Amortizare fiscala vs amortizare contabila.

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare. In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii. Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"

Marfuri nevandabile

Pentru a cobori pretul de vanzare sub cel de achizitie trebuie sa te incadrezi in una dintre prevederile Ordonantei 19 /2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata: Art. 17. - Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) -c), e)-i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare. Art. 16. - Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege: a) vanzari de lichidare; c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica; e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale; i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat. Pentru consumabilele expirate si navandute: Art.128 alin. 8 Codul Fiscal Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1): b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme; c) perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege; e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. Norme metodologice de aplicare a art. 128 alin (9): In sensul art. 128 alin. 8 lit. b din Codul fiscal, nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Eventual, trebuie sa se aiba in vedere: - HG 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare; - Art 21, alin 4, Cod fiscal Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: lit. c) Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; TVA-ul se colecteaza la nivelul pretului de achizitie deoarece odata cu receptia marfii tva-ul achitat furnizorului a fost dedus. Exemplu: 1.La data de 10.02.2009 s-a primt de la furnizorul "S" marfa conf.facturii nr.xxx in valoare de 8000 lei pentru care s-a achitat tva de 1520 lei ,in total 9520 lei. Intrarea in gestiune 371 - % = 13256 401= 8000 378= 2400 (30%) 4428=2856 4426-401=1520 ____________________ TVA 4427- %= 4426= (aici este dedusa tva-ul de 1520 lei) 4423= Decontul de TVA a fost depus la data de 25.04.2009. Marfa nu a fost vanduta din motivul "XXX" si fiind nevandabila la momentul constatarii prin inventariere se propune scoaterea din vanzare si distrugerea ei. In conformitate cu art.128 alin. 8 Codul Fiscal ,nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a)bunurile nu sunt imputabile. b)degradarea calitativa a bunurile se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente c)se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Documente:lista de inventar,referat propunere,nota de justificare,nota contabila. 6981- 371 = 8000 378 -371= 2400 4428-371=2856 6981=4427=1520 (se colecteaza tva in vederea soldarii tva deductibila declarata in decont la 25.04.2009) ________________________________ TVA 4427- %= (aici e colectata suma de 1520 lei) 4426= 4423= Suma colectata de 1520 lei apare in decontul din data 25.07.2009 ______________________________ Concluzie: TVA dedusa decont 25.04.2009 = 1520 lei TVA colectata decont 25.07.2009 =1520 lei Sold =0 ______________________________ In conformitate cu art 21, alin 4, Cod fiscal urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:..."Cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. " PS.In loc de 6981 se poate folosi si 6711.Oricum aceste cheltuieli NU sunt deductibile fiscal.

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori

Creşterea capitalului prin conversia unor datorii în acţiuni Creşterea capitalului prin transformarea unor datorii în aporturi de capital poate avea loc atât în cazul unor societăţi comerciale cu o situaţie economico-financiară bună, cât şi în cazul celor cu o situaţie precară, cu probleme de trezorerie şi care nu îşi pot rambursa datoriile, creditorii devenind astfel de acţionari. În activitatea practică pot exista unele situaţii când datoriile au fost contractate în această perspectivă de conversie. În literatura contabilă de specialitate, aceste cazuri sunt prezente sub denumirea de conversie de creanţe, pentru SC debitoare realizându-se conversia unor datorii în capital propriu. Cele mai des întâlnite cazuri de conversie a datoriilor în capital sunt cele care privesc împrumuturile pe bază de obligaţiuni, dividendele de plată, alte împrumuturi, datorii către salariaţi din salarii şi premii. Băncile comerciale, în baza unor convenţii încheiate, pot accepta conversia drepturilor de creanţă deţinute (credite)asupra unor societăţi aflate sub supraveghere economico-financiară, în aporturi de capital. În cazul împrumuturilor pe termen lung din emisiuni de obligaţiuni convertibile, se poate prevede încă de la lansarea acestora posibilitatea preschimbării obligaţiunilor în acţiuni propriii, la o anumită dată, într-un anumit interval de timp şi în anumite condiţii bine determinate. Conversia va atrage reducerea datoriei şi creşterea capitalului social. Exemple a) Creşterea capitalului prin conversia unor datorii faţă de furnizori Societatea comercială „B” emite 2.000 de noi acţiuni, valoarea nominală 1,2 lei, valoarea de emisie 1,4 lei, acţiuni care se subscriu de către furnizorul B în compensaţie cu dreptul său de creanţă asupra societăţii A. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni + prima de emisiune (1,4 – 1,2) x 2.000 = 400 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = % 2.800 1011 „Capitalul subscris nevărsat 2.400 1041 „Prime de emisiune”400 2. Se înregistrează reducerea datoriei faţă de furnizor prin compensaţie cu acţiunile subscrise. 401 „Furnizori” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”2.800 3. Se înregistrează regularizarea capitalului 1011 „Capitalul subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat”2.400 b) Creşterea capitalului prin conversia unor credite pe termen lung O societate datorează unei bănci care i-a acordat anterior credite bancare pe termen lung, în valoare de 600 lei şi dobânzile aferente de 100 lei. Banca acceptă conversia creanţelor în aporturi de capital, în baza convenţiei încheiate între părţi. Se emit 1000 de acţiuni noi la o valoare de emisie de 0,7 lei, valoarea nominală fiind de 0,6 lei/bucată. 1. Se înregistrează subscrierea noilor acţiuni emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1011 „Capitalul subscris nevărsat” 600 1041 „Prime de emisiune”100 (0,7 – 0,6) x 1000 = 100 2. Se înregistrează conversia datoriilor bancare contra aporturilor de capital de subscris 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”=% 700 1622 „Credite bancare pe termen lung nerambursabile la scadenţă”600 1682 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung”100 3. Se înregistrează regularizarea capitalului: 1011 „Capitalul subscris nevărsat”=1012 „Capital subscris vărsat” 600 c) Creşterea capitalului social prin conversia obligaţiunilor emise în acţiuni O SC la o a treia scadenţă anuală decide conversia a 1000 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1lei contra a 4.000 de acţiuni noi, fiecare obligaţiune dând dreptul la 4 acţiuni cu o valoare nominală de 0,2 lei. Reducerea împrumutului: 1.000 obligaţiuni x 1 lei/buc = 1.000 lei Creşterea capitalului cu 4 x 1.000 = 4.000 acţiuni noi Valoarea nominală a acţiunilor = 4.000 buc. x 0,2 lei = 800 lei Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 200 lei (1.000 - 800) 1. Se înregistrează reducerea împrumutului din emisiunea de obligaţiuni şi creşterea capitalului, evidenţiindu-se şi prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”= % 1000 1012 „Capital subscris vărsat”800 1044 „Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni”200 d) Creşterea capitalului social prin conversia dividendelor în acţiuni: Totalul dividendelor datorate acţionarilor pe baza bilanţului contabil aprobat de AGA este de 6.000 lei, impozit 10% = 60 lei, reprezentând o sumă disponibilă de 5.400 lei. Capitalul este divizat în 10.000 titluri, valoarea nominală 1,6 lei, valoarea de emisie 2 lei/bucată, acţionarii convenind plata dividendului în acţiuni. Nr. de acţiuni emise = = 2.700acţiuni Capitalul social = 2.700 x 1,6 = 4.320lei Prima de emisiune = 5.400 – 4.320 = 1.080lei 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor noi emise: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” =% 5.400 1012 „Capitalul subscris vărsat”4.320 1041 „Prime de emisiune”1.080 2. Se înregistrează eliberarea acţiunilor în schimbul dividendelor datorate: 457 „Dividende de plată”= 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”5.400