Foamea de bani din ce in ce mai mare a statului a facut ca in "laboratoarele " ANAF sa apara o noua idee.Cu ocazia inventarierii generale anuale a datoriilor contribuabililor sa se stabileasca din OFICIU taxele si impozitele "datorate"de contribuabili.Ideea a fost materializata prin Ordin ANAF 3.392/2011 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 816/18.11.2011.
In speta,pentru firmele ce nu au depus cel putin 4 formulare (in caz de depunere trimestriala,ex.impozit pe profit) intr-un ex.financiar,ANAF-ul v-a stabili din oficiu suma datorata (si bineinteles si...dobanzile si penalitatile aferente )Pe ce baza? Suma este formata din media aritmetica a anilor precedenti actualizata cu indicele de inflatie.Frumos nu? A face afaceri in Romania este ceva de genul "belea mi-am capatat".
Sa vedem macar ca se respecta legea si anume ca acest ordin sa produca efecte incepand de la data publicarii, in viitor,adica incepand cu anul 2012 !
vineri, 25 noiembrie 2011
joi, 17 noiembrie 2011
A disparut...leul
Au trecut mai bine de 4 ani de cand s-a hotarat denominarea monedei nationale. Preturile au inceput sa fie afisate atat in lei vechi cat si in lei noi la 1 martie 2005, iar trecerea efectiva la leul greu s-a facut la 1 iulie 2005, cand au inceput sa circule ambele variante; de la 1 ianuarie 2007 mai exista doar lei noi pe piata.
De atunci si pana astazi a trecut multa apa pe Dambovita.
Multe persoane au adoptat un mod stupid de exprimare – cand vorbesc de preturile in lei zic “roni”.De ce folosim oare termenul “Romanian New Currency” (acronim R.O.N.)? Acronimul RON a fost folosit NUMAI atunci cand a circulat paralel cu leul "vechi" denumit si ROL.Peste tot vad...pret "X" RON !
Constitutia Romaniei stabileste in articolul 137, paragraful 2, denumirea Monedei Nationale: LEU.
Art 137 (2) – Constitutia Romaniei: “Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.”
Oare la subdiviziune cum o sa-i spunem? Banroni?
De atunci si pana astazi a trecut multa apa pe Dambovita.
Multe persoane au adoptat un mod stupid de exprimare – cand vorbesc de preturile in lei zic “roni”.De ce folosim oare termenul “Romanian New Currency” (acronim R.O.N.)? Acronimul RON a fost folosit NUMAI atunci cand a circulat paralel cu leul "vechi" denumit si ROL.Peste tot vad...pret "X" RON !
Constitutia Romaniei stabileste in articolul 137, paragraful 2, denumirea Monedei Nationale: LEU.
Art 137 (2) – Constitutia Romaniei: “Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.”
Oare la subdiviziune cum o sa-i spunem? Banroni?
marți, 15 noiembrie 2011
Comertul cu amanuntul
Pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.
1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori.
Marfurile ajung cu factura:
371 = %
378
4428
401
4426 = 401
2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori.
Marfurile ajung cu aviz de insotire:
371 = %
378
4428 (dc e cazul)
408
In momentul primirii facturii:
% = 401
408
4426
3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:
A. Prin casa (numerar):
5311 = %
707
4427
B. Prin banca (card):
5121 = %
707
4427
4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:
% = 371
607
378
4428
5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K":
K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]
Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi: Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial * Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.
1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori.
Marfurile ajung cu factura:
371 = %
378
4428
401
4426 = 401
2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori.
Marfurile ajung cu aviz de insotire:
371 = %
378
4428 (dc e cazul)
408
In momentul primirii facturii:
% = 401
408
4426
3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:
A. Prin casa (numerar):
5311 = %
707
4427
B. Prin banca (card):
5121 = %
707
4427
4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:
% = 371
607
378
4428
5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K":
K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]
Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi: Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial * Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.
PCG
- Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi.
Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.
- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase.
Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor.
A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri.
Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.
- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.
- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.
- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.
Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare"
Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari"
Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78
Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv.
- Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă la ajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase.
Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv.
Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor.
A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri.
Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare.
- Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare.
- Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare.
- Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane.
Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare"
Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari"
Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78
Abonați-vă la:
Postări (Atom)