joi, 19 noiembrie 2009

Contul

Conturi sintetice şi conturi analitice
a) Noţiunea de conturi sintetice şi analitice Întrucât elementele patrimoniale au un conţinut economic distinct şi o anumită structură internă, conturile corespunzătoare trebuie să reflecte atât specificul elementului urmărit cât şi elementele care alcătuiesc structura. Din punct de vedere al sferei de cuprindere, conturile se împart în conturi sintetice şi conturi analitice. Conturile sintetice reprezintă elemente patrimoniale individuale sau grupe de elemente patrimoniale cu însuşiri comune. De exemplu, contul sintetic 457 ,,Dividende de plată=> exprimă un element patrimonial individual, pe când contul 302 ,,Materiale consumabile=> exprimă o grupă de elemente patrimoniale cu însuşiri comune. Conturile analitice reprezintă o detaliere (dezvoltare, divizare) a conturilor sintetice, respectiv părţi componente ale acestora determinate în funcţie de specificul lor. De exemplu, contul sintetic 301 ,,Materii prime: poate fi detaliat în conturi analitice care să reflecte părţi specifice ale elementului patrimonial urmărit prin acest cont, şi anume: laminate din oţel, elemente de asamblare, materiale electrice.
Conturi sintetice
Conturile sintetice reprezintă conturile de bază ale contabilităţii; ele exprimă esenţa sau genul elementelor patrimoniale reflectate de conturi. Utilizarea conturilor sintetice pentru înregistrarea operaţiunilor economice a condus la noţiunea de contabilitate sintetică. Înregistrările în conturile sintetice se pot face numai în etalon valoric sau bănesc. La rândul lor, în funcţie de omogenitatea conţinutului lor, conturile sintetice se pot clasifica astfel: - conturi sintetice de gradul I sunt simbolizate prin trei cifre şi se referă la elementele patrimoniale cu un conţinut omogen. De exemplu, contul 401 ,,Furnizori, 421 ,,Personal - salarii datorate, 371 ,,Mărfuri, 542 ,,Avansuri de trezorerie; - conturi sintetice de gradul II sunt folosite pentru elemente ce alcătuiesc structura unui cont sintetic de gradul I, structură care este identică pentru toţi agenţii economici. Aceste conturi sunt simbolizate cu patru cifre dintre care primele trei reprezintă simbolul contului sintetic de gradul I de care depind. De exemplu: • contul sintetic 101 ,,Capital social este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 1011 ,,Capital subscris nevărsat 1012 ,,Capital subscris vărsat; 1015 ,,Patrimoniul regiei; 1016 ,,Patrimoniul public. • contul sintetic 512 ,,Conturi curente la bănci este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 5121 ,,Conturi la bănci în lei 5124 ,,Conturi la bănci în valută; • contul sintetic 437 ,,Ajutor de şomaj este structurat în următoarele conturi sintetice de gradul II: 4371 ,,Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 4372 ,,Contribuţia personalului la fondul de şomaj. Conturile sintetice de gradul II nu sunt conturi independente, de sine stătătoare. Ele reprezintă elemente din structura unui cont sintetic de gradul I, se formează în interiorul conturilor sintetice de gradul I. Denumirea şi simbolul conturilor sintetice, atât de gradul I cât şi de gradul II, sunt stabilite în mod unitar de Ministerul Finanţelor Publice şi sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici şi instituţiile publice.
Conturi analitice
Atunci când informaţia furnizată de conturile sintetice este insuficientă, are loc detalierea sau dezvoltarea conturilor sintetice în conturi analitice. Numărul de conturi analitice în care poate fi detaliat un cont sintetic depinde de: - mărimea şi specificul unităţii patrimoniale; - conţinutul economic al contului sintetic (natura elementului urmărit prin cont); - necesităţile de informare a conducerii (un grad mare de detaliere implică cheltuieli sporite). Utilizarea conturilor analitice pentru înregistrarea operaţiunilor economice a condus la noţiunea de contabilitate analitică. În fiecare unitate patrimonială funcţionează în paralel şi în strânsă legătură contabilitatea sintetică şi contabilitatea analitică.
Exemple de detaliere a conturilor sintetice în conturi analitice:
- contul sintetic 401 ,,Furnizori se poate dezvolta în analitic pe trepte succesive astfel: • treapta I-a: pe grupe de furnizori - interni (indigeni) şi externi (străini); • treapta a II-a: pe judeţe sau ţări; • treapta a III-a: pe parteneri; • treapta a IV-a: pe contracte; • treapta a V-a: pe feluri de bunuri sau activităţi. - contul sintetic 301 ,,Materii prime se poate dezvolta în analitic pe trepte succesive astfel: • treapta I-a: pe grupe de materii prime (laminate din oţel, ţesături, legume şi fructe); • treapta a II-a: pe subgrupe de materii prime (oţel rotund, table, ţevi); 98 • treapta a III-a: pe sortimente şi dimensiuni (oţel rotund ψ10, tablă subţire de 2mm); Conturile analitice nu sunt independente, de sine stătătoare; ele depind de un cont sintetic de gradul I sau de gradul II, reprezintă părţi ale acestora. Dubla înregistrare a operaţiunilor economice nu se poate face numai în conturi analitice sau într-un cont sintetic şi un cont analitic. Înregistrările în conturile analitice se fac cu precizarea conturilor sintetice de care aparţin. Înregistrările în conturile analitice se fac în etalon valoric sau bănesc. În cazul conturilor analitice care reprezintă o dezvoltare a conturilor de active imobilizate corporale (mijloace fixe) sau a conturilor de active circulante materiale (materii prime, materiale consumabile, mărfuri), înregistrările se pot face şi în etalon natural sau cantitativ, fiind însă obligatoriu exprimarea în etalon valoric sau bănesc. Regulile de funcţionare pentru conturile sintetice sunt valabile şi pentru conturile analitice corespunzătoare. Între conturile sintetice şi conturile analitice corespunzătoare lor se stabilesc o serie de corelaţii care pot fi ilustrate prin dezvoltarea contului sintetic 301 ,,Materii prime în trei conturi analitice simbolizate 301 analitic ,,X, 301 analitic ,,Y şi 301 analitic ,,Z. De precizat că în contul sintetic înregistrările se fac numai în etalon bănesc, iar în conturile analitice înregistrările se fac atât în etalon cantitativ cât şi în etalon bănesc. ______________________________________
Analiza contabilă a operaţiunilor economice.
Articolul contabil.
Analiza este un procedeu metodic general, respectiv este utilizat de metoda tuturor ştiinţelor pentru cunoaşterea amănunţită a fenomenelor care reprezintă obiectul lor de studiu. Analiza constă în descompunerea unui întreg, proces, fenomen, operaţie economică în părţile sale componente, examinarea fiecărui element component în parte şi stabilirea legăturilor interne. Analiza presupune trecerea de la general la particular. Pentru contabilitate analiza este necesară în mod obligatoriu înainte ca operaţiile economice să fie înregistrate în conturi, asigurându-se astfel corectitudinea înregistrărilor efectuate. Aceasta înseamnă că în urma analizei sunt stabilite conturile corespondente precum şi partea acestora, debit sau credit, în care vor fi înscrise sumele aferente operaţiilor economice. Analiza contabilă presupune parcurgerea a patru etape: a) Precizarea conţinutului economic al operaţiunii enunţate şi implicaţiile acestei operaţiuni asupra patrimoniului unităţii; într-o formă concisă, se prezintă specificul operaţiunii şi modul cum aceasta afectează patrimoniul de cel puţin două ori. b) Stabilirea modificărilor determinate de operaţiunea economică în bilanţ; în această etapă se precizează următoarele elemente: - denumirea posturilor bilanţiere implicate; - sensul modificării fiecărui post bilanţier, respectiv creştere sau scădere; - ecuaţia bilanţieră. c) Stabilirea conturilor corespondente; în această etapă se stabilesc următoarele elemente: - denumirea conturilor corespondente; - partea acestora, debit sau credit, în care se vor înregistra sumele aferente operaţiei economice în urma aplicării regulilor de funcţionare a conturilor; - suma corespunzătoare fiecărui cont. d) Întocmirea formulei contabile: aceasta este soluţia contabilă a operaţiunii, respectiv o modalitate grafică de prezentare a conturilor şi sumelor corespunzătoare unei operaţiuni economice. Pe baza dublei înregistrări, în formula contabilă conturile se prezintă sub formă de egalitate valorică. În principiu, formula contabilă este alcătuită din următoarele părţi: - denumirea contului care se debitează; - denumirea contului care se creditează; - suma care face obiectul înregistrării; - semnul ,, = . care face legătura între conturile corespondente. În cadrul formulei contabile, contul care se debitează este scris în partea stângă a semnului ,, = ., contul care se creditează este scris în partea dreaptă, iar suma este scrisă o singură dată în dreapta ecuaţiei, ceea ce înseamnă că ambele conturi sunt afectate cu aceeaşi sumă.

Cheltuieli

Exemple de cheltuieli deductibile :
• cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
• cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
• cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
• chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
• dobanzile aferente creditelor bancare;
• dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
• cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
• cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale si risc profesional si impotriva accidentelor de munca;
• cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantii bancare pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
• cheltuielile cu reclama si publicitatea;
• cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;
• cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
• cheltuielile cu energia si apa;
• cheltuielile cu transportul de bunuri si persoane;
• cheltuieli de natura salariala (efectuate, de exemplu, cu angajatii contribuabilului);
• cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
• cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;
• cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociatiilor profesionale din care face parte contribuabilul;
• cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile in vigoare;
• cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing; • cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabil si salariatii acestuia;
• cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
• cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
• cheltuielile cu sponsorizarea si mecenatul, in limitele stabilite de legislatia in vigoare in materie; • alte cheltuieli efective efectuate in interesul direct al activitatii, justificate cu documente si cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.
Exemple de cheltuieli nedeductibile
Nu sunt cheltuieli deductibile:
• amenzile, majorarile de intarziere si penalitatile, altele decat cele de natura contractuala;
• donatiile de orice fel;
• ratele aferente creditelor angajate;
• dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale;
• cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile;
• sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
• sumele care depasesc limitele cheltuielilor prevazute de legislatia in vigoare:
(i) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depasesc limitele prevazute de lege,
(ii) cheltuielile de protocol care depasesc limita aplicata asupra unei baze determinate prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor de protocol,
(iii) cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor care depasesc nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei etc.

Operatiuni diverse

O societate comercială realizează în luna martie N următoarele operaţii: 1. ridică de la bancă suma de 50.000 lei, 2. depune suma ridicată în casieria societăţii , 3. plăteşte din casierie un furnizor de imobilizări în sumă de 2.500lei, 4. plăteşte un avans de trezorerie în sumă de 2.000lei (utilizat pt. : plata unui furnizor – 800lei,deplasare – 100 lei şi protocol – 500 lei), 5. încasează de la clienţi 20.000 lei, 6. depune de la bancă 15.000 lei (comision bancar 2% ). 1. Înregistrăm ridicarea unei sume de la bancă: 581 = 5121 50.000 lei 2. Înregistrăm depunerea sumei ridicate în casierie: 5311 = 581 50.000 lei 3. Înregistrăm plata furnizorului de imobilier din casierie: 404 = 5311 2.500lei 4. Înregistrăm plata unui avans de trezorerie utilizat pt.plata unui furnizor ,deplasare ,protocol: • plata avansului : 542 = 5121 2.000lei • plata cu ajutorul avansului : % = 542 9.500 lei 623 500 401 800 624 100 • restul avansului nereturnat ,se returnează la casierie: 5311 = 542 600 lei 5. Înregistrăm încasare clienţi: 5121 = 411 20.000 lei 6. Înregistrăm depunere la bancă : 581 = 5311 15.000 lei 5121 = 581 15.000 lei • înreg. comision: 627 = 5121 300 lei _________________________ O societate comercială realizează în luna aprilie a exerciţiului N următoarele operaţii : 1. schimbă din contul bancar în valută 2.000 euro la un curs de 3,50 lei/euro ,comision 0,5%, 2. încasează o creanţă de 10.000 euro ,constituită la un curs de 41.000 lei/euro şi încasează la un curs de 3,70 lei/euro, 3. plăteşte un furnizor extern cu suma de 15.000 $,datorie constituită la o valuare a dolarului de 2,90 lei/$ şi plătită la un curs de 2,95 lei/$. 1. Înregistrăm schimbul din ct. bancar în valută: 581 = 5121 7.000 lei 627 = 5121 35 lei 2. Înregistrăm încasarea unei creanţe ,se înregistrează diferenţele de curs valutar: % = 411 41.000 lei 5121 37.000 665 4.000 3.Înregistrăm plata unui furnizor extern ,se înregistrează diferenţa de curs valutar: % = 5121 44.250 lei 401 43.500 665 750 ____________________________________________ O societate comercială obţine un împrumut pe termen de 5 luni cu o dobândă anuală de 30%. Împrumutul se încadrează pe data de 10.03.N. valuarea împrumutului este de 100.000 lei şi se rambursează la scadenţă ,dobânda se constituie şi se plăteşte lunar din contul curent de la bancă. 1. Înregistrăm încasarea împrumutului: 5121 = 519 100.000 lei Dobânda lunară = (100.000*30%)/12=2.500 lei 2. Înregistrăm dobânda pe lună martie pt. 20 zile: 2500/30*20=1667 lei • înreg.dobânzii : 666 = 5198 1667 lei • plata dobânzii : 5198 = 5121 1667 lei 3. Înregistrăm dobânda pe luna aprilie: • înreg.dobânzii : 666 = 5198 2.500 lei (mai,iunie,iulie la fel) • plata dobânzii : 5198 = 5121 2.500 lei 4. Înregistrăm dobânda pe luna august 10 zile: 2500/30*10=833 lei • înreg.dobânzii: 666 = 5198 833 lei • plata dobânzii: 5198 = 5121 833 lei 5. Înregistrăm rambursarea împrumutului: 519 = 5121 100.000 lei _________________________________________ O societate comercială achiziţionează mărfuri în valuare de 200.000 lei TVA 19%.Pt. plata mărfurilor achiziţionate de la furnizor ,se deschide un acreditiv de 250.000 lei ,iar banii rămaşi neutilizaţi se returnează în contul bancar curent. 1. Înregistrăm achiziţia mărfurilor de la furnizor: % = 401 238.000 lei 371 200.000 4426 38.000 2. Înregistrăm constituirea ,acreditiv din ct. bancar: 581 = 5121 250.000 lei 541 = 581 250 .000 lei 3. Înregistrăm plata furnizorului din contul de acreditiv: 401 = 541 238.000 lei 4. Înregistrăm returnarea banilor neutilizaţi din acreditiv în contul curent: 581 = 541 12.000 lei 5121 = 581 12.000 lei _______________________________________ O societate comercială achiziţionează din import materii prime în valuare de 5.000 euro la cursul de 3,60 lei/euro.Accizele în cotă de 10% din valuarea materiilor prime ,precum şi TVA se achită prin bancă ,în lei.Pt. achitarea datoriei ,se deschide un acreditiv în valuare de 5.000 euro,la cursul de 3,58 lei /euro.Plata datoriei se face la cursul de 3,55 lei/euro. Valuarea în vamă = 5.000 * 3,6 lei/euro = 18.000 lei Accize = 18.000 * 10% = 1.800 lei Baza de calcul a TVA = 19.800 lei TVA = 19% * 19.800 = 3.762 lei 1.Înregistrăm achiziţia de materii prime din import şi accizelor: 301 = % 19.800 lei 401 18.000 446 1.800 2.Înregistrăm plata datoriilor şi a TVA: % = 5121 5.562 lei 446 1.800 4426 3.762 3. Înregistrăm constituirea de acreditiv: 581 = 5121 17.900 lei (5.000*3,58 lei/euro) 541 = 581 17.900 lei 4.Înregistrăm plata furnizorului din acreditiv => cheltuieli din curs valutar: % = 541 18.000 lei 401 17.750 665 250 5. Înregistrăm diferenţa din acreditiv se trece pe cheltuieli: 665 = 541 Observaţie! Nu avem acreditiv neutilizat pt. că valuarea mărfurilor a fost de 5.000 euro,iar acreditivul a fost constituit la aceeaşi valuare . Diferenţa rămasă în ct.541 a rezultat din deferenţele de curs valutar (acreditivul a fost constituit la 3,58 şi se restituie la 3,55) ________________________________________ O societate comercială acţionează de la bursă ,în exerciţiul N ,20.000 acţiuni la un preţ de1leu/acţiune, comision 2%. Acţiunile vor fi plătite astfel: - 50% în momentul achiziţiei prin contul curent de la bancă, - 50% ulterior prin caseria unităţii. Societatea decide să vândă 10.000 acţiuni la un preţ de 1.20 lei/acţiune,încasarea acestora făcându-se prin contul curent de la bancă,comision 2%,627”cheltuieli cu serv. bancare” La sf. exerciţiului N cursul acţiunilor ajunge la valuarea de 0.90 lei/acţiune,o depreciere a acţiunilor,se constituie provizion pt. o depreciere. În exerciţiul următor societatea vinde acţiunile la o valuare de 0,95 lei/acţiune,încasarea făcându-se prin contul curent de la bancă (comision 2%). 1. Înregistrăm achiziţia acţiunilor de la bursă: · 50% cu plata imediată prin bancă 503 = 5121 10.000 lei · 50% cu plata ulterioară 503 = 509 10.000 lei · plata ulterioară a acţiunilor prin casierie: 509 = 5311 10.000 lei 2. Înregistrăm plata comisionului (contul 622): 622 = 5121 20.000 * 2% = 400 lei 3. Înregistrăm vânzarea acţiunilor prin bancă, preţ de vânzare 1,2 lei: · vânzarea acţiunilor 5121 = % 1,2 * 10.000 = 12.000 lei 503 10.000 764 2.000 · înreg plata comisionului bancar 627 = 5121 240 lei 4. Înregistrăm constituirea provizionului pentru depreciere: 6814 = 591 20.000 * 0,1 = 2.000 lei 5. Înregistrăm vânzarea acţiunilor (prin bancă) preţ de vânzare 0,25 lei: · vânzarea % = 503 10.000 lei 5121 9.500 664 500 · înregistrarea comisionului 627 = 5121 9.500 * 2% = 190 lei ________________________________________________ O societate comercială achiziţionează 1.000 obligaţiuni cotate la o valuare de10 lei / obligaţiune.Plata acestora se va face ulterior prin casieria unităţii.Societatea vinde obligaţiunile la un preţ de10 lei/obligaţiune,comision 1,5 %. Încasarea se va face prin contul curent de la bancă. 1. Înregistrăm achiziţionarea obligaţiunilor cotate la o valoare de oblig. 506 = 509 1.000 * 10 = 10.000 lei 2. Înregistrăm plata prin casierie 509 = 5311 10.000 lei 3. Înregistrăm vânzarea obligaţiunilor: 5121 = 506 10.000 lei 4. Înregistrăm încasarea obligaţiunilor prin bancă: 627 = 5121 150 lei