ale informaţiilor prezentate în bilanţ prin aplicarea costurilor istorice sunt: - subevaluări ale imobilizărilor; - subevaluări ale stocurilor; - subevaluarea situaţiei nete, chiar dacă această subevaluare este parţial anihilată de datoriile neindexate. În contul de profit şi pierdere în condiţii de inflaţie apar următoarele deformări ale informaţiilor: - subevaluarea costului materialelor şi mărfurilor ca urmare a subevaluării stocurilor; - subevaluarea amortizărilor (ca urmare a subevaluării imobilizărilor); - supraestimarea cheltuielilor financiare (avem în vedere cheltuielile cu dobânzile la creditele bancare);
Potrivit Cadrului general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare există diverse baze de evaluare, care pot fi folosite în diverse combinaţii, ca alternativă la costul istoric, cum ar fi: 1. Costul curent.
Potrivit acestei metode de evaluare activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau echivalent al numerarului care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent. Datoriile sunt înregistrate la valoarea nominală neactualizată adică numerarul sau echivalentul numerarului, necesar pentru a deconta datoria în prezent. Costul curent reprezintă baza de evaluare preferată de majoritatea specialiştilor care nu acceptă costul istoric.
2. Valoarea realizabilă
reprezintă valoarea ce corespunde preţului ce ar putea fi obţinut în prezent din vânzarea normală a activelor. În cazul datoriilor, valoarea realizabilă este valoarea neactualizată în numerar sau în echivalente de numerar care trebuie plătită pentru a achita acea datorie, potrivit cursului normal al afacerii.
3. Valoarea actualizată.
Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor fluxuri nete de numerar, care urmează a fi generate în derularea normală a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a viitoarelor ieşiri de numerar, care vor fi necesare pentru a deconta datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
Deşi baza de evaluare adoptată cel mai frecvent de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare este costul istoric, acesta este de obicei, combinat cu alte baze de evaluare.
Stocurile sunt evaluate şi prezentate la minimul dintre cost şi valoarea realizabilă netă., titlurile tranzacţionabile se evaluează la valoarea de piaţă iar datoriile privind pensiile la valoarea lor actualizată.
Problema: Se doreste sa fie vanda o masina care nu este amortizata integral, cu pretul de 4.000 de lei (exculsiv TVA). Valoarea de intrare este de 16.800 lei, amortizarea inregistrata este de 4.900 lei. Se stie ca diferenta intre cheltuiala ce acopera la scoaterea din evidenta a mijlocului fix si venitul obtinut la vanzare acestuia este nedeductibila la calculul impozitului pe profit;ce se intampla cu TVA aferenta acestei diferente? Care sunt inregistrarile in contabilitate? Care sunt cheltuielile deductibile si nedeductibile,daca pentru diferenta nedeductibila ramasa dupa vanzare trebuie sa inregistreze TVA colectata? Rezolvare: Din punct de vedere fiscal, potrivit Codului Fiscal art. 24 alineatul (15) “Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala.” Presupunem datele de mai sus , iar valoarea ramasa neamortizata va fi in suma de 11.900 lei, iar pretul de vanzare este 4.900 lei.
Se pune problema daca diferenta este cost deductibil sau nu.
De-a lungul timpului au existat in legislatie diverse limitari privind vanzarea de mijloace fixe, insa la acest moment nu exista restrictii fiscale privind vanzarea de active imobilizate. Datorita faptului ca incepand cu anul 2007 a fost eliminata prevederea restrictiva referitoare la valorificarea mijloacelor fixe prin unitati specializate, apreciem ca cheltuielile cu valoarea ramasa neamortizata sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Daca presupunem ca datele fiscale comunicate de problema coincid cu valorile contabile, inregistrarile contabile vor fi: 461 - %= 4.760 lei 7583 =4.000 lei(venit impozabil) 4427= 760lei % - 2133 =16.800lei 2813 =4.900lei 6583= 11.900 lei(cost deductibil)
In ceea de priveste colectarea TVA pentru diferenta de 11.900 lei in sensul ajustarii taxei dedusa initial la achizitia bunului, mentionam ca ajustarea TVA se face in conditiile mentionate la art. 149 Cod Fiscal, care nu mentioneaza si vanzarea la pret mai mic decat valoarea ramasa neamortizata.

Creante neancasate

Problema;
Societatea are inregistrate creante clienti a caror perioada de neincasare depaseste 270 zile. De asemeni societatea a intentat actiune de executare a creantelor catre clientii sai. La sfarsitul anului se poate constitui provizion pentru acesti clienti?Care este modul de inregistrare in contabilitate la constitutire si modul de inchidere al provizionului in cazul incasarii creantei, respectiv declararii procedurii de falimet. Rezolvare: Din punct de vedere contabil, Ordinul nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene mentioneaza definitii clare privind creantele pentru care exista risc de neincasare in viitor. Astfel, potrivit punctului 33 alin. (1) “Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva. Ajustarile de valoare pot fi: ajustari permanente, denumite in continuare amortizari, si/sau ajustarile provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustarii activelor.”
Potrivit punctului 175 “Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere, iar creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (punctual 154).” Din punct de vedere contabil, riscul se analizeaza din punct de vedere al litigiilor existente si din punct de vedere al politicilor contabile ale companiei. Inregistrarea unor ajustari privind depreciarea nu trebuie sa fie o optiune a companiei ci o obligatie in vederea prezentarii unei situatii financiare cat mai corecte.
Depasirea termenului de 270 zile este numai conditie fiscala care poate sa influenteze deductibilitatea costului cu ajustarea.
Din punct de vedere fiscal, exista urmatoarele prevederi in Codul Fiscal privind deductibilitatea costului cu ajustarile pentru depreciere: Art. 22 – “Provizioane si reserve alineat (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel: c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; 2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; 3. nu sunt garantate de alta persoana; 4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Din punct de vedere fiscal, exista urmatoarele prevederi in Codul Fiscal privind deductibilitatea costului cu prescrierea creantei: Art. 21 - Cheltuieli (2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si: n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri: 1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti; 2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul. (4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.”
Exemplu - Evaluarea creantelor la valoarea probabila de incasare
Entitatea X SA a facturat entitatii Y SA, in luna ianuarie 2006, produse finite in valoare de 250.000 lei, din care a incasat suma de 230.000 lei. La 31.12.2006, cu ocazia inventarierii creantelor, X SA constata ca este posibil, ca suma restanta de la Y SA, sa nu se mai incaseze in viitorul apropiat deoarece aceasta societate a intrat in incapacitate de plata. In anul 2007 se pronunta falimentul entitatii Y, iar lichidatorii vireaza entitatii X suma de 10.000 lei. Ca urmare a acestor operatiuni, X SA efectueaza urmatoarele inregistrari in contabilitate: Anul 2006 1) livrarea produselor catre Y SA in ianuarie 2006: 4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 250.000 lei 2) incasarea partiala a facturilor emise pentru produsele livrate: 5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 230.000 lei 3) la 31.12.2006, cu ocazia desfasurarii lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar al anului 2006, pentru suma de 20.000 lei (creanta restanta) cu probabilitate mare de neincasare se inregistreaza o ajustare ca urmare a riscului de neincasare a creantei respective: 4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 20.000 lei 6814 Cheltuieli de exploatare privind = 491 Ajustari pentru deprecierea 20.000 lei ajustarile pentru deprecierea creantelor - clienti activelor circulante FISCAL: fiind indeplinite toate conditiile (art. 22 1) c)), 30% din costul inregistrat in cont 6814 va fi cost deductibil, iar diferenta de 70% va fi cost nedeductibil Anul 2007 1) incasarea partiala a creantei incerte in valoare de 10.000 lei si anularea deprecierilor aferente: 5121 Conturi la banci in lei = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 10.000 lei 491 Ajustari pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustari pentru 10.000 lei deprecierea activelor circulante creantelor – clienti FISCAL: venitul va fi 30% impozabil si 70% neimpozabil corespunzator tratamentului fiscal al costului aferent. 2) inregistrarea scaderii din evidenta a sumei care nu mai poate fi incasata, conform hotararii judecatoresti: 654 Pierderi din creante = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 10.000 lei si anularea ajustarii efectuate: FISCAL: fiind indeplinite toate conditiile (art. 21 2) n)), costul va fi considerat deductibil pe baza hotararii judecatoresti. 491 Ajustari pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustari pentru 10.000 lei deprecierea activelor circulante creantelor – clienti FISCAL: venitul va fi 30% impozabil si 70% neimpozabil corespunzator tratamentului fiscal al costului aferent.

Credit termen scurt

Credit t.scurt
5121=5191 cv credit
471=5191 cv dobanzi de plata
Restituire credit + dobanda
5191 = 5121
Trecerea dobanzii pe cheltuieli
666=471 (cota parte)

Avans

Avans acordat furnizorului cf contract
409=5121,5311,542
Primirea facturii (integral)
% = 401
30x
371
4426
Plata si decontare avans
401= %
409 -cv avans acordat
542,5311,5121-diferenta de plata
_______________________
Avans primit de la clienti
%=419
5121,5311
Facurare client
411=%
70x
4427
Incasare-diferenta
%=411
419
5121,5311
nota:desi in Ordinul 1.752/2005 nu sunt prevazute corespondente intre conturile de trezorerie si cele de avansuri totusi, tinand seama de faptul ca prin Codul fiscal art.155 alin.1 se acorda termen de facturare a avansurilor pana in a 15-a zi a lunii urmatoare incasarii avansului, nu putem ignora existenta acestor operatiuni care trebuiesc reflectate fidel in evidenta financiar-contabila. Contabilizarea avansurilor primite sau platite se face tinand seama de punctul 149 din Ordinul 1.752/2005: “ Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte”. La data primirii facturii se va avea in vedere punctul 69 alineatul 4 al Titlului VI din H.G. 44/2004: (4) Regularizarea facturilor emise pentru plati in avans se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. exemplu: % = 401 / 404 Furnizori/Furnziori de imobilizari 232 / 234 / 409 – avansuri platite valoarea facturata in avans, cu semnul minus storno) 20x / 21x/ 3xx imobilizari necorporale/corporale/stocuri - cu semnul plus In cazul avansurilor incasate inregistrarile in contabilitate se vor face astfel: c) in cazul incasarii unui avans inainte de emiterea facturii: 5121/5311 “Disponibil in banca/casierie” = 419 “Clienti creditori” La data emiterii facturii se compenseaza avansul incasat: 419 “Clienti creditori” = 411 “Clienti” d) in cazul in care incasarea se face pe baza unei facturi de avans emise: 411 “Clienti ” = 419 “Clienti creditori” si incasarea: 5121/5311 “Disponibil in banca/casierie” = 411 “Clienti’ La data emiterii facturii finale se va storna avansul facturat: 411 “Clienti” = % 7xx venituri cu valoarea totala a livrarii 419 “Clienti creditori” cu semnul minus pentru avans

Garantii acordate clientilor

Constiuire provizion pentru garantii:
6812=1512
Repararea obiectelor grantate:
6014=3014 -materiale folosite
641=421 - manopera(dc se opereaza distinct si este luata in calcul la constituirea provizionului)
Asigurari
645x=431x
6452=437x,impozit pe salarii,etc
-Diminuarea provizionului cu total cheltuieli efectuate
1512=7812
Reparatii capitale
Constiuire provizion pentru garantii:
6812-1513
-reparatii
%-401
611,628
4426
-diminuare cu total ch.executate
1513=7812
Raspunderea legala pentru pentru lipsa de conformitate (uneori numita si garantie - e in lege, deci nu trebuie pusa pe hartie). Asta inseamna ca in conformitate cu legea, daca un client observa ca produsul cumparat nu este la fel cu ce a fost informat la magazin, sau in publicitate sau in manualul de utilizare, atunci poate sa duca produsul inapoi, iar comerciantul are obligatia (acum in termen de 15 zile lucratoare) sa il aduca la conformitate (reparare sau inlocuire in functie de ce zice clientul) - fara plata. In afara de asta clientul poate cere si bani inapoi. (evident nu concomitent cu repararea sau inlocuirea) In primele 6 luni de la cumparare, consumatorul nu trebuie sa dovedeasca neconformitatea, se considera ca a existat la data cumpararii. Pentru perioada de la 6 luni la 2 ani, lipsa conformitatii va trebui dovedita de consumator. Temei juridic: Art 5-14 legea 449/2003, republicata 2008 si modificata deja prin OUG 174/2008 Termenul de 15 zile introdus de OUG 174/2008 se refera la acest aspect.
Garantia comerciala, care nu este obligatorie si e bine definita in lege ca un “angajament asumat de vanzator sau producator fata de consumator, fara solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a pretului platit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cumparat, daca acesta nu corespunde conditiilor enuntate in declaratiile referitoare la garantie sau in publicitatea aferenta”. Asta e documentul care il da magazinul.
Exemplu: daca vanzatorul sau comerciantul declara in materialele puse la dispozitie ca DVD-ul vindut va functiona 5 ani, atunci are si o obligatie legala de garantie in acest sens. Temei juridic: Art 19-22 legea 449/2003, republicata 2008 si modificata deja prin OUG 174/2008 Producatorul sau vinzatorul ce promite clientului o grantie la produsul X (ex.ca functioneaza 5 ani) si daca in termenul prevazut in aceasta garantie marfa vanduta se defecteaza, exista obligatia asumata ca marfa sa fie restituita si inlocuita,fie reparata.