Bilete de odihna si tratament

Monografie contabila privind distribuirea catre salariati a biletelor de odihna si tratament 1. Achizitia biletelor de odihna si tratament de catre unitate     %    =    401     532     4426 2. Distribuirea biletelor de odihna si tratament catre salariati         %    =    532     6458     4282 3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra biletelor de odihna si tratament         %    =    4427     4282     635 4. Retinerea din salariu a contravalorii biletelor de odihna si tratament suportate de salariati     421        =     4282

leasingul financiar

Monografie contabila privind leasingul financiar A. La locator - finantator Achizitionarea bunului de la furnizor % = 404 21_ 4426 Predarea bunului catre utilizator 2675 = 21_ - predarea efectiva a bunului Facturarea ratelor de leasing 4111 = % 706 - cota parte din valoarea bunului 766 - cota parte din dobanda 4427 - TVA aferent operatiunii Cota parte din valoarea de intrare a bunului ca o cheltuiala de exploatare si diminuarea creantei 6583 = 2675 - cu valoarea din contul 706 B. La locatar - utilizator Primirea bunului 21_  = 167 - cu valoarea integrala a bunului        = 401 - cu valoarea comisionului de administrare platit        = 446 - cu valoarea taxei de inmatriculare achitata 8036 = 891 - valoarea ratelor de platit egala cu ce s-a inregistrat in contul 167 8051 = 891 - valoarea dobanzii de plata din contractul de leasing Reducerea valorii datorate societatii de leasing prin inregistrarea platii avansului 167 = 404 Inregistrarea amortizarii bunului achizitionat 6811 = 281_ Factura ce contine rata lunara % = 404 167 in anumite situatii in aceasta suma este cuprinsa si asigurarea 1687 numai daca optati pentru inregistrarea 666 = 1687 666 daca nu faceti optiunea de mai sus 613 daca asigurarea nu este cuprinsa in contul 167 4426 TVA aferent operatiunii Daca optati pentru varianta 666 = 1687 la sosirea facturii 666 = 1687 - preluarea dobanzii pe cheltuieli 891 = 8036 valoarea ratei egala cu ce se inregistreaza in debit cont 167 891 = 8051 valoarea dobanzii egala cu ce se inregistreaza in contul 666 Inregistrarea politei RCA 471 = 401 cu valoarea ratei de asigurare platite 613 = 471 trecerea pe cheltuieli conform politei(dupa expirare) Contract de vanzare-cumparare(optiune) La sfirsitul contractului de leasing % = 404 167 transferul dreptului de proprietate la valoarea reziduala 4426

Leasingul operational

Monografie contabila privind leasingul operational A. La locator - finantator Achizitionarea bunului de catre finantator % = 404 21_ 4426 Inregistrarea amortizarii lunare 681 = 281_ Facturarea ratei de leasing catre utilizator 411 = % 706 - cu valoarea ratei 4427 - TVA aferent operatiunii Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului 461 = % 7583 - pentru valoarea reziduala 4427 - TVA aferent % = 21_ pentru valoarea contabila 281_ amortizarea efectuata 6583 partea neamortizata B. La locatar - utilizator Inregistrarea facturii de leasing % = 401 612 4426 Transferul dreptului de proprietate % = 404 21_ 4426 Concomitent se inregistreaza diferenta pina la nivelul valorii contabile a bunului, reprezentind amortizarea calculata de finantator, facturata utilizatorului 21_ = 281_

Terenurile si amenajarile la terenuri

Monografie contabila privind terenurile si amenajarile la terenuri     Terenurile fac parte din categoria imobilizarilor corporale neamortizabile. Se considera mijloace fixe amortizabile doar amenajarile la terenuri. 1. Achizitionarea si intrarea terenurilor in patrimoniu 211 = 404 , 456 , 131 , 132 [valoarea terenurilor achizitionate, a celor reprezentand aport la capital, valoarea terenurilor primite prin subventii pentru investitii] 211 = 133 [valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit] 211 = 451 , 453 [valoarea terenurilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la entitati legate prin interese de participare] 211 = 231 , 722 [valoarea la cost de productie a amenajarilor de terenuri realizate pe cont propriu] 2. Vanzarea terenurilor si amenjarilor la terenuri 461 = 758 [cu pretul de vanzare al terenurilor si amenjarilor la terenuri cedate] 658 = 211 [valoarea terenurilor cedate] % = 211 281 [valoarea amortizarii amenajarilor de terenuri cedate] 658 [valoarea neamortizata a amenajarilor de terenuri cedate] 3. Reevaluarea terenurilor si amenjarilor la terenuri 211 = 105 [cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea terenurilor, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta terenului reevaluat] 211 = 781 [cresterea fata de valoarea contabila neta, rezultata din reevaluarea terenurilor, recunoscuta ca venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea, recunoscuta anterior la acel activ] 105 = 211 [valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare] 681 = 211 [valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscuta ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ] 4. Iesirea din patrimoniu a terenurilor si amenjarilor la terenuri - alte cazuri 261 , 263 , 265 = 211 [valoarea terenurilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altor entitati, in schimbul dobandirii de participatii in capitalul acestora] 456 = 211 [valoarea terenurilor aportate, retrase] 5. Exproprierea terenurilor si amenjarilor la terenuri 671 = 211 [valoarea terenurilor expropriate] 6. Donarea terenurilor si amenjarilor la terenuri 658 = 211 [valoarea terenurilor donate]

Imobilizarile corporale in curs

Monografie contabila privind imobilizarile corporale in curs In exemplele de mai jos simbolul 21_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 211, 212, 213 si 214. I. Intrarea in patrimoniu 1. Achizitionarea si intrarea in patrimoniu 231 = 404 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie facturate de furnizori] 231 = 451, 453 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie primite de la entitati afiliate sau entitati legate prin interese de participare] 2. Realizarea in regie proprie a imobilizarilor in curs 231 = 722 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie efectuate in regie proprie, neterminate] 3. Imobilizarile corporale in curs aportate la capitalul social 231 = 456 II. Inregistrari contabile privind constructia unei cladiri 1. Se acorda un avans constructorului 409 = 404 404 = 512 2. Primirea facturilor pentru lucrari partiale 231 = 404 [facturi lucrari partiale] 404 = 409 [factura storno avans] 3. Receptionarea si punerea in functiune a cladirii 212 = 231 III. Alte inregistrari 1. Receptia imobilizarilor in curs 21_ = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie, receptionate, date in folosinta sau puse in functiune] IV. Iesirea din patrimoniu 1. Vanzarea imobilizarilor in curs 461 = 758 [valoarea de vanzare a imobilizarilor in curs] 658 = 231 [valoarea de inregistrare a imobilizarilor in curs vandute] 2. Iesirea din patrimoniu a imobilizarilor in curs calamitate 671 = 231 [valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie distruse de calamitati]

Monografie contabila grupa 21

Monografie contabila privind constructiile, instalatiile tehnice, mijloacele de transport, animalele, plantatiile si mobilierul     In exemplele de mai jos simbolul 21_ este folosit pentru a identifica conturile contabile 212, 213 si 214. I. Intrarea in patrimoniu 1. Intrarea in patrimoniu prin achizitionare 21_ = 404 [valoarea mijloacelor fixe achizitionate] 21_ = 451, 453 [valoarea constructiilor achizitionate de la entitati afiliate sau de la entitati legate prin interese de participare] 2. Intrarea in patrimoniu prin donatie - cu titlu gratuit 21_ = 133 [valoarea mijloacelor fixe donate] 3. Intrarea in patrimoniu prin subventii 21_ = 131 / 132 [valoarea mijloacelor fixe primite prin subventii pentru investitii] 131 = 758 [trecerea subventiei pentru invenstitii la venituri] 512 = 131 [primirea subventiei pentru investitii in contul de la banca] 4. Intrarea in patrimoniu prin aport in natura la capitalul social 21_ = 456 [valoarea mijloacelor fixe primite ca aport in natura la capitalul social] 5. Intrarea in patrimoniu in regim de leasing financiar (vezi monografie leasing financiar) 21_ = 167 6. Obtinerea din poductie proprie a mijloacelor fixe pe baza procesului verbal de receptie finala 21_ = 231 II. Inregistrari contabile privind locatia de gestiune 1. Primirea in locatie de gestiune 21_ = 167 [cu valoarea mijlocului fix primit in locatie de gestiune] 2. Inregistrarea redeventei aferenta locatiei 612 = 462 3. Achitarea sumei cuvenite proprietarului locatiei de gestiune 462 = 531 / 512 III. Inregistrari contabile privind constructia unei cladiri 1. Se acorda un avans constructorului 409 = 404 404 = 512 2. Primirea facturilor pentru lucrari partiale 231 = 404 [facturi lucrari partiale] 404 = 409 [factura storno avans] 3. Receptionarea si punerea in functiune a cladirii 212 = 231 IV. Inregistrari contabile privind reevaluarea imobilizarilor corporale 1. In cazul in care rezulta o crestere fata de valoarea contabila neta daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta constructiei reevaluate 21_ = 105 2. In cazul in care rezulta o crestere fata de valoarea contabila neta recunoscuta ca venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea, recunoscuta anterior la acel acti 21_ = 781 3. Descresterile fata de valoarea contabila neta in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare 105 = 21_ 4. Descresterile fata de valoarea contabila neta recunoscuta ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ 681 = 21_ 5. Eliminarea amortizarii din valoarea bruta a mijloacelor fixe 281 = 21_ V. Iesirea din patrimoniu 1. Vanzarea mijloacelor fixe 461 = 7583 [pretul de vanzare al mijloacelor fixe] %      = 21_ 6583 [valoarea neamortizata a mijloacelor fixe] 281 [valoarea amortizarii aferente mijloacelor fixe] 2. Donarea mijloacelor fixe %      = 21_ 6583 [valoarea neamortizata a mijloacelor fixe] 281 [valoarea amortizarii aferente mijloacelor fixe] 3. Cedarea mijloacelor fixe in regim de leasing financiar 267 = 21_ 4. Mijloacele fixe aportate la capital si apoi retrase 456 = 21_ 5. Distrugerea mijloacelor fixe prin calamitati 671 = 21_ 6. Participarea in natura cu mijloace fixe la capitalul social al altor entitati, in schimbul dobandirii de participatii in capitalul acestora 261, 263, 265 = 21_ VI. Monografie contabila privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe complet amortizate 1. Scoaterea din functiune 281 = 21_ [valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune] 2. Cheltuieli cu serviciile efectuate de terti cu scoaterea din functiune 6583 = 401 [valoarea cheltuielilor efectuate pentru scoaterea din functiune] 3. Recuperea de materiale de la mijlocul fix scos dun funtiune 302 = 7583 VII. Alte inregistrari 1. Costurile estimate initial cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale la scoaterea din evidenta, precum si cele cu restaurarea amplasamentului 21_ = 151 2. Valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la constructiile primite cu chirie si restituite proprietarului 21_ = 281 3. Valoarea investitiilor efectuate de chiriasi la constructiile primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarulu 281 = 21_

Rezervele (alte cazuri)-Monografie contabila

Monografie contabila privind rezervele (alte cazuri) 1. Inregistrarea diferentei dintre valoarea participatiilor primite ca urmare a participarii in natura la capitalul altor entitati si valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale si necorporale care fac obiectul participatiei: 261, 263, 265 = 106 2. Inregistrarea majorarii valorii participatiilor detinute in capitalul altor entitati, ca urmare a incorporarii rezervelor in capitalul acestora: 261, 263, 265 = 106 3. Inregistrarea cresterii valorii activelor financiare disponibile pentru vanzare, inclusa direct in capitalul propriu, in cadrul situatiilor financiare consolidate: 501 = 106 4. Inregistrarea partii cuvenite investitorului din rezervele inregistrate de intreprinderea asociata in care se detin participatii, cu ocazia consolidarii prin metoda punerii in echivalenta: 264 = 106 5. Inregistrarea castigurilor legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, transferate la rezerve: 141 = 106 6. Inregistrarea ajustarii rezervei de valoare justa, urmare a diferentelor nefavorabile rezultate din evaluarea activelor financiare disponibile pentru vanzare, in cadrul situatiilor financiare consolidate: 106 = 501 7. Inregistrarea pierderilor legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezerve: 106 = 149

Rezervele (uzuale)-Monografie contabila

Monografie contabila privind rezervele (uzuale) 1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale: 129 = 106 (analitic rezerva legala) 2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor: 117 = 106 3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate: 105 = 106 4. Constituirea rezervelor din prime de capital: 104 = 106 5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor: 106  = 1012 6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor: 106  = 117 7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii: 106  = 456

Capital social-monografie

Monografie contabila privind constituirea capitalului 1. Subscrierea capital social 456 = 1011 2. Varsarea capitalului social de asociati/actionari    %     = 456 205, 208 211, 212, 213, 214, 231,233 261, 262, 263, 265 301, 302, 303, 361, 371, 381 5311, 5121 3. Constituirea capitalului social subscris varsat 1011 = 1012 4. Intarziere depunere a aportului la capitalul social de asociati/actionari 456 = 758 cu valoarea despagubirii 5. Retragere asociati/actionari inainte de constituirea societatii 1011 = 456

Comertul cu ridicata

Monografie contabila privind comertul cu ridicata 1. Receptia marfurilor de la furnizori in baza facturii:      %      =   401          371           4426  2. Receptia marfurilor de la furnizori in baza avizului de insotire al marfii:      %      =   408           371           4428          Inregistrarea facturii primite:      408    =    401      4426  =    4428 3. Inregistrarea vanzarilor catre clienti pe baza de:     - factura:        4111  =    %                       707                       4427      - aviz de insotire si factura:         418   =    %                          707                       4428         si la emiterea facturii         4111  =   418         4428  =   4427 4. Descarcarea gestiunii marfurilor vandute:      607    =    371

comertul cu amanuntul

Monografie contabila privind vanzarea cu amanuntul (comertul cu amanuntul) OBS:      Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.     In cazul neplatitorilor de TVA se ignora conturile de TVA: 4426, 4427 si 4428. Astfel din formulele contabile de mai jos vor disparea inregistrarile cu aceste conturi. 1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:      371  =   %                  378                  4428                  401     4426 =   401 2. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insotire:      371  =   %                  378                  4428                  408    In momentul primirii facturii:      %    =   401     408     4426 3. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:      A. Prin casa (numerar):          5311 = %                     707                     4427      B. Prin banca (card):          5121 = %                     707                     4427 4. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul "K" de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:     %     =   371     607     378     4428 5. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului "K":     K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) +  (Rd 371 - Rc 4428) ]     Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.     Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707     Astfel costul marfurilor vandute va fi:     Cost = Rulaj lunar al contului 707 - Adaos comercial * Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.

Din dictionarul lu' Kyroness

INCHINARE = transport catre China INVINUIRE = procesul de fermentare a mustului! GHINIOANE = varianta moldoveneasca pentru „Bine, Ioane” IMPRASTIERE = rezultatul procesului prin care betivii se fac prastie BIZAR = zar dublu MACEL = mac mic MICROSCOP= scop marunt INVIORAT = Prevazut cu vioara MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri RATEU = pateu din carne de rata SCARABEU = cetatean ce locuieste la bloc, la scara a doua; TRACTOR = actor cu mult trac

Pupatul

Vasile moare... La inmormantare preotul o intreaba pe Maria: “-Vrei sa-l pupi inainte sa-l bagam inauntru?” Ea explodeaza in lacrimi: ”-Asa imi spunea mereu si el, saracul…”

Rasigurare

Dezvoltarea pietelor de asigurari la nivel local produce implicit o dispersie a riscului la nivel international de la societatile de asigurari catre societatile de reasigurari prin procesul de reasigurare.       Acest proces de dispersie al riscului la nivel international este exprimat prin cedarea unor obligatii de plata ale unui asigurator catre reasigurator.       Fluxurile financiare provenite din activitatea de reasigurare in context international pot influenta balanta de plati externe a unui stat atunci cand riscurile acceptate de catre societatile de asigurari sunt foarte mari si se impune transferul lor in reasigurare.       Societatile de asigurari apeleaza la reasigurare pentru a proteja asiguratii atunci cand riscurile preluate sunt prea mari.       Prin reasigurare o societate de asigurari are o stabilitate financiara mult mai mare si in plus creste capacitatea de acceptare a noilor riscuri.       Astfel reasigurarea intervine daca suma asigurata pentru un risc sau un grup de riscuri depaseste limita pe care o societate de asigurari o poate suporta fara a afecta protectia celorlalti asigurati.       Una din functiile reasigurarii este impusa de catre institutiile de supraveghere si control a pietei de asigurari din fiecare tara prin termenul numit gradul de solvabilitate. Acesta este calculat de catre fiecare societate de asigurari si reprezinta raportul dintre capitalul societatii si incasarile din prime.       Reasigurarea poate fi cumparata in cele doua forme care se practica in acest moment pe piata internationala, reasigurarea proportionala si reasigurarea neproportionala.       Pentru cedarea riscurilor de catre o societate de asigurari catre o societate de reasigurari si plata primelor de reasigurare se apeleaza la brokeri de reasigurare. Brokerul de reasigurare pentru serviciile efectuate este platit de catre reasigurator cu un comision din primele de reasigurare platite de asigurator.       Reasigurarea proportionala aduce pentru societatea de reasigurari o raspundere stabilita ca proportie din suma asigurata acceptata prin contractul de asigurare incheiat de catre societatea de asigurari. Despagubirile in cazul unei daune se repartizeaza in mod proportional intre societatea de asigurari si societatea de reasigurari.       Reasigurarea neproportionala nu are in constructia ei o legatura directa intre riscurile asigurate acceptate de societatea de asigurari si cele transferate unei societati de reasigurari. Acelasi fapt se poate spune si despre despagubirile suportate de asigurator si cele suportate de catre reasigurator care intervine in plata numai atunci cand sunt depasite anumite sume stabilite in contract.       Un aspect deosebit ce apare in contractele de reasigurare este exprimat prin neutilizarea unei forme standardizate a contractului de reasigurare, acesta avand o forma conceputa in functie de riscurile acceptate si daunele platite de catre societatea de reasigurari.

Analiza cost-beneficiu

Modalitate de evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al eficientei economice. In esenta, consta in compararea costurilor totale cu beneficiile exprimate in termeni financiari. Costurile trebuie sa includa atat costul cu achizitia echipamentului, costurile de operare (mentenanta, instruirea utilizatorilor, consumabile etc.), dar si costul de oportunitate. Beneficiile pot fi cuantificabile (profit, reducerea pierderilor), dar pot fi si unele beneficii mai greu de cuantificat. De exemplu, reducerea stresului, imbunatatirea reputatiei sau cresterea satisfactiei angajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti. Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor, in etapa de control al riscurilor. Decizia de a investi in masuri de reducere a riscurilor trebuie facuta numai prin metoda analizei cost-beneficiu. De exemplu, riscul de pierdere a produselor din cauza unui incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari, fie prin intalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. Se pun in balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an, apoi beneficiile obtinute (in functie de rezultatele analizei de risc) si se ia decizia optima.

Analiza fundamentala

Termenul se refera la analiza valorii activelor financiare, in special a actiunilor, obligatiunilor si derivatelor. Analiza fundamentala este preferata de investitorii pe termen mediu si lung. Analiza fundamentala pleaca de la premisa ca valoarea unui activ este data, in cele din urma, de activitatea economica a emitentului hartiei de valoare. Factorii care se iau in considerare sunt: piata pe care activeaza compania emitenta, datele financiare, calitatea managementului, capacitatea de inovatie si expansiune s.a.

Portofoliu financiar

Set de active financiare pe care o persoana sau o companie le detine in scopul multiplicarii banilor. Principalele categorii de active care compun portofoliile financiare sunt depozitele bancare, asigurarile de viata unit-linked, obligatiunile, titlurile de investitii in fonduri mutuale, actiunile, produsele derivate si alte hartii care atesta un drept de proprietate. Calitatea unui portofoliu depinde de trei parametri: lichiditatea, randamentul si nivelul de risc. In mod ideal, un portofoliu financiar ar trebui sa aiba o lichiditate maxima (orice activ sa poata fi transformat in orice moment in bani cash), un randament cat mai mare in raport cu rata inflatiei si un nivel de risc minim. Un astfel de portofoliu se poate obtine numai prin combinarea tipurilor de active, deoarece fiecare activ are valori diferite ale celor trei parametri. De exemplu, depozitele bancare au o lichiditatea mare, un nivel scazut al randamentului si un nivel scazut de risc, in timp ce actiunile ofera randamente mai mari, dar sunt mai riscante. Structura portofoliului financiar depinde foarte mult de obiectivele financiare si de toleranta la risc a detinatorului. Pentru o persoana care doreste sa obtina castiguri mari in timp scurt si are o toleranta ridicata la risc (suporta cu usurinta eventualitatea unor pierderi financiare), structura portofoliului poate fi una agresiva, cu mai multe actiuni sau produse derivate si cu mai putine investitii in depozite sau obligatiuni, de exemplu.

Subevaluarea riscurilor

Tendinta de a considera ca riscurile nu pot fi prea mari. Este un fenomen psihic normal deoarece oamenii sunt inclinati sa evite gandurile care le produc disconfort. Majoritatea oamenilor pur si simplu refuza sa conceapa ca lor li se poate intampla o catastrofa. Acest fenomen este cu atat mai puternic cu cat o perioada indelungata lucrurile au mers bine, astfel ca persoanele respective cred ca tendintele vor ramane aceleasi in viitor. Circa 1500 persoane din peste 2.200 au murit in dezastrul Titanicului din cauza ca riscul unei scufundari a fost subevaluat. Astfel, numarul barcilor de salvare instalate pe nava a fost mai mic decat numarul pasagerilor. Consultantii de riscuri sunt "pesimisti profesionisti", deoarece sunt specializati in a descoperi amenintari acolo unde ceilalti oameni nu pot sa faca acest lucru. Acesta este unul din motivele pentru care este necesara o analiza de riscuri in mod periodic.

Perceptia riscurilor

Modul in care sunt percepute riscurile difera de la o persoana la alta, in functie de educatia, experienta de viata si toleranta la risc a fiecaruia. In consecinta, analiza riscurilor va fi diferita la o alta persoana, chiar daca toti au la dispozitie aceleasi informatii si contextul este identic. Ceea ce pentru cineva reprezinta o pierdere inacceptabila, pentru altcineva poate constitui un risc neglijabil, sau, in orice caz, unul suportabil.

Toleranta la risc

Nivelul de risc pe care o persoana il accepta, in functie de experienta de viata, beneficiile potentiale asociate riscului si alti factori. In mod normal, majoritatea oamenilor manifesta o aversiune pentru risc asimetrica in raport cu beneficiile percepute. Studii efectuate de psihologi (in special de catre Daniel Kahneman de la Universitatea Princeton din SUA) au aratat ca o persoana este la fel de inclinata sa evite pierderea a 5 dolari si sa doreasca castigul a 10 dolari. Cu alte cuvinte, oamenii sunt mai interesati de evitarea pierderilor decat de obtinerea de castiguri. Aversiunea este mai scazuta in cazul riscurilor minore, dar care ofera posibilitati foarte mari de castig, chiar daca sansa este infima. Este cazul jocurilor de noroc, in special al loteriilor unde costul participarii este foarte mic in raport cu castigul potential.

Fara documente

Inregistrarea operatiunilor contabile care in momentul efectuarii lor nu au la baza un document justificativ Operatiunea contabila care nu are la baza un document justificativ se inregistreaza in contul 473, pana la clarificarea naturii acesteia si intocmirea documentului justificativ. Contul 473 ''Decontări din operaţii în curs de clarificare'' Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor în curs de clarificare, ce nu pot fi înregistrate pe cheltuieli/venituri, sau în alte conturi în mod direct, fiind necesare cercetări şi lămuriri suplimentare. Contul 473 ''Decontări din operaţii în curs de clarificare'' este un cont bifuncţional. Operatiuni contabile: 1.Inregistrarea platilor efectuate: 473 = 512 2.Restituirea unor sume incasate si necuvenite societatii: 473 = 512, 531 3.Incasarea unor sume necuvenite: 512, 531 = 473 4.Clarificarea operatiunilor si trecerea acestora pe cheltuieli: 601 la 658 = 473 Mentionam ca in conformitate cu prevederile art. 21 alin 4 lit. f din Codul Fiscal nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ. Cod Fiscal Art. 21. (4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; Norme metodologice: 44. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare. Pasted from