"Management " sub forma de glume

Management Lectia 1. Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca si un duh iese la lumina. - De obicei eu implinesc 3 dorinte dar cum voi sunteti 3, am sa va implinesc cate una la fiecare. Angajatul de la birou intra repede in fata gesticuland: - Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas intr-o vacanta care sa nu se termine niciodata si fara sa am griji care sa ma impiedice cumva sa ma bucur de frumusetea vietii. Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si el in fata: - Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti impreuna cu femeia visurilor mele. Si puf! si agentul dispare. - E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal. - Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa. Morala: Lasati intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul dorintele! Lectia 2 Un tip intra sub dus exact in momentul in care nevasta sa iese din cada. Subit, se aude soneria apartamentului. Dupa o discutie scurta care decide care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia iese, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si deschide usa de la intrare. Era Bob, vecinul de palier. Inainte sa poata spune un cuvant, Bob o intrerupe: - Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care esti acoperita. Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare, dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta intamplare, dar multumita de mica avere pe care tocmai o facuse in mai putin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul sau, care era inca sub dus, o intreaba: - Cine-a fost? - Bob, vecinul nostru de palier. - Ah, perfect. Ti-a dat cei $800 pe care mi-i datora? Morala: Daca impartasiti la timp partenerilor dumneavoastra informatiile critice relative la credit si la riscuri, puteti evita o proasta publicitate.

Efecte de comert

I.Cresterea creantelor: 1.acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la plata 413-4111 2.diferente de curs favorabile la finalul anului 413-765 II.Micsorarea creantelor: 1.la avalizarea cambiilor si biletelor la ordin 5113-413 2.dif. nefavorabile de curs la finalul anului 665-413 3.dif. nef. de curs la lichidarea efectelor de primit in devize 665-413 4.sume incasate de la clienti 5121-413 III.Primirea si incasarea de cambii pt. creante create la vanzarea de marfuri: 1.Vanzare

4111-707 4111-4427 2.scaderea din gestiune marfuri vandute 607-371 3.primirea cambiei 413-4111 4.incasarea cambiei 5113-413 5121-5113

III.1-varianta : scontarea efectelor 5114-413 5121-5114 666-5114 627-5114 IV.Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor: 1.receptia marfuri

371-401 4426-401 2.emiterea cambiei 401-403 3.plata la scadenta a cambiei 403-5121 IV.1-Reinnoirea efectelor de comert daca efectul comercial este inca la tragator(neachitat): a)in contabilitatea tragatorului 1.anularea efectului comercial (cambia) initial 4111-413 2.contarea dobanzii penalizatoare 4111-766 3.reinnoirea cambiei cu val. nominala+dobanda 413-4111 b)in contabilitatea trasului 1.anularea efectului anterior 403-401 2.inregistrarea dobanzii penalizatoare 668-401 3.crearea unui nou efect comercial (cambie) cu val. nominala+dobanda 401-403

V.Recuperarea efectului comercial de la andosist: a)in contabilitatea tragatorului 1.remitere efect comercial 5113-413 2.recuperare efect comercial 4111-5113 3.cheltuieli suplimentare 627-5121 4.imputarea chelt suplimentare clientilor a chelt. cu serviciile bancare 4111-627 401-403 VI.Decontarea CEC-urilor 1.facturare servicii 4111-704 4111-4427 2.primire CEC 5112-4111 3.incasarea efectiva a cecului la termen 5121-5112 VII.Contabilitatea decontarii prin forfetare 1.valoarea creantelor vandute 5121-4111 2.taxa de forfetare achitata inst. financiare 668-5121 2.1 sau retinerea taxei de forfetare din creanta 5121-4111 668-4111

VIII.Decontare prin factoring.

a)Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare decat cea negociata: 1.contare suma negociata 5121-4111 2.diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata 668-4111 2.1 sau echivalent prin debitori 5121-461 668-461

b)Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mica decat cea negociata: 1.contare suma negociata 5121-411 2.diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata 5121-768 2.1 sau echivalent prin debitori 5121-461 5121-768

1Avalizare:Operaţiune care constă în garantarea de către o persoană a îndeplinirii obligaţiilor asumate de unul dintre semnatarii unei cambii.

2.Factoringul este operatiunea prin care clientul denumit "aderent" transfera proprietatea creantelor sale izvorate din facturile comerciale, catre banca, denumita "factor", aceasta avand obligatia, conform contractului incheiat, de a asigura incasarea creantelor aderentului, asumandu-si riscul de neplata a acestora. Banca, pe baza documentelor primite, plateste la prezentare o parte din contravaloarea facturilor sub forma de avans (maxim 60%), iar diferenta la o anumita data viitoare dupa prezentare - mai putin agio.

2.1Agio(partea ce i se cuvine bancii):termen cu trei semnificatii: 1. adaos la valoarea nominala a unui titlu financiar; 2. prima platita pentru schimbul unei devize contra alteia; adaos la un pret.

3. TRAGATOR:persoana ce initiaza emiterea unei cambii asupra unei alte persoane numita tras, aceasta din urma fiind obligata sa o plateasca la scadenta 4.Tras: banca

5.Cecul, este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune”. Părţile implicare în derularea operaţiunilor prin cec sunt: trăgător, tras şi beneficiar.

6.Pret forfetar-Sinonim - Pret global.Pret stabilit pentru o intreaga livrare.In practica se intalneste la vanzarile de masini si utilaje, in special la exportul de obiective complexe sau la exportul de servicii (lucrari de constructii-montaj).

7.andosări (girări).

Rezerve

1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale: 129 = 106 (analitic rezerva legala) 2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor: 117 = 106 3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate: 105 = 106 4. Constituirea rezervelor din prime de capital: 104 = 106 5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor: 106 = 1012 6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor: 106 = 117 7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii: 106 = 456 1. Reserve legal accounting of the net profit achieved by closing the current year allocated on the basis of legal provisions: 129 = 106 (analytical legal reserve) 2. Reserve of the net profit achieved in the previous general meeting as decided by the shareholders: 117 = 106 3. Capitalization of revaluation surplus transferred directly in equity, when the latter gain is realized on removal of evidence of assets for which revaluation reserve or use the asset as the entity: 105 = 106 4. Reserve equity premium: 104 = 106 5. Increase in share capital by incorporating reserves: 106 = 1012 6. Cover losses recorded in the accounts of previous reservations, as decided by the General Assembly of shareholders: 106 = 117 7. Settlement of the equity shareholders / associates, operations in case of reorganization, according to the law: 106 = 456