marți, 17 noiembrie 2009

Evaluarea la inventarierea generala

Odata cu inchiderea exercitiului financiar, se impune "aducerea " la realitate a evidentei contabile.In exteriorul firmei, mediul economic general se modifica prin schimbari de preturi,politici fiscale,modificari substantiale ale mediului economic specific,inflatia si altele.Toate acestea concura la o evaluare a patrimoniului pentru a releva potentialul economic al firmei,pozitia versus concurenta. Patrimoniul trebuie mai intai inventariat si apoi evaluat. Evaluarea elementelor patrimoniale prezinta o importanta deosebita pentru reflectarea reala în bilant a patrimoniului şi a rezultatului obţinut. Evaluarea reprezintă cuantificarea şi măsurarea în expresie valorică a mijloacelor materiale, creanţelor, obligaţiilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare şi a fiecărei operaţii economice folosind preţuri şi tarife. Deci, evaluarea elementelor patrimoniale constă în stabilirea valorii fiecărui element de activ sau de pasiv, ţinând seama de valoarea de intrare în patrimoniu şi valoarea actuală sau de utilitate determinată cu ocazia inventarierii. Evaluarea este strâns legată de calculaţie, întrucât pentru reflectarea exactă în conturi a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale în fazele circuitului economic este necesară stabilirea precisă a valorii lor. Pentru ca prin evaluare să se dea o imagine fidelă patrimoniului, situaţiei financiare şi rezultatelor, la efectuarea evaluării trebuie să se respecte anumite principii cum sunt: -Principiul valorii reale care presupune ca elementele patrimoniale să fie evaluate la un preţ care să exprime valoarea lor reală, în vederea asigurării unui bilanţ real. -Principiul alegerii formei de evaluare a elementelor patrimoniale în funcţie de scopul urmărit. Astfel, pentru înregistrările curente în contabilitate evaluarea se face la valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu în funcţie de căile de dobândire a bunului respectiv, iar pentru evaluările făcute periodic se foloseşte valoarea actuală sau de utilitate, utilizând preţul zilei. -Principiul prudenţei care impune ca la evaluarea elementelor să se ţină seama de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii în viitor. Ca urmare, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor şi a elementelor de pasiv, ţinând seama de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior. -Principiul permanenţei metodelor care impune continuitatea în aplicarea normelor şi regulilor utilizate la evaluarea în tot cursul exerciţiului financiar şi de la un exerciţiu la altul în vederea asigurării comparabilităţii informaţiilor contabile. Evaluarile sun de mai multe feluri: 1.- evaluare la intrare în patrimoniu; baza:costul istoric determinat de valoarea de intrare - căile de dobândire: - costul de achiziţie - costul de producţie - valoarea de utilitate (ptr.cele primite gratuit,donatie sau aport de capital) - valoarea nominală (pentru creanţe şi datorii,val.inscrisa in documente) _______________________ 2.- evaluare la inventar; baza:în funcţie de piaţă şi de utilitatea bunului Valoarea de utilitate a creanţelor şi datoriilor reprezintă valoarea probabilă de încasat, respectiv de plată. __________________________ 3.- evaluare la închiderea exerciţiului; baza:la valoarea de intrare în patrimoniu (valoare contabilă) pusă de acord cu rezultatele inventarierii respectand principiul prudentei. a)pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate. b) pentru elementele de pasiv, diferenţele constatate în minus nu se înregistrează în contabilitate. Diferenţele constatate în plus se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion _______________________________ 4.- evaluare la ieşirea din patrimoniu. (darea în consum a unor elemente patrimoniale sau alte ieşiri) se recomandă următoarele metode de evaluare: - metoda costului mediu ponderat (CMP); - metoda prima intrare - prima ieşire (FIFO); - metoda ultima intrare - prima ieşire (LIFO);(nu se foloseste) - metoda preţului standard sau prestabilit(ptr.produse finite). _____________________________________________ Prezint - metoda costului mediu ponderat (CMP); Formula CMP=(Vs+Vi)/(qs+qi) unde: Vs=Valoarea totala a stocului initial Vi=Valoarea intrata qs=cantitatea initiala a stocului qi=cantitatea intrata Nota: se observa ca fiecare intrare modifica CMP Ex: 01.01.n Val.initiala stoc marfa "Bere": 1000 buc * 3.8 lei/buc=3.800 lei Intrari 02.01.n Bere = 100 buc *3.2 lei/buc=320 lei CMP=(3800+320)/(1000+100)=4120/1100=3.75 lei/buc Iesiri 03.01.n Iesire Bere 600 * 3.90(pret de desfacere) -scaderea din gestiune Bere 600 buc: 600 buc*3.75lei/buc=2247.27 lei Intrari 04.01n Bere = 500 buc *3.3 lei/buc=1650lei Sold :(1100-600)=400 buc *3.75 lei=1500 lei CMP=(1500+1650)/(400+500)=3150/900=3.50lei/buc Iesiri 07.01n Iesire Bere 600 * 3.90(pret de desfacere) -scaderea din gestiune Bere 600 buc: 600 buc*3.50lei/buc=2100lei Sold:(900-600)=300*3.50lei/buc=1050 lei Iesiri 08.01.n iesire Bere 300 buc * 3.95 lei(pret de desfacere) -scaderea din gestiune Bere 300 buc: 300*3.50 lei/buc=1050 lei Sold=0 ________________________________________ Fiecare din aceste metode de evaluare are importanta ei in sine. _____________________ A se vedea si: Ceva despre Evaluare ,Imobilizarile corporale,IFRS-IAS

Contul de profit si pierdere-generalitati bilant

Cifra de afaceri Neta - Cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. - În cazul entităţilor radiate din Registrul general şi care, la data intrării în vigoare a prezentelor reglementări, mai au în derulare contracte de leasing, în cifra de afaceri netă se include şi dobânda cuvenită acestor contracte, aferentă perioadei de raportare. -Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate la: "Venituri extraordinare" şi "Cheltuieli extraordinare". -Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Prin activităţi curente se înţelege orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestora sau care rezultă din acestea. -Pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează clar de activităţile curente ale entităţii, se are în vedere, mai degrabă, natura elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de entitate, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc. Prin urmare, un eveniment sau o tranzacţie poate fi extraordinară pentru o entitate, dar nu şi pentru o alta, datorită diferenţelor dintre activităţile curente ale acelor entităţi. De exemplu, -pierderile rezultate în urma unui cutremur pot fi calificate de către o entitate ca element extraordinar. Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare în cazul majorităţii entităţilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural. Cu excepţia cazului în care veniturile şi cheltuielile sunt nesemnificative pentru evaluarea rezultatelor, în notele explicative trebuie prezentate explicaţii despre valoarea şi natura acestora. Aceeaşi prevedere se aplică veniturilor şi cheltuielilor legate de un alt exerciţiu financiar. - Entităţile trebuie să prezinte în notele explicative proporţia în care impozitul pe profit afectează "Profitul sau pierderea din activitatea curentă" şi "Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară".

Generalitati Bilant

- Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate. -Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Cheltuieli în avans". - Veniturile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, nu sunt exigibile (incasabile) decât după închiderea acestuia, trebuie prezentate la "Creanţe". În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate în notele explicative. -Veniturile încasate înainte de data bilanţului, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de "Venituri în avans". - Cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate la "Datorii". În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate în notele explicative. -În cadrul veniturilor în avans reflectate în bilanţ, sumele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă de până la un an se prezintă distinct de cele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă mai mare de un an. - Ajustările de valoare cuprind toate corecţiile destinate să ţină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă. Ajustările de valoare pot fi: a) ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, b) şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor. -depreciere=permanente -pierderi de valoare(reversibile)=provizorii

Consolidari sit.financiare anuale

In conformitate cu Reglementările contabile
conforme cu Directiva a VII-a a Comunităţilor
Economice Europene.
- O societate-mamă trebuie să întocmească
situaţii financiare anuale consolidate dacă aceasta face parte dintr-un
grup de societăţi şi îndeplineşte
una dintre următoarele condiţii:
a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau
asociaţilor într-o altă societate denumită filială;
b) este acţionar sau asociat al unei societăţi şi majoritatea membrilor
organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere ale societăţii
în cauză (filială), care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor
financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării
drepturilor lor de vot;
c) este acţionar sau asociat al unei societăţi şi deţine singură controlul
asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor
societăţii, ca urmare a unui acord cu alţi acţionari sau asociaţi;
d) este acţionar sau asociat şi are dreptul de a exercita o influenţă
dominantă asupra filialei, în temeiul unui contract încheiat cu societatea
comercială în cauză sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut,
dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze;
e) societatea-mamă deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influenţă dominantă ori control asupra unei filiale;
f) este acţionar sau asociat şi are dreptul de a numi ori de a revoca
majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau
de supraveghere ale filialei;
g) societatea-mamă şi filiala sunt conduse pe o bază unificată de către societatea-mamă.
Scutirea
-O societate-mamă este scutită de la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate dacă, la data bilanţului consolidat, societăţile comerciale
care urmează să fie consolidate nu depăşesc împreună, pe baza celor
mai recente situaţii financiare anuale ale acestora,
limitele a două dintre următoarele 3 criterii: - total active: 17.520.000 euro; - cifra de afaceri netă: 35.040.000 euro; - număr mediu de salariaţi în cursul
exerciţiului financiar: 250.
Exceptii scutire
(2) Scutirea prevăzută nu se aplică dacă una dintre filialele care urmează să fie consolidate este o societate comercială ale cărei valori
mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată,
în conformitate cu legislaţia în vigoare privind piaţa de capital.
Conditii de aplicare
(3) Condiţiile în care o societate-mamă este scutită de la obligaţia
întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate sunt prevăzute
în Reglementările contabile conforme cu Directiva a VII-a a
Comunităţilor Economice Europene.
(4) Criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza
situaţiilor financiare anuale ale societăţii-mamă şi ale filialelor sale. Sanctiuni
- Sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene sunt cele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.