Concediul medical

Concediul medical reprezinta concediul obtinut ca urmare a incapacitatii temporare de munca : boala obisnuita, urgenta medico-chirurgicala, accident, sarcina cu risc, concediu prenatal, concediu de maternitate. De aceasta indemnizatie pot beneficia doar persoanele care au stagiu de cotizare de minim o luna in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Stagiul de cotizare este perioada pentru care se platesc contributiile de asigurari sociale de sanatate . Metodologia de calcul este normata de OG 158/2005. Adeverintele eliberate pentru certificarea stagiului de cotizare vor cuprinde urmatoarele elemente: stagiul de cotizare, veniturile din care se constituie baza de calcul si zilele aferente si numarul de zile de incapacitate temporara de munca de care a beneficiat asiguratul in ultimele 12 luni anterioare solicitarii adeverintei. Conform OG 158/2005 concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt : • concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca , cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii; • concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau imbolnaviri profesionale; • concedii medicale si indemnizatii de maternitate; • concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav; • concedii medicale si indemnizatii de risc maternal. Concediul medical si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca Se acorda pentru fiecare tip de afectiune pentru o perioada care nu poate depasi 183 de zile intr-un interval de un an. Concediul medical se poate prelungi din ziua 90 pana in a 183-a zi , numai cu avizul medicului expert al Casei de Asigurari Sociale de Sanatate. In cazul in care exista posibilitatea recuperarii , medical primar sau medical specialist poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile (cu pana la max 90 de zile), in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Cuantumul indemnizatiei este de 75% din din baza de calcul pentru bolile obisnuite si 100% pentru pentru boli ca : tuberculoza, neoplazii, SIDA, boli infectocontagioase grupa A, urgente medico-chirurgicale. Concediul si indemnizatia pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca Acesta cuprinde: - indemnizatia pentru reducerea timpului de munca; - concediul si indemnizatia pentru carantina si tratament balnear conform programului individual de recuperare; Reducerea timpului de munca cu o patrime se face la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale pentru o durata de 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu , in una sau mai multe etape. Concediul si indemnizatia de maternitate Acest tip de concediu se acorda pe o perioada de 126 de zile calendaristice. Concediul pentru sarcina si lauzie se acorda pentru o perioada de 63 de zile inainte de nastere si 63 de zile concediu de lauzie dupa nastere. Concediile de nastere si lauzie se pot compensa intre ele cu conditia sa ramana minim 42 de zile calendaristice din concediul de lauzie dupa nastere. Femeile care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat beneficiaza de concediu de sarcina si lauzie, in conditiile in care pierderea calitatii de asigurat se dovedeste cu acte oficiale ca nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza. Cuantumul indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul si se suporta integral din bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate. Concediul medical si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav La concediul medical si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani pana la implinirea varstei de 18 ani pentru copiii cu handicap, are dreptul oricare dintre parinti sau tutorele caruia i s-au incredintat copii spre adoptie ori plasament, in conditiile indeplinirii stagiului de cotizare prevazut. Durata de acordare a indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de maxim 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Cuantumul indemnizatiei este de 85% din baza de calcul. Concediul si indemnizatia de risc maternal Acesta se acorda fara a exista un prealabil stagiu de cotizare , in intregime sau fractionat, pentru o perioada ce nu poate depasi 120 de zile , de catre medical specialist sau de familie, in baza unui certificate medical eliberat in acest sens. Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Acest concediu nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.

Amortizari,calcaiul lui Ahile.

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (impusa prin lege) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Amortizarile "fiscale" sunt un prag fiscal,un plafon,peste care Statul nu recunoaste cheltuiala integrala a amortizarii (ci numai suma rezultata din lege) ,si deci diminuarea bazei de impozitare a profitului,dar recunoaste ratiunea economica a amortizarii in functie de beneficiile viitoare aduse de activul imobilizat. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune regula unui timp de utilizare minim a activului imobilizat si chiar metoda calcului amortizarii(ex.Cladiri,numai metoda liniara) In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul, se intampla, ca pe durata utilizarii la un moment dat un activ imobilizat sa NU mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Pentru a fi cat mai prevazatori,decidentii calculeaza NUMAI contabil amortizarea pentru a NU disipa in dividende sansa de a recupera in timp util,bazat pe ratiune economica, valoarea activului imobilizat. Alocarea din capital a valorii activului imobilizat nu este o "fericire" pentru actionari.Dimpotriva,costul alocarii este destul de mare.Acest cost(beneficiile nerealizate daca suma alocata ar fi fost folosita in alt mod,ex.depunerea la o banca a sumei si obtinerea de dobanda) este contrabalansata nu numai de beneficiile viitoare ci si de cheltuiala cu amortizarea ce diminueaza baza de impozitare a impozitului pe profit. Interesul administratorului difera de interesul actionarilor.Primul doreste sa obtina o cat mai mare eficienta economica iar actionarii o cat mai grabnica recuperare a capitalului avansat.In aceasta ecuatie intra si Statul. Pe alte meleaguri,administratorii NU au mai calculat amortizarile activelor imobilizate, tocmai in vederea obtinerii unui rezultat (profit) cat mai bun cu care sa se laude in fata actionarilor!S-au bazat ca in viitor poate exista o diferenta de ecart in plus la produsele lor, acceptata si absorbita rapid de piata.Un pariu riscant ! Si totusi,daca exista o inflatie accelerata,e clar ca aceasta este una din solutii pentru a te pune la adapost.Trecerea pe cheltuiala a amortizarii cand ai inflatia "x" este o solutie proasta,ce rost are sa-ti "recuperezi" cat mai repede c/v activelor imobilizate ,cand suma recuperata este diluata rapid de inflatie in viitor?.Trebuie sa accelerezi lichiditatea si nu sa o ingheti intr-un fond.Calculezi amortizarea in viitor cand inflatia este X+1(sau X*2)!.Amortizarile nu sunt recuperari lichide. Intr-o inflatie moderata,principiul prudentei spune altceva! Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Insa,prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii ! In Romania,daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare,(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta activ imobilizat, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In Romania, in practica ,cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! ___________________________________________________________ O scurta monografie contabila - Mijloace fixe. I.Intrarile de mijloace fixe pot fi: -prin cumparare -prin donatii -prin aport in natura la capitalul societatii -prin subventii _______________________ Cumpararea de mijloace fixe: % = 404 21x 4426 _______________________ Amortizare 681x=281x ________________________ II.Exista o problematica mult mai complexa privind iesirile de MF. Modurile de iesire a mijloacelor fixe pot fi: a)prin scoaterea din functiune b)amortizate integral c)amortizate partial d)prin dezmembrare e)prin vinzare f)prin donatii g)prin aport in natura la capitalul altor entitati economice h)prin lipsa la inventar Amortizarile efectuate partial la iesirea MF: a)amortizate partial - neimputabile b)amortizate partial - imputabile _________________________________ -Iesirea mijloacelor fixe prin scoatere din functiune 1.Iesirea mijloacelor fixe amortizate integral: 281x = 21x -Iesirea mijloacelor fixe amortizate partial prin casare si recuperare de materiale: dezmembrare: 6583 = 401 - cheltuieli ocazionate de casarea mijloacelor fixe 3014 = 7583 - piese de schimb recuperate 6811 = 281x - diferenta dintre venituri si cheltuieli -scoaterea din evidenta(scaderea din gestiune): % = 21x - scoaterea efectiva din evidenta 281X 471 Ulterior: 6811 = 471 -Iesirea mijloacelor fixe prin vinzare Vinzarea efectiva: 461 = % 7583 4427 Scoaterea din evidenta a mijlocului fix (scaderea de gestiune) % = 21x 281x 658x- doar daca mijlocul fix nu este amortizat integral -Iesirea mijloacelor fixe prin donatii 6582 = 21x Daca s-a depasit cota legala admisa pentru donatii se inregistreaza TVA colectata 635 = 4427 (numai pentru suma depasirii) -Iesirea mijloacelor fixe prin aport la capitalul social al altor intreprinderi % = 21x - valoarea integrala a mijlocului fix 281x - valoarea amortizata 261/262/263 - titlurile de participare In situatia in care valoarea titlurilor este mai mare decit diferenta dintre valoarea bunului si valoarea amortizata 261/262/263 = 1068/1041 - cu diferenta de mai sus -Iesirea mijloacelor fixe prin lipsuri la inventar Atunci cind lipsa la inventar nu se imputa, iesirea este o simpla scoatere din gestiune. 281x=21x -In cazul imputarii: % = 21x 281x 6583 Imputarea efectiva: 4282„Alte creanţe în legătură cu personalul” = % 7583 cu diferenta ramasa neamortizata 4427