Reflectarea în contabilitate a unor operaţiuni referitoare la acoperirea pierderii contabile

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. 2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz. 3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale. I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare 4. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 1171 = 121 5. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129=1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" 129=1172 "Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" 129=1173"Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile" 129=1174"Rezultatul reportat provenit din corectare a erorilor fundamentale" b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 1068 =1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" 1068 =1172"Rezultatul reportat provenit din adoptareapentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" 1068 =1173"Rezultatul reportat provenitdin modificările politicilor contabile" 1068 =1174"Rezultatul reportat provenitdin corectarea erorilor fundamentale" c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 1012 = 1171"Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" 1012 =1172"Rezultatul reportat provenit din adoptareapentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" 1012 =1173"Rezultatul reportat provenitdin modificările politicilor contabile" 1012 =1174"Rezultatul reportat provenitdin corectarea erorilor fundamentale" 6. În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, acoperirea pierderii se efectuează pentru fiecare cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat". 7. Soldul creditor al unui cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat" poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii reflectate într-un alt cont sintetic de gradul II al acestui cont Exemplu: 1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" = 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"). Înregistrarea datoriei cu impozitul pe profit amânat în relaţia cu sumele evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat care reprezintă facilităţi fiscale (106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat" = 4412 "Impozit pe profit amânat") nu se consideră utilizare a rezervei. 8. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidenţiază în creditul său surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizării corporale reevaluate, fie pe măsura amortizării acesteia, conform politicii contabile adoptate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor sau a consiliului de administraţie, după caz. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzător sumelor care au fost deduse, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. 9. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, pe baza aprobării situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 117 "Rezultatul reportat"= 121"Profit şi pierdere" 10. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = 117 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 106 = 117 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 1012 = 117 11. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidenţiază în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizărilor corporale reevaluate.Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor ori a consiliului de administraţie, după caz. 12. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile.

Taxa radio

Cine s-a grabit sa plateasca asa-zisa "taxa radio" ...Decizia Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 2012, care anulează art. 3, alin 1 din HG 977/2003 a apărut în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare de la data publicării. Articolul anulat prevedea că persoanele juridice cu sediul în România, care se încadrează în categoria microîntreprinderilor au obligaţia să plătească pentru sediul social o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune. Hotărârile Guvernului sunt acte administrative care pot fi anulate de cetăţeni, la instanţa de contencios administrativ, în cazul în care le sunt vătămate interese legitime. ICCJ a invocat dispoziţiile Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, care este un act superior şi cu prioritate faţă de o hotărâre de Guvern. Potrivit art 40 alin. (3) din această lege, ,,Persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele,agenţiile şi reprezentanţele acestora, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine, au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii." Pentru aceste considerente, Înalta Curte a considerat că trebuie făcută distincţie între persoanele juridice beneficiare şi cele care nu au calitatea de beneficiar al acestor servicii. Acum ca juristii care au initiat HG-ul cu pricina nu stiau acest fapt...Da,stiau dar au mizat tocmai pe diferenta de timp intre intrarea in vigoare a HG-ului si anularea ei prin contencios administrativ...in acest interval de timp banii se tot adunau in contul lor...ce au facut cu ei....nimeni nu o sa spuna...!!!.Un fel de "haiducie" de stat !!! Începând de astăzi, 15 octombrie 2009, persoanele juridice care nu deţin la sediu aparate sau echipamente care să permită accesarea serviciilor publice de radio şi televiziune nu mai sunt obligate să plătească taxa radio TV.

ELINOR OSTROM – PREMIUL NOBEL 2009

Până la ora actuală, premiul Nobel pentru economie nu fusese niciodată decernat unei femei. Cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru economie de anul acesta sunt americani. Premiul Nobel pentru economie din 2009 a fost acordat, pentru prima dată în 40 de ani, lui Elinor Ostrom, care va împărţi suma cu Oliver Williamson. În 1999, Ostrom a fost prima femeie care a primit premiul Johan Skytte Prize în domeniul Ştiinţelor Politice. Elinor Ostrom este profesor la Indiana University,Bloomington din Statele Unite, iar Oliver E. Williamson predă la University of California. Elinor Ostrom este născută în 1933, în timp ce Williamson este născut în 1932. Exista un postulat ce bantuie lumea economica inca din secolul 20 si care afirma ca atunci cand piata nu functioneaza, STATUL trebuie sa intervina si sa regleze sistemul. Statul o solutie miracol? Un panaceu universal? “A demonstra ca un anumit aranjament institutional conduce la o performanta suboptimala, scrie Ostrom, nu este echivalent, totusi, cu a demonstra ca un alt aranjament institutional va conduce la un rezultat mai bun”. Ideea ca avem aceasta institutie, statul, functionand la cheie si populata cu niste oameni de o competenta minunata – politicieni si birocrati, care nu se gandesc decat la binele public si se comporta ca atare, fara a fi tentati deloc sa foloseasca parghiile si influenta in interes propriu – este un mit. Esecul statului este chiar mai sistematic si pervers decat cel al pietei. Aveam, pana acum, o teorie a esecului pietei care ar justifica prin implicatie interventia statului. Acum, avem o teorie a esecului statului. Interventia statului nu mai poate fi invocata din oficiu. Se cere argumentata punctual, si nu impusa prin definitie. Eficienta ei trebuie dovedita, nu postulata. Elinor Ostrom face un pas inainte. Ea priveste parte pozitiva a lucrurilor. Astfel dovedeste cum, chiar si atunci cand vorbim despre bunuri si servicii publice, pe care piata nu le poate oferi si pe care statul pretinde ca le ofera eficient, oamenii pot dezvolta aranjamente institutionale complexe prin care sa isi produca si distribuie bunurile si serviciile respective. Ca pot rezolva probleme complexe de cooperare si coordonare sociala si ca nu au nevoie de sfaturile sau forta statului ca sa o faca. De pilda, abordarea conventionala merge pe ideea ca problemele resurselor naturale si ale mediului trebuie rezolvate centralizat, de stat. Sau si mai mult, de catre un „supra-stat mondial” cum este ONU. " Lasati liberi, indivizii distrug resurele naturale, deci... statul trebuie sa intervina. " Ostrom a aratat prin analize ingenioase, prin experimente de laborator si prin argumente teoretice ca exista solutii la probleme precum cea a exploatarii abuzive a resurselor aflate in proprietate comuna, solutii pe care oamenii le inventeaza singuri, fara sa faca apel la forta statului. Mai mult, ca aceste solutii nu sunt ipotetice sau teoretice. Ca sunt practicate si au fost practicate de comunitatile umane de pe tot globul de cand lumea. Implicit, Elinor Ostrom ne dezvaluie un fapt de o mare importanta: cum prejudecata statista ce a facut ravagii in secolul 20 ne face sa consideram nesemnificative solutii si aranjamente institutionale functionale. Uitam ca oamenii se pot auto-guverna fara guvernele statelor. Opera lui Elinor Ostrom este astfel, in ultima instanta, un profund argument in favoarea auto-guvernarii si libertatii umane. Pe scurt, o provocare la adresa statismului. Criza economica recenta a dus la exacerbarea feroce a retoricii statiste. Doctrine tipice pentru logica “piata esueaza, prin urmare statul este solutia” precum keynesismul, fac ravagii la scara globala in mintile oricum afectate de patologia intelectuala ce vede un rol pentru stat in tot si in toate.