duminică, 3 aprilie 2011

Gradul de indatorare in 2 cuvinte.

Gradul de indatorare.
Societatile comerciale au uneori nevoie de numerar imediat pentru a face fata unor necesitati ale momentului sau pentru  a nu cadea parada insolventei.Aceste imprumuturi sunt purtatoare de dobanzi ce duc implicit la efectuarea de cheltuieli din partea societatii comerciale.

Societatile comerciale fac apel la persoane fizice sau juridice ce NU sunt autorizate de BNR.

Intrebarea care se pune aici este: aceste cheltuieli cu dobanzile la credite acordate sunt sau nu deductibile fiscal?,adica se scad din profitul brut (inainte de impozitul pe profit)sau dimpotriva,sunt aditionate(ca nedeductibile) la profitul brut in vederea calcularii impozitului pe profit?

Aici intervine prima "bariera" fiscala impusa de lege,adica "gradul de indatorare".Cu cat societatea comerciala se indatoreza mai mult cu atat cheltuielile nedeductibile (nerecunoscute de fisc),cele ce se aditioneaza la profitul brut,sunt mai mari.Aici se observa o legatura direct proportionala.
Dar,ce este un imprumut in acest caz.Este un "capital imprumutat" ce bineinteles ca trebuie restituit la termenul prevazut intre cele doua parti printr-un document numit contract de imprumut.


Atentie! Pentru calcularea gradului de indatorare nu se tine seama decat de imprumuturi mai mari de un an.

Sa definim "Capital Imprumutat":

Capital imprumutat inseamna asadar totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an  incepand de la data incheierii contractului. Tot aici se includ insa si creditele sau imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un an, in situatia in care exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un an.

Orice societate detine un capital al sau numit "propriu".Vis-a-vis de acest capital propriu se raporteaza cheltuielile cu dobanda de la imprumuturile de mai sus.Cu cat avem un capital propriu mai mare cu atat cheltuielile nedeductibile cu imprumuturile scad.Este un raport invers proportional.(bineinteles ca situatia este inversa in cazul cand capitalul propriu este mai mic)

Sa definim "Capitalul Propriu":
Capital propriu inseamna; capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale(ex.credite bancare pe termen mediu si lung,asimilate datorita termenului ca fiind capital propriu).

Rezultatul exercitiului financiar luat in calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfarsitul perioadei este cel inregistrat de contribuabil inainte de calculul impozitului pe profit.

Deci ,cand sunt deductibile aceste cheltuieli cu dobanzile din imprumuturi?

Se procedeaza la urmatorul calcul:Capital imprumutat / capital propriu = mai mic decat 3 (trei).(Intodeauna mai mic decat 3 !)
Ce arata aceasta? Ca numai 33,33% din total capital "operativ"(propriu+imprumutat) trebuie sa reprezinte capital imprumutat,si numai acestei parti ii este recunoscuta cheltuiala cu dobanda ca fiind deductibila(se scade din baza de impozitare cu profitul).Restul de 66.66% trebuie sa fie capital propriu.

In practica calculul este ceva mai cumplicat si atunci se face apel la "media aritmetica".Pentru calculul acestei medii se folosesc valorile existente la inceputul anului minus cele la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
Cheltuielile cu dobanzile cu partea de imprumut ce depaseste 3 (sau 33,33%) sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit,adica Statul  recunoaste ca si o cheltuiala in general dar nu ca si o cheltuiala ce se scade inainte de impozitare a profitului).

Ca formula avem:

(Capital imprumutat la inceputul anului fiscal + Capital imprumutat la sfarsitul perioadei)/ 2
------------------------------------------------------------------------------------------= <3
(Capital propriu la inceputul anului fiscal + Capital propriu la sfarsitul perioadei)/ 2

sau,  gradul de indatorare poate fi scris si astfel: 


(Capital imprumutat la inceputul anului fiscal + Capital imprumutat la sfarsitul perioadei)
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- = <3
(Capital propriu la inceputul anului fiscal + Capital propriu la sfarsitul perioadei)




Cheltuielile contribuabilului cu dobanzile la aceste imprumuturi sunt deductibile sau nu, in functie de valoarea rezultata in urma calculului gradului de indatorare.

________________________________________________________


Al doilea  "prag" ce trebuie trecut(incepand cu 2010) chiar si in cazul cand gradul de indatorare este mai mic de 3 este urmatorul:
   
  Indiferent de gradul de indatorare,nivelul dobanzii pentru care s-a stabilit imprumutul,dobanda trebuie sa fie mai mica

-decat 6% (imprumut in valuta) ,sau

- la nivelul dobandii de referinta a BNR(in lei) valabila in ultima luna a trimestrului pentru care se face  calculul privind

impozitul pe profit.

Atentie !. Chiar daca gradul de indatorare este mai mic decat 3, 


dar depaseste  6%(in valuta) sau nivelul de referinta a BNR(in lei),cheltuiala ce depaseste


 aceste "nivele" este NEDEDUCTIBILA.

_______________________________________________
Exemplu:
 O societate se imprumuta la inceputul anului de la asociatul sau cu suma de 2600 lei cu o dobanda de 10 %/an.Capitalul propriu la sf. trimestului "n" este de 60000 lei .Societatea NU a avut in sold alt imprumut.Dobanda de referinta a BNR este de 6.25 % .
calcul:( 2600/60000) * 100 = 4.33,deci mai mare decat 3.
Nivelul  imprumutului recunoscut fiscal este:(2600 *2.99)/4.33(regula de trei simpla)=1795.38 lei (2.99 este mai mic decat 3)
Dobanda (cheltuiala) recunoscuta fiscal este de 1795.38 *6.25/100 = 112.21 lei,(6.25%, dobanda de referinta).
Total dobanda de achitat (cheltuiala de efectuat) este de 1795.38 * 10/100 = 179.38 lei
Diferenta 179.38 - 112.21= 67.38 lei este nedeductibila fiscal.

sau,mai simplu, in cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi decît cele ale bancilor, dobînzile deductibile sînt limitate la nivelul ratei dobînzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru pentru împrumuturile în lei şi nivelul ratei dobanzii de 6% anuale pentru împrumuturile în valută. Această limită se aplică separat pentru fiecare împumut, înainte de aplicarea prevederilor legate de gradul de îndatorare.