luni, 27 iulie 2009

Riscul

In viata, odata cu nasterea noastra (atasat) avem si riscuri (e o gluma,fireste).In orice afacere sau activitate trebuie sa tinem cont de riscuri ( sa pierdem,sa nu "iasa" asa cum ne-am dorit,etc)

Riscul se măsoară în funcţie de două variabile: probabilitate si frecvenţă de apariţie şi de un efect numit impact.

Pentru apreciere se imparte numarul de aparitii la total numar de aparitii posibile.

In primul rând riscul este “ceva” ce ţine de viitor (nu e prezent, pentru că astfel ar fi vorba de o problemă);

- riscul ţine de incertitudine (nu vorbim de real, certitudine şi nici de imposibil);

- riscul ţine de obiective (riscul este o incertitudine care ne afectează obiectivele … afectează proiectul dpdv al resurselor (materiale, financiare, umane), dpdv tehnic, dpdv al programării calendaristice);

- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin impactul lor asupra obiectivelor (risc este întârzierea la întâlnirea cu partenerul de afacere şi nu defectarea taxiului care vă duce acolo);

- riscul ne afectează obiectivele, dar nu trebuie definit prin negarea obiectivelor;

- riscul se referă la o ameninţare (dar vă provoc să vă gândiţi şi la oportunitate).

Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, dar sub forme diferite, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Plecând de la această premisă, riscurile suportă o largă arie de clasificare.

Iar clasificarea riscurilor poate reprezenta un punct bun de plecare în identificarea zonelor de risc.

categorii de riscuri:

- la nivel de organizaţie (ex. resurse insuficiente);

- la nivel de aptitudini (ex. eşec în atragerea de personal calificat);

- la nivel de management şi control al proiectului (ex. lipsa înţelegerii în ceea ce priveşte scopurile proiectului);

- la nivel de proiectare a software-ului sistemului (ex. neînţelegerea cerinţelor de schimbare);

- la nivel de implicare şi pregătire a utilizatorului (ex. comunicare neeficientă cu utilizatorul);

- la nivel de planificare a tehnologiei (ex. instabilitatea tehnologiei curente)

Riscul este un fenomen intalnit in viata de zi cu zi a oricarei institutii, el fiind asociat de cele mai multe ori cu termenul de „nesiguranta”. Potrivit dictionarului Webster, riscul este vazut ca o „posibilitate de a suferi o pierdere”. Iar acest lucru se intampla ori pentru ca in derularea proiectului a intervenit un lucru neplanificat, ori pentru ca un lucru care a fost planificat nu s-a intamplat tocmai asa cum a fost prevazut. Riscurile pot avea atat un caracter intern, referindu-ne aici la greselile manageriale, cat si un caracter extern reprezentat practic de orice eveniment din afara organizatiei care poate afecta in mod negativ derularea proiectului. Persoana responsabila de managementului riscului trebuie sa aiba in vedere acesti factori interni si externi si sa monitorizeze in permanenta situatiile de risc. Mai exact, ea trebuie sa elaboreze un plan de management al riscului, iar, atunci cand acesta apare, sa stie cum sa il diminueze si sa il controleze. Managementul riscului presupune parcurgerea a 6 etape esentiale: 1) Descrierea contextului 2) Identificarea riscurilor 3) Analiza si ierarhizarea riscurilor 4) Elaborarea planului de managementul riscurilor 5) Implementarea planului de managementul riscurilor 6) Monitorizarea si actualizarea planului initial de managementul riscurilor Pentru a sti ce trebuie sa previna, un manager de proiect trebuie saidentifice mai intai eventualele riscuri. De aceea, este absolut necesar ca fiecare manager de proiect sa raspunda pentru inceput la urmatoarele intrebari: Ce reprezinta riscul pentru acest proiect? Ce reprezinta riscul pentru o anumita activitate a proiectului? Ce riscuri exista? Ce probabilitate au acestea sa se produca? Care sunt pierderile ce pot rezulta din aceste riscuri? Care sunt alternativele de rezolvare a situatiei de criza? O metoda foarte des intalnita in identificarea si analizarea riscurilor estemetoda biletelelor Crawford, care presupune ca managerul de proiect sa raspunda cu cate un alt raspuns de 10 ori consecutiv la intrebarea: „Care credeti ca este cel mai mare risc pentru proiectul dvs?”. Este foarte important ca dupa ce identificam riscurile sa le analizam si sa le ierarhizam in functie de impactul lor si de probabilitatea de a se intampla, astfel: Riscuri cu impact mare si probabilitate mare Riscuri cu impact mare si probabilitate mica Riscuri cu impact mic si probabilitate mare Bineinteles, exista si cateva strategii generale pe care le are la dispozitie un manager atunci cand doreste sa reduca riscurile din cadrul proiectului sau: 1) Acceptarea riscurilor presupune ca managerul de proiect este perfect constient de dimensiunea mica a riscurilor aparute la un moment dat si ia decizia de a nu actiona in nici un fel pentru inlaturarea sau diminuarea acestora. 2) Evitarea riscurilor are loc atunci cand apar modificari semnificative in procesul de derulare a proiectului, moment in care managerul de proiect hotaraste sa inlature total aceste riscuri, mergand chiar pana la stoparea executarii proiectului. 3) Monitorizarea riscului si elaborarea unui plan pentru situatiile imprevizibile implica alegerea unor indicatori si monitorizarea acestora pe toata durata derularii proiectului. Se vor intocmi planuri de rezerva menite sa ofere alternative de recuperare a pierderilor. 4) Transferul riscurilor reprezinta modalitatea de transferare a riscurilor aparute catre un intermediar, de obicei o institutie specializata in domeniu sau un expert. 5) Reducerea sistematica a riscurilor presupune totalitatea metodelor si strategiilor care sunt destinate diminuarii riscurilor in mod sistematic, pana ce se ajunge la un grad optim pentru manageri. Desi managerii si natura umana in general au o anumita aversiune fata de ideea de risc, este extrem de important ca orice manager de proiect sa ia in considerare intotdeauna toate riscurile posibile, sa le analizeze, sa le ierahizeze, sa elaboreze planuri de diminuare a acestora si sa fie capabil sa tina toate aceste situatii de risc sub control

Avansurile spre decontare

Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre

decontare.

In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat.

Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans.In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare.

Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul

(deplasari,cumparari de marfuri,etc.)

Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel:

  • cumpararea de marfuri se justifica cu chitanta fiscala
  • deplasarile se justifica cu ordin de deplasare

Avansul neutilizat este restituit la casierie.

Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent.

Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans.

Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel:

-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare:

542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"

-cumparare de marfuri pe baza de chitanta fiscala:

% = 542"Avansuri de trezorie"

371"Marfuri"

4426"TVA deductibil"

-plati pentru servicii executate de terti pe baza de chitanta:

628"Alte cheltuieli cu Serviciile executate de terti" = 542"Avansuri de trezorerie"

-restituirea avansului neutilizat:

5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:

542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei"

-justificarea avansului pe baza de chitanta:

625"Cheltuieli cu deplasari, = 542"Avansuri de trezorerie"

detasari si transferari"

-restituirea diferentei ( daca exista acest caz ):

5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie

"

Monografie contabila in cazul achizitiei de vehicule, conform OUG 34/2009

Potrivit prevederilor OUG nr. 34/2009, începând cu data de 1 mai 2009, TVA aferentă achiziţiilor de vehicule rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu greutate maximă autorizată de până la 3.500 kg şi care nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, inclusiv scaunul şoferului, nu se deduce. Trebuie avut in vedere ca intră în categoria vehiculelor rutiere la achiziţia cărora nu se deduce TVA vehiculele care, potrivit prevederilor OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, prin construcţia şi din echiparea lor rezultă că sunt destinate exclusiv pentru transportul de persoane.

Iata în continuare monografia contabilă cu privire la înregistrările generate ca urmare a aplicării limitărilor speciale ale dreptului de deducere pentru achiziţiile de vehicule prevăzute la art. 145 indice 1 din Codul Fiscal:

- În cazul achiziţiilor intracomunitare de vehicule, dacă TVA este integral nedeductibilă rezultă că aceasta este în totalitate o taxă nerecuperabilă şi devine parte a costului de achiziţie. Pentru a reflecta în contabilitate această operaţiune se efectuează următoarele înregistrări contabile:

a) dacă TVA devine exigibilă în aceeaşi lună în care se efectuează şi recepţia vehiculului:

- se înregistrează TVA ca taxa colectată şi taxă deductibilă: 4426 = 4427

- şi concomitent, se trece TVA nerecuperabilă în costul de achiziţie al vehiculului la data recepţiei acestuia: 213 = 4426

b) dacă exigibilitatea TVA pentru achiziţia intracomunitară şi recepţia vehiculului au loc în luni diferite:

b1) înregistrări care se efectuează în luna în care a intervenit exigibilitatea achiziţiei intracomunitare:

- se înregistrează TVA ca taxa colectată şi taxă deductibilă: 4426 = 4427

- şi concomitent, se înregistrează TVA nerecuperabilă în costul de achiziţie al vehiculului: 231 = 4426

b2) – înregistrarea în luna în care are loc recepţia bunului (ulterior lunii în care a fost declarată achiziţia intracomunitară), în costul de achiziţie a sumei înregistrate anterior în contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”: 213 = 231

În cazul importurilor de vehicule, dacă TVA este integral nedeductibilă rezultă că aceasta este în totalitate o taxă nerecuperabilă şi devine parte a costului de achiziţie. Pentru a reflecta în contabilitate această operaţiune se efectuează următoarele înregistrări contabile:

- plata TVA - 4426 = 512

- şi concomitent - 213 = 404 si 4426 = 404

- Pentru achiziţiile din ţară de vehicule, TVA va face parte din costul de achiziţie numai dacă taxa a fost integral nedeductibilă. Pentru operaţiunile de leasing, având în vedere tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA diferit faţă de tratamentul contabil şi cel al impozitului pe profit, se va considera că pentru bunurile achiziţionate în baza unui contract de leasing TVA nu a fost integral nedeductibilă şi nu va face parte din costul de achiziţie al vehiculului.

Baza legală:

- OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249/2009;

- OMFP nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.080 bis/2005.

ACCA,CFA vs CECCAR

Daca vrei sa iti dezvolti o cariera in domeniile audit, finante, contabilitate, vei auzi cu siguranta 2 acronime: ACCA si CFA. Asta pentru ca tot mai multi angajatori cer aceste certificari pentru pozitii cum ar fi: Contabil, Financial Accountant, Auditor junior, Auditor senior, Auditor Intern, Reporting Accountant, Controlor financiar, Contabil sef si lista poate continua. La o cautare dupa “ACCA” pe doar 2 portaluri de joburi gasim peste 50 de pozitii care includ aceasta cerinta.

De ce ar trebui sa le cunosti inca din studentie? Pentru ca obtinerea acestor certificari dureaza destul de mult si cu cat le incepi mai repede, cu atat sansele sa evoluezi mai rapid in aceste trei domenii cresc. Un alt motiv ar fi ca o parte din angajatori acopera investitia necesara certificarii si acest aspect ar putea influenta alegerea primului tau job.

Ce este ACCA?

ACCA este o organizatie profesionala cu sediul in Marea Britanie, avand o traditie de peste 100 de ani, care si-a inceput activitatea in anul 1904 ca asociatie a contabililor londonezi si s-a extins la nivel international, devenind in 1996 Association of Chartered Certified Accountants (ACCA). Aceasta organizatie este recunoscuta de statele membre ale Uniunii Europene si de Organizatia Natiunilor Unite.

In prezent, ACCA este cea mai importanta organizatie mondiala a profesionistilor contabili, care numara peste 320.000 de membri si studenti din 160 de tari, avand o retea de 70 de birouri in toata lumea. Prin programele sale de pregatire, care sunt in concordanta cu Standardele Internationale de Educatie emise de IFAC (International Federation of Accountants), prin reputatia, influenta si dimensiunea sa, ACCA a devenit liderul mondial al formarii profesiei contabile. Asemenea mediului universitar, ACCA ofera 2 categorii de programe: pentru formarea profesionala initiala completa sau punctuala pe anumite teme si formarea continua dupa certificare, care este obligatorie pentru mentinerea acesteia. Programul de pregatire oferit de ACCA asigura cunostintele si aptitudinile necesare unui profesionist contabil, capabil sa raspunda celor mai mari exigente ale practicii economice.

Incepand din 2007, in concordanta cu noile cerinte impuse de globalizarea profesiei contabile, ACCA introduce o noua schema de pregatire si certificare (ACCA2007), care a cuprins 2 parti: ACCA Business si ACCA Professional. Programul de master "Contabilitatea afacerilor" se incadreaza in strategia promovata de ACCA de parteneriat cu mediul academic, pentru implementarea noii scheme de pregatire si certificare ACCA2007.

Ce este CFA ?

« Chartered Financial Analyst » este un titlu profesional ce se acorda de catre CFA Institute, din Statele Unite, si este cea mai inalta calificare pentru profesionistii in investitii. In special in Statele Unite si in Canada, gradul CFA este de regula o conditie pentru o pozitie de top in administrarea fondurilor de pensii, fondurilor de investitii etc. Asociatia CFA Institute are peste 80.000 de membri, in 125 de tari, cu 131 de asociatii locale afiliate.

CECCAR? no comment !

Creditul pe termen lung

Desi bancile acum nu prefera sa crediteze economia reala considerand ca exista un risc major, incep totusi aici sa prezint o monografie a unui credit pe termen lung.
Se considera un credit in euro pe termen lung solicitat si obtinut de o societate comerciala romaneasca de la o banca din Romania.
Prin contractul de credit se stabilesc in principal urmatoarele aspecte:
-valoarea imprumutului
-durata imprumutului
-valoarea ratei
-valoarea dobanzii
-perioada de gratie
1. Inregistrarea contabila la obtinerea creditului.
5124=1621
2.Inregistrarea ch.cu dobanda si plata aferenta.
666=1682
1682=5124
3.Inregistarea platii a ratelor.
1621=5124

Monografie- Echipament de Lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate

% = 401

303

4426

2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora

% = 303

603

4282

3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati

4282 = 4427

4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati

421 = 4282

Monografie privind imobilizarile financiare

In exemplele de mai jos simbolul 26_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 261, 263, 264 si 265.

I. Achizitia titurilor imobilizate

1. Achizitia titurilor imobilizate

26_ = %

512, 531

269

2. Efectuarea varsamintelor pentru titurilor imobilizate achizitionate

269 = 512, 531

3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titurilor imobilizate

686 = 296

II. Iesirea din patrimoniu a titurilor imobilizate

1. Iesirea din patrimoniu a titurilor imobilizate

664 = 26_

2. Anularea provizioanelor constituite pentru deprecierea titurilor imobilizate

296 = 786

3. Inregistrarea veniturilor din cedarea titurilor imobilizate

461 = 764

4. Incasarea sumelor din vanzarea titurilor imobilizate

512, 531 = 461

III. Acordarea de garantii furnizorilor diversi

267 = 401, 512, 531

IV. Achizitionarea de obligatiuni

265 = 462

Contabilitatea in 2 cuvinte

Nu exista debit fara credit(in contabilitatea in partida dubla). Nu exista sume inafara debitului sau a creditului. Conturile,in general, sunt de 2 feluri: de activ si de pasiv. Activul exprima averea,mijloace,alocari si pasivul,obligatii,surse,numai si numai fata de continutul activului(adica nu pot avea obligatii sau surse inafara activului,si invers)
Activul este intotdeauna egal si numai egal cu pasivul si invers. Conturile de activ incep prin a se debita,cele de pasiv,invers,prin a se credita.
Conturile sunt grupate in clase(prima cifra);grupe(primele doua cifre) si conturile propriu-zise(trei sau 4 cifre)dupa cum urmeaza:
clasa 1-Capitaluri, toate sunt pasive cu exceptia celor ce au cifra 9 care sunt de activ
clasa 2-Imobilizari, toate sunt de activ cu exeptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv
clasa 3-Stocuri, toate sunt de activ cu exceptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv
clasa 4- Creante si Datorii, se imparte in 2 categorii: a) exprima creante-sunt toate de activ cu exeptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv b)exprima datorii,sunt toate de pasiv cu exceptia celor ce contin cifra 9 care sunt de activ
clasa 5 -Trezoreria,toate sunt de activ cu exeptia celor ce contin cifra 9 care sunt de pasiv
clasa 6-Cheltuieli, toate sunt de activ,fara exceptie
clasa 7-Venituri, toate sunt de pasiv,fara exceptie.
Important :
Toate conturile care incep,sau au in componenta titlului cuvantul:"amortizari' sau "provizioane" sunt de PASIV
Clasele 1-5 sunt bilantiere (form.10) si are o foarte mare importanta soldul lor, iar clasele 6 si 7 sunt de gestiune externa folosite la anexa 2(form.20) de la bilant si are importanta totalul sumelor debitoare sau creditoare.
Cifra 9 (a treia) arata ca sunt operatiuni contrare grupei contului. Cifra 9 (a doua) arata Provizioane (exceptie gr.28)
Grupe(primele doua cifre)
Cifra a 2-a exprima fenomenul economic al contului.
Cifra a 2-a de la 0 -7. Ex cheltuieli/venituri : 0-5 - exploatare 6- financiare 7-exceptionale 8-provizioane,amortizari
Atentie : Clasa 3 NU face parte din aceste reguli,dar accepta semnificatia cifrei 9 in pozitia a 2-a,ex.gr.39-ajustari,si cifra 8 in pozitia 3 exprima o ajustare(rol pasiv) ex.308,348,368,378,388 exceptie 358
Semnificatia cifrei 8 si 9 in pozitia a 2-a in cont (exceptie clasa 3 ) exprima alte fenomene economice ce NU au legatura cu semnificatia economica a contului. grupele:28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri de trezorerie, corespund la cheltuieli cu grupa 68 si la venituri cu grupa 78
Concluzie:
-Conturile ce au in componenta cifra 6 sunt financiare.
-mare atentie la conturile ce contin cifrele 8 si mai ales 9 !!!
clasa 8 -conturi inafara bilantului ,sunt de evidenta si control ,nu au o dubla reprezentativitate
clasa 9 - conturi de gestiune,nu sunt bilantiere,ele ajuta la calcule privind costurile de productie.
In principiu: Se urmareste fluxul material si concomitent,dar in sens invers ,fluxul financiar. Un bun intrat sau iesit genereaza concomitent si o obligatie respectiv o creanta financiara(flux de trezorerie).
La clasele 2 (partial) si 3,la iesire, se face si descarcarea din gestiune cu costul de achizitie a bunului,metodele cunoscute : PMB ,fifo,etc