duminică, 7 august 2011

Venituri neimpozabile

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)dividendele primite de la o persoana juridica româna.
Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;
b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung.

Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e)veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.

Venituri neimpozabile -impozit pe venit

În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:
a)ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;
b)sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;
c)sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d)pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;
e)contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;
f)sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;
g)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;
h)drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;
i)bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;
j)sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;
k)veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;
l)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
m)veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;
n)veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o)veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p)veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
q)sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;
r)subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;
s)veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;
t)premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;
u)premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;
v)prima de stat acordata în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;
x)alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Amortizarea fiscala

(1)Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.
(2)Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a)este detinut si utilizat în productia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative;
b)are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului;
c)are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra în structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta în parte.
(3)Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a)investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b)mijloacele fixe puse în functiune partial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind în grupele în care urmeaza a se înregistra, la valoarea rezultata prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c)investitiile efectuate pentru descoperta în vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei în subteran si la suprafata;
d)investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e)investitiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor apartinând domeniului public, precum si în dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate în proprietate publica;
f)amenajarile de terenuri.
(4)Nu reprezinta active amortizabile:
a)terenurile, inclusiv cele împadurite;
b)tablourile si operele de arta;
c)fondul comercial;
d)lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e)bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f)orice mijloc fix care nu îsi pierde valoarea în timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g)casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decât cele utilizate în scopul realizarii veniturilor.
(5)Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se întelege:
a)costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
b)costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;
c)valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit.
(6)Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a)în cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b)în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;
c)în cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.
(7)În cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
Cota de amortizare liniara se calculeaza raportând numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.
(8)În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a)1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 si 5 ani;
b)2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 si 10 ani;
c)2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
(9)În cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b)pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
(10)Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.
(11)Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)începând cu luna urmatoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în functiune;
b)pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupa caz;
c)pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;
d)pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;
e)amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie în solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, în functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:
1.din 5 în 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;
2.din 10 în 10 ani la saline;
f)mijloacele de transport pot fi amortizate si în functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut în cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;
g)pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pâna la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;
h)numai pentru autoturismele folosite în conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).
(12)Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de inventie amortizabile, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati si care nu aplica regimul de amortizare accelerata, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20 % din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie. Valoarea ramasa de recuperat pe durata normala de utilizare se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20 %. Pentru achizitiile de animale si plantatii, deducerea de 20 % se acorda astfel:
a)pentru animale, la data achizitiei;
b)pentru plantatii, la data receptiei finale de înfiintare a plantatiei.
Intra sub incidenta prezentului alineat si mijloacele fixe achizitionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat au obligatia sa pastreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare.
(13)Pentru investitiile realizate în parcurile industriale pâna la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, în cota de 20 % din valoarea investitiilor în constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute în prezentul alineat.
(14)Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza în rate egale pe o perioada de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.
(15)Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua în calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora. Câstigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza în baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pâna la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, în cazul mijloacelor fixe amortizabile vândute, este deductibila la calculul profitului impozabil în situatia în care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii.
(16)Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si înfiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(17)În cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decât limita stabilita prin hotarâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
(18)Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula între contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care îsi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19)Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

Reflectarea în contabilitate a pierderii contabile

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz.

3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale.

Ecuatii fundamentale in contabilitate

               

                Contabilitatea a aparut din nevoia de a raspunde in plan informational si decizional la problematica gestiunii miscarilor de valori economice autonomizate pe persoane fizice sau juridice dupa caz.
                Contabilitatea cunoaste doua abordari:
¨        una juridica prin intermediul careia apare notiunea de patrimoniu (totalitatea, drepturilor si obligatiilor cu valoare economica precum si bunurile economice la care se refera)
¨        una economica
Ecuatia patrimoniului definit in sens juridic ia forma:
       
1)           Bunuri economice = Drepturi + Obligatii
               
Bunurile Economice reprezinta substanta materiala a patrimoniului. Ele reprezinta de fapt mijloacele de actiune ale unei unitati comerciale si iau forma de: terenuri, cladiri, constructii, masini, utilaje, stocuri de materii prime si materiale consumabile, disponibilitati economice si alte elemente de avere.
Drepturile si obligatiile cu valoare economica exprima raporturile de proprietate in cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile. Ele capata forma de drepturi in cazul in care titularul de patrimoniu este proprietar si, deci, nu trebuie sa acorde nici un echivalent valoric pentru bunurile aflate in posesiunea si folosinta sa. In cazul in obligatiilor, titularul trebuie sa indeplineasca o anumita prestatie sau sa acorde un echivalent valoric.
Optiunea pentru patrimoniu nu exclude si utilizarea altor termeni din realitatea economica cum sunt: avere si capital.

2)               Avere = Capital 

                Averea reprezinta bunurile economice de care dispune o entitate economica. In acest sens ea nu cuprinde drepturile si obligatiile ca expresie a relatiilor de proprietate ci numai le sugereaza.

3)               Avere = Fonduri                                                                
               
                Aceasta ecuatie explica mecanismul partidei duble, averea reprezentand latura economica a patrimoniului, iar fondurile latura juridica a acestuia.
                Ecuatia:

4)               Activ – Datorii = Capitaluri proprii

este considerata ecuatia fundamentala a economiei de piata, nu numai a contabilitatii.
                In cadrul acestei ecuatii capitalul reprezinta atat resursele proprii ale proprietarului de patrimoniu cat si resursele straine, venite din exteriorul unitatii.
                Activele reprezinta totalitatea mijloacelor si a bunurilor economice de care dispune un agent economic iar datoriile reprezinta totalitatea obligatiilor cu valoare economica a unei entitati patrimoniale.

5)         Activ – Obligatii = Situatia neta a patrimoniului

                Aceasta ecuatie exprima raporturile de schimb privind situatia financiara adica pozitia entitatii fata de mediul economico-social care a furnizat resursele acesteia, respectiv fata de proprietar si tertele persoane.
                Daca se face apel la categoria de capital ecuatia de mai sus devine:

6)                Activ – Datorii = Capitaluri proprii

                La nivelul contabilitatii, echilibrul specific activitatilor interne transformatoare este descris prin prisma cheltuielilor si veniturilor.
                Veniturile desemneaza, in expresie monetara, bogatia creata prin activitatile desfasurate de catre entitatea patrimoniala sau obtinuta din afara cu titlul gratuit.
                Cheltuielile delimiteaza in expresie monetara, utilizarea bogatiei in cadrul activitatilor desfasurate de entitatea patrimoniala.
                Prin comapararea veniturilor si cheltuielilor se determina rezultatul (de profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile sau de pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile). Ca urmare ecuatia rezultatului ia forma:

7)            Cheltieli + Rezultat = Venituri
                In obiectul contabilitatii, rezultatul este evidentiat si prin variatia situatiei nete a patrimoniului sau a capitalului propriu in doua momente succesive:

8) Variatia situatiei = Situatia neta in – Situatia neta in
          nete                     momentul “n”     momentul “n-1”  

                Ecuatia statica (la un moment dat) privind modificarea situatiei financiare ia urmatoarea forma:

9)                    Resurse    -   Utilizari      = Utilizari      -  Resurse
    permanente    permanente     temporare     temporare

                Resursele au in principal o determinare financiara, ele reprezentand sursele sau izvoarele de finantare a valorilor susceptiubile de a fi valorificate intr-o imprejurare data.
                In ceea ce priveste utilizarile, acestea definesc modul de intrebuintare a valorilor in cadrul activitatilor desfasurate de entitatea patrimoniala. Ele pot fi:        
¨        utilizari permanente adica bunuri de folosinta indelungata (>1 an)
¨        utilizari temporare
Pe baza ecuatiilor prezentate, obiectul contabilitatii consta in evidenta, calculul, analiza si controlul raporturilor de schimb dintre destinatia si provenienta, utilizarea si resursa valorilor economice separate patrimonial, cu scopul de a dezvalui situatia financiara, rezultatele si modificarile situatiei financiare ale unei entitati patrimoniale.