miercuri, 14 octombrie 2009

Actiuni proprii

Acţiunile reprezintă fracţiuni din capitalul social al unei societăţi pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proporţional cu cota deţinută. Acţiunile sunt transmisibile atât prin acte juridice „inter vivos" (vânzare, donaţie), cât şi prin acte juridice (mortis cauza, testament). In conformitate cu prevederile pct. 203 alin. (1) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, actiunile proprii rascumparate, potrivit legii, sunt prezentate in bilant ca o corectie a capitalului propriu. Actiunile proprii rascumparate se evidentiaza cu ajutorul contului 109 „Actiuni proprii”. Acest cont functioneaza incepand cu 1 ianuarie 2006, la data intrarii in vigoare a reglementarilor contabile mentionate mai sus, preluand soldurile a 2 conturi si anume: · 502 „Actiuni proprii” (1091 „Actiuni proprii detinute pe termen scurt”) si · 2677 „Actiuni proprii” (1092 „Actiuni proprii detinute pe termen lung”). Prevederi referitoare la reflectarea in contabilitate a operatiunilor economico-financiare legate de actiunile proprii ale unei entitati se regasesc la pct. 203 alin. (2) – (7) din reglementarile contabile mentionate, astfel: Castigurile sau pierderile legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entitatii (actiuni, parti sociale) nu vor fi recunoscute in contul de profit si pierdere. Contravaloarea primita sau platita in urma unor astfel de operatiuni este recunoscuta direct in capitalurile proprii si se prezinta distinct in bilant, respectiv Situatia modificarilor capitalului propriu, astfel: -castigurile sunt reflectate in contul 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”; -pierderile sunt reflectate in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. Castigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare, respectiv intre valoarea nominala a instrumentelor anulate si valoarea lor de rascumparare. Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determina ca diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii si pretul lor de vanzare, respectiv intre valoarea de rascumparare a instrumentelor anulate si valoarea lor nominala. Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct in capitalurile proprii (cont 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”), atunci cand nu sunt indeplinite conditiile pentru recunoasterea lor ca imobilizari necorporale (cont 201 „Cheltuieli de constituire”). Soldul creditor al contului 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, respectiv soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”, poate majora, respectiv diminua suma altor rezerve (cont 1068 „Alte rezerve”). In notele explicative trebuie cuprinse informatii referitoare la operatiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entitatii. _____________________________________________ Exemplu _____________________________________________ O entitate detine un capital social in suma de 600.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare nominala de 3,00 lei/actiune. Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara mai multe operatiuni, astfel: A) La 1 februarie anul N, entitatea rascumpara 3.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 2,00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate. Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (3.000 actiuni x 2,00 lei/actiune = 6.000 lei): 109„Actiuni proprii”= 5121„Conturi la banci in lei”6.000 Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (3.000 actiuni x 3,00 lei/actiune = 9.000 lei) si inregistrarea castigului rezultat din anulare: 1012„Capital subscris varsat”= % 9.000 109„Actiuni proprii” 6000 141„Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 3.000 Transferarea castigurilor obtinute din anularea actiunilor, la rezerve: 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” = 1068 „Alte rezerve” 3.000 B) La 1 martie anul N+1, entitatea rascumpara 3.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 3,50 lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate. Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (3.000 actiuni x 3,5 lei/actiune = 10.500 lei): 109 „Actiuni proprii” = 5121 „Conturi la banci in lei” 10.500 Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (3.000 actiuni x 3,00 lei/actiune = 9.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare: % = 109 „Actiuni proprii” 10.500 1012 „Capital subscris varsat” 9.000 149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 1.500 Acoperirea din rezerve a piederilor inregistrate: 1068 „Alte rezerve” = 149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 1.500 C) In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum si din cedarea acestora. S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de 5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari necorporale in contul 201 „Cheltuieli de constituire”, motiv pentru care se vor inregistra in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. 149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” = 5121„Conturi la banci in lei” 5.000 S-au rascumparat 2.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3,10 lei/actiune, din care 1.000 de actiuni au fost cedate cu titlu gratuit, iar restul de 1.000 de actiuni au fost vandute cu o valoare de vanzare de 2,90 lei/actiune. Rascumpararea celor 2.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3,10 lei/actiune: 109 „Actiuni proprii” = 5121 „Conturi la banci in lei” 6.200 Cesiunea celor 2.000 de actiuni rascumparate se inregistreaza dupa cum urmeaza. Cesiunea cu titlul gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x 3, 10 lei/actiune = 3.100 lei): 149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” = 109 „Actiuni proprii” 3.100 Cesiunea cu titlul oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2,90 lei/actiune = 2.900 lei) si inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de rascumparare, (2,90-3,10) x 1.000 actiuni = 200 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza. Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune: % = 109 „Actiuni propii” 3.100 461 „Debitori diversi” 2.900 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 200 Incasarea contravalorii actiunilor vandute: 5121 „Conturi curente la banci” = 461 „Debitori diversi” 2.900 Diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate in contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” in anul N+2 (5.000 + 3.100 + 200 = 8.300): 1068 „Alte rezerve” = 149 „Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 8.300 D) In anul N+3 s-au rascumparat 1.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3,30 lei/actiuni si ulterior au fost vandute cu o valoare de vanzare de 3,50 lei/actiune. Rascumpararea celor 1.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3,30 lei/actiune, in contabilitate se inregistreaza, astfel: 109 „Actiuni proprii” = 5121 „Conturi la banci in lei” 3.300 Din cesiunea cu titlul oneros a celor 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune de 3,50 lei/actiune (1.000 actiuni x 3,50 lei/ actiune = 3.500 lei) se inregistreaza un castig in valoare de 200 lei, (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de rascumparare, (3,5-3,3) x1.000 actiuni= 200 lei. Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune: 461 „Debitori diversi” = % 3.500 109„Actiuni propii” 3.300 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 200 Incasarea contravalorii actiunilor vandute: 5121 „Conturi curente la banci” = 461 „Debitori diversi” 3.500 Transferarea castigurilor obtinute din vanzarea actiunilor, la rezerve: 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” = 1068 „Alte rezerve” 200

Amortizare Contabila - Amortizare Fiscala

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare. In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii. Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"

Definitiile lui Murphy privind sistemele computerizate.

Hardware: Acele parti ale sistemului pe care le poti lovi cu piciorul. Software: Acele parti ale sistemului care nu functioneaza. Hard disk: Acea componenta a sistemului carui i se sterg datele in momentul cel mai nepotrivit cu putinta. Periferica: Acele componente care sunt incompatibile cu sistemul tau. Imprimanta: Acea componenta a sistemului care se blocheaza cand nu te uiti la ea. Cablu: Acea parte a sistemului care e prea scurta. Backup: O operatie care niciodata nu este efectuata la timp. Restaurare: O precedura care functioneaza perfect pana cand e nevoie de ea. Memorie: Acea parte a sistemului computerizat care este insuficienta. Mesaj de eroare: O solicitare de aprobare a distrugerii propriilor tale date. Fisier: Acea parte a sistemului care nu poate fi gasita. Procesor: Acea componenta a sistemului computerizat care este depasita tehnologic. Sistem: acel ceva unde feedbeck-ul este un mesaj de eroare