Banii-partea a II-a

Partea a II-a Aurarii. La 1000 de ani dupa moartea lui Christos, schimbatorii de bani,cei care împrumutau si manipulau cantitatea de bani erau activi în Anglia medievala.Ei erau asa de puternici, ca actionand împreuna puteau canaliza in folosul lor întreaga economie engleza din acea vreme. Totusi acestia nu erau bancheri în sine.Inginerii financiari erau,în general, aurarii.Ei au fost primii bancheri deoarece ei au inceput sa tina aurul altor oameni, pentru siguranta, in tanitele lor. Primii bani de hartie erau doar o chitanta de depozit pentru aurul lasat la aurar(bancher).Aceste chitante(BancNote)au inceput sa circule odata cu marfurile ca instrumente de plata. Banii de hartie (chitantele de depozit)au prins la comercianti deoarece era mult mai convenabil sa se faca plata prin simpla inmanare decat sa care de colo-colo o multime de aur greu si monede de argint. Acum apare ideea fundamentala a modului cum functioneaza o banca pana in zilele noastre. La un moment dat, aurarii(bancherii) au observat ca numai o mica parte a depunatorilor de aur s-au întors si au cerut aurul lor macar o data.Aurarii au inteles ca sunt "bogati" pe seama altora si au început sa insele sistemul.Ei au descoperit ca pot "tiparii " mai multi bani(chitante de depozit) decât aur aveau. Daca pentru moneda de aur sau argint aveau nevoie de un etalon ce se emitea numai de catre anumiti aurari(bancheri) ai autoritatii,ei nu puteau sa procedeze la emiterea lor, sub pedeapsa chiar cu moartea. Acum insa aveau in mana o posibilitate cu mult mai "eleganta" de a emite bani- chitante de depunere aur nenominala.Cum depunatorii nu procedau toti deodata la retragerea aurului lor si timpul de pastrare era in ani sau zeci de ani,nimeni nu putea descoperii inselaciunea ! Pentru o mai buna intelegere sa exemplificam: 1."X" depune 1000 de monezi aur pe termen de 5 ani si primeste o chitanta de depozit care certifica depunerea. 2.Bancherul emite o alta chitanta tot de 1000 de monezi aur pe care o da cu imprumut(credit bancar) lui "Y "pe termen de 5 ani cu dobanda,chitanta ce este un instrument de plata asa cum am aratat mai sus. 3.La data scadentei cel care a fost "imprumutat" cu chitanta a 2-a ,"Y "o da inapoi bancherului plus dobanda aferenta.Acesta distruge acea chitanta. 4."X" revine la banca la termenul de 5 ani pentru a-si ridica 1000 de monezi aur prezentand chitanta prima.Bancherul procedeaza in a inapoia aurul lui"X" si distruge chitanta prima. Cu ce a ramas bancherul? Cu dobanda...pe seama cui? Mai mult el a emis pentru 2000 de monezi de aur chitante de depozit,1000 de monezi din "nimic",chitante care au fost folosite in plati fara ca si comerciantii sa banuiasca ceva ,luand ca garantie semnatura bancherului. (Iata "mecanismul" prin care bancile creeaza moneda din nimic !De aceea ei au inventat riscurile,metode de apreciere a bonitatii debitorului,calcule speciale matematice, numai cu grija de a nu fi "prinsi".Ei insa sunt dornici de a emite bani de cont din nimic si de a-i plasa pe piata.Ba mai mult exista si o competitie intre ei...cine emite mai mult...ala castiga) Si, de obicei, nimeni nu remarca asta.Bancherii pot împrumuta acesti extrabani si sa colecteze dobanda pe ei.Sistemul s-a perfectioant.(Ce-ati zice daca in prezent exista banci de prestigiu care au "emis" de 60 de ori peste ceea ce aveau?Cum...?,e o nebunie? Nu...totul e legal si "normal" Si care este izvorul,sursa de unde bancherii se fac bogati? Va mai aduceti aminte ce am scris in prima parte:Statul este"nevoit" sa se imprumute cu dobanda (transformata in taxe si impozite(tip "Pogea") pentru cetateni) de la bancheri.De unde aceasta "nevoie"? Simplu…puterea politica a fost acaparata de bancheri prin reprezentanti, care au impus "reguli " in favoarea lor.Una din "reguli" a fost aceea ca ei sunt stat in stat si ca nimeni nu-i poate controla.Ei,prin reprezentanti, sustin proiecte publice din ce in ce mai costisitoare si care urmeaza sa fie finantate din imprumuturi ale statului cu dobanda tot de la bancheri.Bani? Nici o problema...ii creeam din nimic de zeci de ori! Bancherilor le raman bani buni,reali-dobanda,noua cetatenilor de rand? Obligatia legala de a plati taxe si impozite ! Avem de aface si cu "nebunia" statului,o armata de functionari (unii foarte bine platiti) scosi din economia reala, folositi pe post de "sclavi" moderni si/sau pe post de "nucleu dur" in alegerile politice.Cu ce bani sunt rasplatiti? Acum, ca sa nu va las sa ghiciti...de la ...Banca! Va arat si "mecanismul", mai tarziu,pregatiti-va sa cititi despre "Obligatiuni".Cine plateste? (rasfoiti Codul Fiscal) -Continuare partea a III-a-"Rezerva fractionara"

Banii- Inceputul

Cuvinte cheie:Schimbatorii de bani, Inginerii financiare Finantistii, Bisnitarii, Camatarii,Bancherii,Banci. O sa caut sa nu folosesc cuvinte alambicate,mari,academice,etc ,tocmai in vederea unei mai bune intelegeri. Ce este o "inginerie" financiara si cum a aparut ea? Pentru inceput mica poveste... In Biblie, cu 2000 de ani in urma, Iisus a gonit bisnitarii din Templu,a fost singura data cand Iisus a folosit violenta in timpul vietii sale.Ce faceau bisnitarii in Templu? Evreii de rand erau datori sa platesca o "taxa" lui Dumnezeu prin intermediul preotilor din Templu, insa obligatoriu doar cu o moneda speciala "jumatatea de shekel a sanctuarului".Aceasta era aproximativ o jumatate de uncie de argint pur. Jumatatea de shekel era singura moneda din zona la acea vreme,care era argint pur, de o greutate stabilita,fara imaginea împaratului pagan. Asadar pentru evrei, jumatatea de shekel era singura moneda "acceptata" de Dumnezeu.Acestea insa nu erau suficiente pentru toti cei ce doreau sa-si achite datoria.Stiind aceasta, bisnitarii au acaparat mari cantitati din aceasta moneda si le-au vandut evreilor de rand ,pe scarile Templului,la un alt pret, cu mult mai mare ,speculand astfel un ritual religios.Ei,bisnitarii au format cum se mai zice astazi un monopol virtual.Evreii au platit la preturile duse pana la pragul de suportabilitate,bisnitarii obtinand profituri uriase, din nimic, pentru acea vreme. Sa ne intarcem putin in istorie.La aproximativ 48 de ani inainte de acea intamplare, imparatul roman Iulius Caesar a luat puterea de a bate moneda de la schimbatorii de bani.El a "fabricat" moneda in beneficiul tuturor suficienta pentru toti.Cu acesta imbelsugata rezerva s-a construit la Roma marete proiecte publice.Se pare ca schimbatorii de bani au fost un factor determinant in asasinarea sa.Un lucru e sigur constatat,dupa moartea imparatului Iulius Caesar a venit si decesul monetar la Roma.Taxele au crescut la fel si coruptia. Statul roman a fost "nevoit" sa se imprumute cu dobanda (transformata in taxe pentru cetatenii sai) de la schimbatorii de bani.De unde aceasta "nevoie"? Simplu…puterea politica a fost acaparata de schimbatorii de bani prin reprezentanti, care au impus reguli in favoarea lor.Una din "reguli" a fost aceea ca ei sunt stat in stat si ca nimeni nu-i poate controla.Ei,prin reprezentanti, sustineau proiecte publice din ce in ce mai costisitoare si care urmau sa fie finantate din imprumuturi ale statului cu dobanda tot de la ei. Camataria si deprecierea monezii au devenit lege.În final, rezerva statului roman de bani a fost redusa cu 90%.Ca rezultat, oamenii obisnuiti si-au pierdut pamanturile si casele.Roma a plonjat într-o bezna epocilor întunecate.

Exista o intreaga teorie despre dreptul statului de a percepe taxe si impozite(obligatia cetateanului de a plati taxe si impozite) si obligatia generala a statului de a cheltui acestea in folosul public.Insa …cum? Suna cunoscut in zilele noastre? Evul mediu insa a aruncat societatea umana inapoi cu sute de ani comparativ cu civilizatia romana. Din evul mediu s-a simtit nevoia punerii la adapost a averii in special al aurului de vicisitudinile vremurilor. Aurarul a fost acel individ care si-a asumat acest rol de pazitor urmand a fi rasplatit pentru acest fapt. Cu timpul prin dezvoltarea si specializarea ocupatiilor oamenilor,descoperirea de noi pamanturi , nevoia de PLATI in aur s-a facut din ce in ce mai resimtita.Aurarii au dezvoltat o idee geniala.De ce sa transporte aur pe distante mari cu un enorm efort in oameni de incredere care sa pazeasca aurul transportat? Oare nu era suficient ca in locul aurului sa fie trimisa o scrisoare speciala pentru ca un alt depozitar de aur din alte tinuturi sa execute plata? Pana aici nimic rau…dimpotriva,ideea este ca genialitate echivalenta cu descoperirea focului sau a rotii. -Contiunuare in partea a II-a- "Aurarii"

Alex Tabarrok

Economia (ştiinţa deprimantă si oprimată de bancheri) străluceşte într-adevăr în acest discurs optimist, în care economistul Alex Tabarrok argumentează că, comerţul liber şi globalizarea formează lumea noastră odată divizată într-o comunitate de partajare de idei, mai sănătoasă, fericită şi prosperă decît predicţiile oricui. Subtitrare in limba romana...

Baruri, restaurante, firme de catering

Aici se pot identifica 2 situatii. 1.prima este cea a bunurilor vandute care se considera din punct de vedere contabil marfuri si 2.cea a bunurilor vandute care se considera produse finite. Exemple de: - marfuri: sucuri, apa, produsele de patiserie sau prajiturile achizitionate de la alt producator, adica ceea ce se achizitioneaza pentru a fi revandut in starea in care se gaseste la momentul cumpararii - produse finite: tot ceea ce se produce de catre restaurant sau firma de catering. 1. Pentru produse finite a. Achizitia bunurilor: materii prime si materiale % = 401 301 302 4426 b. Productia (pe baza notei de predare) si consumului specific din retetare(pe baza bonului de consum) 345 = 711 601 = 301 602 = 302 c. Vanzarea produselor finite realizate - vanzare en-gros: 4111 = % 701 4427 5311/5121 = 4111 4427=% 4426 4423 - magazinul propriu:Transfer intern de la produse finite la marfuri (nota de transfer,NIR) 371 = 345 371 = 378 371 = 4428 (include 4426 de la furnizori si TVA de la ad.comercial C378*19%) - vanzare cu amanuntul prin magazinul propriu: 5311/5121 = % 707 4427 -Descarcarea gestiunii "K = (SiC378 +RC378)/[(SiD371+RD371) -(Sold luna D371 *19/119) tva neexigibila]" K * RC 707 = RD378 607 = 371 378 = 371 4428 = 371 d. Descarcarea gestiunii produselor finite (nu pt. vanzarea cu amanuntul prin magazinul propriu) 711 = 345 -Tva 4427=% 4426 4423 2. Pentru marfuri (gestiuni cu amanuntul) a. Achizitia marfii % = 401 371 4426 si concomitent 371 = % 378 4428 b. Vanzare marfa si incasare 5311/5121 = % 707 4427 c. Descarcarea de gestiune -Descarcarea gestiunii "K = (SiC378 +RC378)/[(SiD371+RD371) -(Sold luna D371 *19/119) tva neexigibila]" K * RC 707 = RD378 % = 371 378 4428 607 -Tva 4427=% 4426 4423

Imobilizarile corporale in curs de executie

Imobilizarile sunt de trei feluri: imobilizari necorporale,imobilizari corporale si imobilizari financiare. In cazurile de mai jos este vorba de imobilizari corporale care insa nu au aceasta calitate deoarece sunt in "curs de executie"(investitii) In exemplele de mai jos simbolul 21_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 211, 212, 213 si 214. I. Intrarea in patrimoniu 1. Achizitionarea si intrarea in patrimoniu 231 = 404 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie facturate de furnizori] 231 = 451, 453 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie primite de la entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare] 2. Realizarea in regie proprie a imobilizarilor in curs 231 = 722 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate] 3. Imobilizarile corporale in curs aportate la capitalul social 231 = 456 II. Inregistrari contabile privind constructia unei cladiri. 1. Se acorda un avans constructorului 409 = 404 404 = 512 2. Primirea facturilor pentru lucrari partiale 231 = 404 [facturi lucrari partiale] 404 = 409 [factura storno avans] 3. Receptionarea si punerea in functiune a cladirii 212 = 231 III. Alte inregistrari 1. Receptia imobilizarilor in curs 21_ = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse in functiune] IV. Iesirea din patrimoniu 1. Vanzarea imobilizarilor in curs 461 = 758 [valoarea de vanzare a imobilizarilor in curs] 658 = 231 [valoarea de inregistrare a imobilizarilor in curs vandute] 2. Iesirea din patrimoniu a imobilizarilor in curs calamitate 671 = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie distruse de calamitati]

Registrele contabile.

Suna anacronic "registre" in conditiile date de implementarea IT-ului in tehnica de evidenta contabila contemporana.Legea contabilitatii prevede insa ca obligatorii trei registre ,potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal (cod 14-1-1), Registrul-inventar (cod 14-l-2) si Cartea mare (cod 14-1-3). Se mai adauga si Registrul de Corespondenta prin legea comerciala. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.Leguitorul nu lasa sa se foloseasca altfel aceste registre aratand si modul de tinere si completare: ordonata si pertinenta standardizandu-le astfel. Desi poarta denumirea de "registre" ,registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Pentru securizarea datelor, paginile din registre se numeroteaza iar numerotarea se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Clasic orice document ce sta la baza inregistrarii in contabilitate se conteaza (chiar pe acel document,ex: 604 - 401;4426-401)iar contarea se trece direct in registrul jurnal sau in registre jurnal auxiliare,intermediare iar totalurile acestora se trece in registrul jurnal. 1.Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Nota:prin exceptie persoanele fizice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu . Orice contabilitate trebuie ajustata la realitate prin inventariere faptica.Daca am face o analogie intre un film si contabilitate as spune ca inregistrarea contabila este un cadru luat la un moment dat iar registrul jurnal este "filmul" activitatii.Ultimul cadru este inventarul.Ne arata de unde s-a plecat si unde s-a ajuns.Ultimul cadru este si primul cadru intr-un nou film (exercitiu financiar) N+1.Bilantul este recenzia ultimului cadru si implicit primului cadru. 2.Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului financiar. Bilantul: pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului. 3.Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fila pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Cartea mare este tot un registu jurnal insa structurat nu dupa factorul timp (si structura organizatorica a firmei) ci dupa conturile folosite.Acest jurnal este foarte important pentru contabil deoarece sistematizeaza evenimentele dupa felul conturilor folosite, rulajele si soldurile conturilor fiind trecute intr-un tabel special numit Balanta de Verificare .Sensul si rostul registrului Cartea mare este de a furniza date pentru balanta de verificare. Balanta de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc raportarile contabile stabilite potrivit legii. Balanta de verificare a conturilor sintetice, precum si balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare si ori de cate ori se considera necesar. Cartea mare (cod 14-1-3) este documentul de sistematizare contabila care cuprinde toate conturile sintetice si reflecta existenta si miscarea tuturor elementelor de activ si de pasiv la un moment dat. Cartea mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor conturilor si sta la baza intocmirii balantei de verificare. Pentru stabilirea rulajelor se preia in Cartea mare rulajul creditor din jurnalul contului respectiv, iar rulajul debitor se stabileste prin totalizarea sumelor preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalelor. Soldul debitor sau creditor al fiecarui cont se stabileste in functie de rulajele debitoare si creditoare ale contului respectiv, tinandu-se seama de soldul de la inceputul anului, care se inscrie pe randul destinat in acest scop. Pastrarea registrelor: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare. Forme de inregistrare in contabilitate Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul unitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla sunt: "pe jurnale", "maestru-sah" si forma combinata "maestru-sah cu jurnale". In cadrul formei de inregistrare in contabilitate "pe jurnale", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare; - Balanta de verificare. Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A). Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2/A). Notele de contabilitate se intocmesc pe baza de note justificative sau note de calcul si se inregistreaza in mod cronologic in Registrul-jurnal. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pe feluri de operatiuni, cum sunt: 1. Jurnal privind operatiunile de casa si banca (cod 14-6-5); 2. Jurnal privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6); 3. Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7); 4. Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri (cod 14-6-8); 5. Jurnal privind salariile si contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarile de sanatate (cod 14-6-10); 6. Jurnal privind operatiuni diverse (cod 14-6-17). Lunar sau la alta perioada prevazuta de lege, in fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare inregistrate in cursul lunii (perioadei), totaluri care se inscriu in Registrul-jurnal. Contabilitatea analitica se poate tine fie direct pe aceste jurnale (pentru unele conturi), fie cu ajutorul altor formulare tipizate comune (fisa de cont analitic pentru valori materiale, fisa de cont pentru operatiuni diverse etc.) sau specifice, folosite in acest scop. In cadrul formei de inregistrare "maestru-sah", principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (sah - cod 14-1-3/a); - Balanta de verificare. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) se utilizeaza pentru inregistrarea cronologica a tuturor operatiunilor economico-financiare consemnate in documentele justificative, la fel ca in cazul formei de inregistrare "pe jurnale". In vederea inregistrarii in Registrul-jurnal, documentele justificative sunt supuse prelucrarii contabile (sortare pe feluri de operatiuni, verificare, evaluare, contare). Daca pentru acelasi fel de operatiuni exista mai multe documente justificative, acestea se totalizeaza cu ajutorul documentelor cumulative intocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflecta asemenea operatiuni. Pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative se intocmeste Nota de contabilitate (cod 14-6-2A). In cazul utilizarii formei de inregistrare combinata "maestru-sah cu jurnale", pe langa fomularele mentionate la forma de inregistrare "maestru-sah" se utilizeaza jurnalele auxiliare specifice formei de inregistrare "pe jurnale".

Clauze abuzive in contractele dintre comercianti si consumatori

Legea nr. 193/2000 (r1) din 06/11/2000 ,modificata si completata,stabileste clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: - comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); - comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane - agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant;

Recuperari date

Din seria programelor utile si gratuite va recomand "Recuva" (pronunţat "recuperare") este un utilitar freeware pentru Windows, folosit pentru a restaura fişierele care au fost şterse accidental de pe computerul dv-stra. Aceasta include imagini,fisere golite de la "coşul de gunoi"(recycle bin), precum şi de imagini şi alte fişiere care au fost şterse de către utilizator din eroare de pe cardurile de memorie ale aparatelor foto digitale sau MP3 playere. Aceasta va aduce înapoi chiar şi fişiere care au fost şterse din iPod sau telefoane celulare. Programul este simplu si intuitiv cu rezultate excelente.

Se poate downloada de aici:

Download Recuva from FileHippo.com Click ,dreapta sus.

Majorarile de intraziere.

Avand in vedere ca majorarile de intarziere se stabilesc de catre organele fiscale pe baza deciziei de calcul al accesoriilor, consider ca in prezent,majorarile de intarziere , nu trebuie achitate din proprie initiativa de catre societate. (Se poate calcula statistic o suma medie care v-a fi consemnata in BVC si de care se v-a tine cont extracontabil la repartizarea dividendelor - in sensul deducerii lor din profitul de repartizat la dividende pentru anul N-1, urmand a fi preluat in BVC-ul anului urmator.In acest sens este utila inregistrarea obligatiei fiscale accesorie pe ct 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal) In cazul in care se doreste achitarea oricaror obligatii ce ar putea fi datorate de societate, puteti solicita organului fiscal emiterea unei Decizii de impunere care sa consemneze cuantumul si modul de calcul. Atentie: numai pe baza Deciziei de impunere majorarile de intarziere vor fi inregistrate in evidenta proprie a societatii ca obligatii fiscale (avand si rolul de document justificativ), in timp ce, pe baza aceluiasi document, majorarile considerate nedatorate pot fi contestate. Majorarile de intarziere sunt un accesoriu la obligtia fiscala data. Accesoriile obligatiilor fiscale au suferit transformari importante in timp atat din punctul de vedere al structurii, cat si al nivelului. Conform art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. Avand in vedere obiectivul majorarilor de intarziere de a descuraja neplata obligatiilor fiscale in raport cu alte obligatii de plata ale contribuabilului, nu sunt de anticipat cresteri ale nivelului majorarii de intarziere. De altfel, luand in considerare faptul ca unei cote de 0,1% pe zi ii corespunde un nivel de 36,5% pe an, se poate constata ca majorarile de intarziere sunt cu mult mai mari decat cele mai penalizatoare dobanzi practicate pe piata. Modul de calcul al majorarilor de intarziere este, de regula, liniar, pe zile calendaristice, incepand cu ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care expira termenul de plata si pana la data indeplinirii conditiilor de incetare a calculului. Determinarea cuantumului dobanzilor se realizeaza utilizand urmatoarea formula: Majorari de intarziere la data t = Suma datorata x Nr. de zile intarziere (de la scadenta pana la data t) x cota majorarilor de intarziere (0,1%) Exemplu: La data de 10 martie, la SC "G" SRL, organele fiscale stabilesc in urma inspectiei ca obligatia fiscala reprezentand impozit pe profit este de 2.000 lei, si nu de 1.700 lei cat a fost achitat la 25 ianuarie 2008. In consecinta, societatea va datora pentru diferenta de 300 lei majorari de intarziere incepand cu 26 ianuarie. Majorarea de intarziere datorata la 10 martie 2008 este in valoare de 13,5 lei, aceasta fiind calculata astfel: 300 lei diferenta de plata x 45 zile calendaristice x 0,1% cota majorarii de intarziere. Nota: majorarile de intarziere Nu sunt deductibile dpv fiscal. Se poate folosii formula:(numai in cazul impunerii definitive) 698.xx = 4481.xx -plata 4481.xx = 5121 -sau in numerar, direct la Adm.Fin. 542.xx = 5311 4481.xx = 542.xx