Daca sunteti in situatia unei achizitionari de creante si datorii ale unei societati comerciale
poate va ajuta...click aici !
joi, 5 august 2010
Despre T.V.A. pe scurt.
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, care se datoreaza bugetului de stat.
(paradoxal nu? ...o taxa este un...impozit!)
Sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii :
a) sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii sau o operatiune asimilata acestora;
b) sa fie efectuate de persoane impozabile ;
c) sa rezulte din una din activitatile economice prevazute de Legea 345/01.06.2002.
De asemenea, se cuprind in sfera de aplicare a taxei si importurile de bunuri.
In interpretarea legii, sunt considerate livrari de bunuri :
- vanzarea de bunuri cu plata in rate ;
- trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile;
- transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma unor executari silite.
Se considera prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri, definita anterior . Astfel de operatiuni pot fi :
- orice munca fizica sau intelectuala ;
- lucrari de constructii – montaj;
- transport de persoane si marfuri;
- servicii de posta si telecomunicatii ;
- incheierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile sau imobile ;
- operatiuni de intermediere sau de comision ;
- reparatii de orice natura ;
- cesiuni si concesiuni de drepturi ;
- servicii de publicitate ;
- operatiuni bancare, financiare, de asigurare ;
- punerea la dispozitie de personal ;
- mandatarea ;
- amenajarea de spatii de parcare ;
- activitatile hoteliere si de alimentatie publica, etc ;
Prin persoana impozabila se intelege orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati.
REGIMURI DE IMPOZITARE
Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicare a T.V.A. se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel :
a) operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a T.V.A. .Nivelul acestei cote se stabileste prin lege ( 24%, in prezent) ;
b) operatiuni scutite de T.V.A. , cu drept de deducere, pentru care furnizorii sau prestatorii au dreptul de deducere a T.V.A. ;
c) operatiuni scutite de T.V.A. , fara drept de deducere, pentru care furnizorii sau prestatorii nu au dreptul de a deduce TVA.
d) operatiuni de import scutite de taxa.
Sunt scutite de taxa pe valoare adaugata :
a) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora ;
b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite prin H.G. potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice ;
c) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate, precum si carburantii si alte bunuri , aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave ;
d) importul de bunuri a caror livrare este scutita de taxa pe valoarea adaugata in interiorul tarii. Acelasi regim se aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul presatarii se considera a fi in Romania.
e) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune ;
f) impozitul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile , acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii monoprofit si de caritate ;
g) importul urmatoarelor bunuri : mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare si de documentare , bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin H.G.
FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI
PE VALOAREA ADAUGATA
Faptul generator al T.V.A. ia nastere in momentul efectuarii de bunuri sau in momentul prestarii serviciilor astfel:
- data inregistrarii declaratiei vamale;
- data primirii facturii externe;
- data platii prestatorului extern, in cazul platilor efectuate fara factura;
- data vanzarii bunurilor catre beneficiar, in cazul operatiunilor efectuate prin consignatie;
- data colectarii monedelor din masina, in cazul marfurilor vandute prin masini automate;
- termenul de plata al ratelor, in cazul operatiunilor de leasing.
Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de T.V.A. , la o anumita data, plata taxei datorata bugetului de stat.
BAZA DE IMPOZITARE
Este constituita din preturile de achizitie sau pretul de cost, in unele cazuri . Sunt cuprinse in baza de impozitare :
a) impozitele, taxele , exclusiv T.V.A. ;
b) cheltuieli accesorii (comisioanele, cheltuielile de ambalare , transport , asigurare).
OBLIGATIILE PLATILOR DE TAXA PE VALOARE ADAUGATA
Dreptul de deducere se exercita lunar, prin scaderea taxei, deductiilor din suma reprezentand TVA aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, denumita taxa colectata.
Taxa pe valoare adaugata se stabileste lunar pe baza de decontari ale platilor de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care taxa dedusa este mai mare decat taxa colectata, rezulta taxa de rambursat, iar in situatia in care taxa colectata este mai mare decat taxa dedusa, rezulta taxa de plata la bugetul de stat.
Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilita prin decontul de taxa se compenseaza prin regularizarea cu taxa de plata din deconturile lunilor anterioare sau cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat.
Persoanle impozabile au urmatoarele obligatii :
a) cu privire la inregistrarea la organele fiscale :
- la inceperea activitatii, personale impozabile sunt obligate sa se inregistreze ca platitor de TVA ;
- sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de TVA , in cazul incetarii activitatii ;
b) cu privire la intocmirea documentelor :
- sa consemneze livrarile de bunuri sau prestari servicii in in facturi fiscale si in alte documente legal aprobate ;
- sa solicite de la furnizori (prestatori) facturi fiscale sau alte documente legal aprobate ;
c) cu privire la evidenta operatiunilor :
- sa tina evidenta contabila potrivit legii, pentru a determina TVA deductibila si colectata :
- sa asigure conditii pentru emiterea documentelor prevazute de reglementarile in vigoare ;
- sa intocmeasca si sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, decontul privind TVA ;
d) cu privire la plata TVA :
- sa achite taxa pna la data de 25 a lunii urmatoare ;
- sa achite taxa, la organul vamal, pentru operatiunile de import.
Pentru contabilitatea taxei pe valoarea adaugata se folosesc urmatoarele conturi sintetice :
4423-« TVA de plata , avand functie contabila de pasiv.
4424- « TVA de recuperat , avand functie contabila de activ.
4426 – « TVA deductibila » avand functie contabila de activ (este TVA pe care o platim la achizitie si avem dreptul sa-l deducem)
4427 – « TVA colectata », avand functie contabila de pasiv (este TVA pe care o colectam de la clienti).
(paradoxal nu? ...o taxa este un...impozit!)
Sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii :
a) sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii sau o operatiune asimilata acestora;
b) sa fie efectuate de persoane impozabile ;
c) sa rezulte din una din activitatile economice prevazute de Legea 345/01.06.2002.
De asemenea, se cuprind in sfera de aplicare a taxei si importurile de bunuri.
In interpretarea legii, sunt considerate livrari de bunuri :
- vanzarea de bunuri cu plata in rate ;
- trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile;
- transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma unor executari silite.
Se considera prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri, definita anterior . Astfel de operatiuni pot fi :
- orice munca fizica sau intelectuala ;
- lucrari de constructii – montaj;
- transport de persoane si marfuri;
- servicii de posta si telecomunicatii ;
- incheierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile sau imobile ;
- operatiuni de intermediere sau de comision ;
- reparatii de orice natura ;
- cesiuni si concesiuni de drepturi ;
- servicii de publicitate ;
- operatiuni bancare, financiare, de asigurare ;
- punerea la dispozitie de personal ;
- mandatarea ;
- amenajarea de spatii de parcare ;
- activitatile hoteliere si de alimentatie publica, etc ;
Prin persoana impozabila se intelege orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati.
REGIMURI DE IMPOZITARE
Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicare a T.V.A. se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel :
a) operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a T.V.A. .Nivelul acestei cote se stabileste prin lege ( 24%, in prezent) ;
b) operatiuni scutite de T.V.A. , cu drept de deducere, pentru care furnizorii sau prestatorii au dreptul de deducere a T.V.A. ;
c) operatiuni scutite de T.V.A. , fara drept de deducere, pentru care furnizorii sau prestatorii nu au dreptul de a deduce TVA.
d) operatiuni de import scutite de taxa.
Sunt scutite de taxa pe valoare adaugata :
a) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora ;
b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite prin H.G. potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice ;
c) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate, precum si carburantii si alte bunuri , aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave ;
d) importul de bunuri a caror livrare este scutita de taxa pe valoarea adaugata in interiorul tarii. Acelasi regim se aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul presatarii se considera a fi in Romania.
e) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune ;
f) impozitul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile , acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii monoprofit si de caritate ;
g) importul urmatoarelor bunuri : mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare si de documentare , bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin H.G.
FAPTUL GENERATOR SI EXIGIBILITATEA TAXEI
PE VALOAREA ADAUGATA
Faptul generator al T.V.A. ia nastere in momentul efectuarii de bunuri sau in momentul prestarii serviciilor astfel:
- data inregistrarii declaratiei vamale;
- data primirii facturii externe;
- data platii prestatorului extern, in cazul platilor efectuate fara factura;
- data vanzarii bunurilor catre beneficiar, in cazul operatiunilor efectuate prin consignatie;
- data colectarii monedelor din masina, in cazul marfurilor vandute prin masini automate;
- termenul de plata al ratelor, in cazul operatiunilor de leasing.
Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de T.V.A. , la o anumita data, plata taxei datorata bugetului de stat.
BAZA DE IMPOZITARE
Este constituita din preturile de achizitie sau pretul de cost, in unele cazuri . Sunt cuprinse in baza de impozitare :
a) impozitele, taxele , exclusiv T.V.A. ;
b) cheltuieli accesorii (comisioanele, cheltuielile de ambalare , transport , asigurare).
OBLIGATIILE PLATILOR DE TAXA PE VALOARE ADAUGATA
Dreptul de deducere se exercita lunar, prin scaderea taxei, deductiilor din suma reprezentand TVA aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, denumita taxa colectata.
Taxa pe valoare adaugata se stabileste lunar pe baza de decontari ale platilor de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care taxa dedusa este mai mare decat taxa colectata, rezulta taxa de rambursat, iar in situatia in care taxa colectata este mai mare decat taxa dedusa, rezulta taxa de plata la bugetul de stat.
Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilita prin decontul de taxa se compenseaza prin regularizarea cu taxa de plata din deconturile lunilor anterioare sau cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat.
Persoanle impozabile au urmatoarele obligatii :
a) cu privire la inregistrarea la organele fiscale :
- la inceperea activitatii, personale impozabile sunt obligate sa se inregistreze ca platitor de TVA ;
- sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de TVA , in cazul incetarii activitatii ;
b) cu privire la intocmirea documentelor :
- sa consemneze livrarile de bunuri sau prestari servicii in in facturi fiscale si in alte documente legal aprobate ;
- sa solicite de la furnizori (prestatori) facturi fiscale sau alte documente legal aprobate ;
c) cu privire la evidenta operatiunilor :
- sa tina evidenta contabila potrivit legii, pentru a determina TVA deductibila si colectata :
- sa asigure conditii pentru emiterea documentelor prevazute de reglementarile in vigoare ;
- sa intocmeasca si sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, decontul privind TVA ;
d) cu privire la plata TVA :
- sa achite taxa pna la data de 25 a lunii urmatoare ;
- sa achite taxa, la organul vamal, pentru operatiunile de import.
Pentru contabilitatea taxei pe valoarea adaugata se folosesc urmatoarele conturi sintetice :
4423-« TVA de plata , avand functie contabila de pasiv.
4424- « TVA de recuperat , avand functie contabila de activ.
4426 – « TVA deductibila » avand functie contabila de activ (este TVA pe care o platim la achizitie si avem dreptul sa-l deducem)
4427 – « TVA colectata », avand functie contabila de pasiv (este TVA pe care o colectam de la clienti).
Lichidarea societatilor comerciale
O scurta monografie necesara celor ce lichideaza sau sunt in lichidare a unor societati comerciale.
Clikc aici...
Citi si aici: despre lichidarea societatilor comerciale,pe scurt
Clikc aici...
Citi si aici: despre lichidarea societatilor comerciale,pe scurt
Problematica "imaginii fidele" in contabilitate.
Intre a fi sau a nu fi o imagine fidelă.
Imaginea fidelă este un concept de origine anglo-saxonă.El a apărut sub sintagma “true and fair view”, în Legea societăţilor comerciale (Companies Act) din anul 1947. Sub diferite combinaţii conceptul a fost utilizat în legislaţia anglo-saxonă încă din anul 1844.
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în M. Of. nr. 629/ 26.08.2002 stipulează la articolul 10: “Documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare … sunt situaţiile financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată”.
Insa cum definim "o imagine fidela" ?
Interpretarea imaginii fidele a dat naştere la două puncte de vedere majore:
1) Cel de origine anglo-saxon, care este acreditat în ţări în care s-a realizat deconectarea contabilităţii de la fiscalitate şi se acordă prioritate reflectării realităţii economice. În aceste ţări situaţiile financiare apar ca o sinteză a contabilităţii financiare şi a contabilităţii de gestiune. “Contabilitatea trebuie să ofere o “imagine fidelă” a realităţii economice.”
2) Cel continental, în ţări în care contabilitatea financiară a servit şi serveşte încă unor scopuri de natură fiscală.In aceste ţări nu li-se solicita reflectarea prin contabilitate a realităţii economice ci a unei"realitati" fiscale.
Pe scurt,imaginea fidelă este pentru anglo-saxoni un principiu (suprem) în timp ce pentru majoritatea ţărilor europene, imaginea fidelă este obiectivul principal al contabilităţii. La acest punct de vedere subscriu şi normalizatorii români. De altfel, numeroşi specialişti consideră imaginea fidelă ca o convergenţă a tuturor celorlalte principii contabile.
Imaginea fidelă nu poate fi confundată cu o copie exactă a realităţii economice, ci este reprezentată de imaginea în care se poate avea încredere, căreia i se poate acorda credit.
Reprezentarea întreprinderii prin contabilitate este o reprezentare relativă. “Bilanţul nu redă imaginea întreprinderii, aşa cum o oglindă reflectă imaginea noastră, ci creează o imagine a acesteia”.
In acest sens,Norma IAS1 include si defineste principiul prioritatii realitatii in fata formei astfel: “operatiile si alte evenimente ale vietii intreprinderii trebuie sa fie inregistrate si prezentate conform naturii lor si realitatii financiare, fara sa se tina cont, in mod unic, de apartenenta lor juridica".
Conform normei IAS1 s-a adoptat si in contabilitatea romaneasca,insa numai in ceea ce priveste leasingul, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.
Totusi,normalizatorul roman mentioneaza si faptul ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.(se observa usor ambiguitatea).
Paradoxal este faptul ca se intra in conflict cu un proverbial traditionalism romanesc ce se regaseste sub forma rolului statului in normalizarea contabila si a juridicului.
Aici se atinge paradoxul in normalizarea romaneasca forma juridica trebuie sa fie privilegiata in conturile anuale ale societatilor individuale si fondul economic in conturile consolidate ale grupurilor.
Totusi cenzorii trebuie sa certifice si in al doilea caz daca “conturile sunt corecte, sincere si dau o imgine fidela a rezultatului operatiunilor exercitiului terminat ca si asupra situatiei financiare si a patrimoniului la sfarsitul exercitiului ”
O parte din specialişti au văzut în principiul prevalenţei economicului asupra juridicului posibilitatea de a se elibera de regulile contabile constrângătoare, invocând supremaţia realităţii economice asupra aparenţei juridice,insa dimpotriva,imaginea fidela obliga la constrangerile regulilor contabile.
Dar se poate trage si concluzia că dreptul(juridicul) nu include în sfera sa toate situaţiile posibile exitente în practică, fiind “depăşit ” oarecum de ingeniozitatea economicului, chiar în unele cazuri, soluţia jurică propusă este inadecvată.Înlocuirea formei juridice prin substanţa economica constituie în fapt înlocuirea unei aparenţe normalizate printr-una personalizată, ceea ce reprezintă un mod esenţial pentru a explica necesitatea derogărilor.
Norma legală, reglementară sau profesională enunţă realitatea substanţei într-un anumit cadru; ea asigură producerea imaginii normalizate a acestei realităţi (aparenţa normalizată), dar numai în cazul în care se raportează la evenimente ordinare şi la situaţii curente. Evenimentele excepţionale, proprii firmei nu pot fi evidenţiate prin încadrarea într-o anumită regulă. Obiectivul unei bune informări ne pune în situaţia de a recalcula toate posibilităţile avute la dispoziţie pentru ca utilizatorii informatiei contabile să aibă o cât mai fidela informare.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.C.) precizează cele patru caracteristici principale care determină utilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare:
- inteligibilitatea;
- relevanţa;
- credibilitatea;
- comparabilitatea.
Aceste caracteristici sunt necesare dar nu si suficiente pentru a prezenta o imagine fidela a realitatii economice.
Sa precizam cine sunt utilizatorii informatiilor contabile:
1. investitorii prezenţi şi potenţiali;
2. personalul angajat;
3. creditorii financiari;
4. furnizorii şi alţi creditori comerciali;
5. clienţii;
6. guvernul şi instituţiile sale;
7. publicul;
8.managerii unitatilor patrimoniale;
9.instantele judecatoresti.
Nota:Pentru managerii,contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii utilizează in general din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
Imaginea fidelă este asigurată de către contabili sau auditori, care sunt chemaţi să garanteze si sa ateste calitatea lucrărilor contabile. Informaţiile contabile trebuie să fie verificabile si din punct de vedere al sincerităţii şi al autenticităţii documentelor pe baza cărora se derulează întreaga tehnologie contabilă.
În rapoartele şi Situaţiile financiare nu este vorba de înşiruirea unor principii contabile, ci de explicitarea modului în care fenomenele şi evenimentele economice se încadrează vis-a-vis de principiile enunţate, care sunt in fapt reguli, chiar constrângeri ce nu acopera intreaga realitate economica.
Imaginea fidelă este un concept de origine anglo-saxonă.El a apărut sub sintagma “true and fair view”, în Legea societăţilor comerciale (Companies Act) din anul 1947. Sub diferite combinaţii conceptul a fost utilizat în legislaţia anglo-saxonă încă din anul 1844.
Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în M. Of. nr. 629/ 26.08.2002 stipulează la articolul 10: “Documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare … sunt situaţiile financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată”.
Insa cum definim "o imagine fidela" ?
Interpretarea imaginii fidele a dat naştere la două puncte de vedere majore:
1) Cel de origine anglo-saxon, care este acreditat în ţări în care s-a realizat deconectarea contabilităţii de la fiscalitate şi se acordă prioritate reflectării realităţii economice. În aceste ţări situaţiile financiare apar ca o sinteză a contabilităţii financiare şi a contabilităţii de gestiune. “Contabilitatea trebuie să ofere o “imagine fidelă” a realităţii economice.”
2) Cel continental, în ţări în care contabilitatea financiară a servit şi serveşte încă unor scopuri de natură fiscală.In aceste ţări nu li-se solicita reflectarea prin contabilitate a realităţii economice ci a unei"realitati" fiscale.
Pe scurt,imaginea fidelă este pentru anglo-saxoni un principiu (suprem) în timp ce pentru majoritatea ţărilor europene, imaginea fidelă este obiectivul principal al contabilităţii. La acest punct de vedere subscriu şi normalizatorii români. De altfel, numeroşi specialişti consideră imaginea fidelă ca o convergenţă a tuturor celorlalte principii contabile.
Imaginea fidelă nu poate fi confundată cu o copie exactă a realităţii economice, ci este reprezentată de imaginea în care se poate avea încredere, căreia i se poate acorda credit.
Reprezentarea întreprinderii prin contabilitate este o reprezentare relativă. “Bilanţul nu redă imaginea întreprinderii, aşa cum o oglindă reflectă imaginea noastră, ci creează o imagine a acesteia”.
In acest sens,Norma IAS1 include si defineste principiul prioritatii realitatii in fata formei astfel: “operatiile si alte evenimente ale vietii intreprinderii trebuie sa fie inregistrate si prezentate conform naturii lor si realitatii financiare, fara sa se tina cont, in mod unic, de apartenenta lor juridica".
Conform normei IAS1 s-a adoptat si in contabilitatea romaneasca,insa numai in ceea ce priveste leasingul, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.
Totusi,normalizatorul roman mentioneaza si faptul ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.(se observa usor ambiguitatea).
Paradoxal este faptul ca se intra in conflict cu un proverbial traditionalism romanesc ce se regaseste sub forma rolului statului in normalizarea contabila si a juridicului.
Aici se atinge paradoxul in normalizarea romaneasca forma juridica trebuie sa fie privilegiata in conturile anuale ale societatilor individuale si fondul economic in conturile consolidate ale grupurilor.
Totusi cenzorii trebuie sa certifice si in al doilea caz daca “conturile sunt corecte, sincere si dau o imgine fidela a rezultatului operatiunilor exercitiului terminat ca si asupra situatiei financiare si a patrimoniului la sfarsitul exercitiului ”
O parte din specialişti au văzut în principiul prevalenţei economicului asupra juridicului posibilitatea de a se elibera de regulile contabile constrângătoare, invocând supremaţia realităţii economice asupra aparenţei juridice,insa dimpotriva,imaginea fidela obliga la constrangerile regulilor contabile.
Dar se poate trage si concluzia că dreptul(juridicul) nu include în sfera sa toate situaţiile posibile exitente în practică, fiind “depăşit ” oarecum de ingeniozitatea economicului, chiar în unele cazuri, soluţia jurică propusă este inadecvată.Înlocuirea formei juridice prin substanţa economica constituie în fapt înlocuirea unei aparenţe normalizate printr-una personalizată, ceea ce reprezintă un mod esenţial pentru a explica necesitatea derogărilor.
Norma legală, reglementară sau profesională enunţă realitatea substanţei într-un anumit cadru; ea asigură producerea imaginii normalizate a acestei realităţi (aparenţa normalizată), dar numai în cazul în care se raportează la evenimente ordinare şi la situaţii curente. Evenimentele excepţionale, proprii firmei nu pot fi evidenţiate prin încadrarea într-o anumită regulă. Obiectivul unei bune informări ne pune în situaţia de a recalcula toate posibilităţile avute la dispoziţie pentru ca utilizatorii informatiei contabile să aibă o cât mai fidela informare.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.C.) precizează cele patru caracteristici principale care determină utilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare:
- inteligibilitatea;
- relevanţa;
- credibilitatea;
- comparabilitatea.
Aceste caracteristici sunt necesare dar nu si suficiente pentru a prezenta o imagine fidela a realitatii economice.
Sa precizam cine sunt utilizatorii informatiilor contabile:
1. investitorii prezenţi şi potenţiali;
2. personalul angajat;
3. creditorii financiari;
4. furnizorii şi alţi creditori comerciali;
5. clienţii;
6. guvernul şi instituţiile sale;
7. publicul;
8.managerii unitatilor patrimoniale;
9.instantele judecatoresti.
Nota:Pentru managerii,contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii utilizează in general din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
Imaginea fidelă este asigurată de către contabili sau auditori, care sunt chemaţi să garanteze si sa ateste calitatea lucrărilor contabile. Informaţiile contabile trebuie să fie verificabile si din punct de vedere al sincerităţii şi al autenticităţii documentelor pe baza cărora se derulează întreaga tehnologie contabilă.
În rapoartele şi Situaţiile financiare nu este vorba de înşiruirea unor principii contabile, ci de explicitarea modului în care fenomenele şi evenimentele economice se încadrează vis-a-vis de principiile enunţate, care sunt in fapt reguli, chiar constrângeri ce nu acopera intreaga realitate economica.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)