În întelesul Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) veniturile constituie - cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza în cresteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contributii ale actionarilor;
b) cheltuielile constituie - diminuari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor,care se concretizeaza în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.
Pentru evaluarea elementelor din situatiile financiare anuale sunt utilizate reguli de baza si reguli alternative în conformitate cu prevederile reglementarilor contabile.
Reguli de baza
Elementele prezentate în situatiile financiare anuale se evalueaza, în general, pe baza
principiului costului de achizitie sau al costului de productie.
Exista patru momente când are loc evaluarea elementelor de activ si datorii din bilant, si
anume:
1. Evaluarea la data intrarii în entitate
La data intrarii în entitate, bunurile se evalueaza si se înregistreaza în contabilitate la
valoarea de intrare, determinata astfel:
a) la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie – pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilita în urma evaluarii – pentru bunurile reprezentând aport la
capitalul social;
d) la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ si de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor
Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv,a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.
3. Evaluarea la încheierea exercitiului financiar
La încheierea exercitiului financiar, elementele de natura activelor si datoriilor se evalueaza
si se reflecta în situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de acord cu rezultatele
inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii,
denumita valoare de inventar.
Pentru elementele de activ, diferentele constatate în minus între valoarea de inventar si
valoarea contabila neta a elementelor de activ se înregistreaza în contabilitate:
- pe seama unei amortizari suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care
deprecierea este ireversibila; sau
- se efectueaza o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când
deprecierea este reversibila.
Elementele de activ se mentin la valoarea lor de intrare.
Conform regulilor de evaluare aplicabile la încheierea exercitiului financiar, în bilant
principalele elemente se prezinta astfel:
- Imobilizarile necorporale
Imobilizarile necorporale trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare, mai putin
ajustarile cumulate de valoare. Prin ajustari cumulate de valoare se înteleg amortismentele
calculate si ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, determinate ca diferenta între valoarea de inventar si valoarea contabila neta.
- Imobilizarile corporale
Imobilizarile corporale trebuie prezentate în bilant la valoarea de intrare, mai putin ajustarile
cumulate de valoare.
- Imobilizarile financiare
Imobilizarile financiare se prezinta în bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile
cumulate pentru pierdere de valoare.
- Stocuri
Activele de natura stocurilor trebuie reflectate în bilant la o valoare care sa nu fie mai mare
decât valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vânzarea lor, denumita valoare realizabila
neta. În acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pâna la valoarea realizabila neta, prin
reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
Creante
-Exprimate în lei
Creantele se evidentiaza în contabilitate la valoarea lor probabila de încasare.
Exprimate în lei cu decontare în functie de cursul unei valute
Pentru creantele exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute,
eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din evaluarea acestora, se
înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, la data bilantului, dupa caz.
-Exprimate în valuta
Creantele în valuta trebuie evaluate ai raportate utilizând cursul de schimb comunicat de
Banca Nationala a României ai valabil la data încheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs
valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data înregistrarii creantelor în valuta sau
cursul la care au fost raportate în situatiile financiare anterioare ai cursul de schimb de la data
încheierii exercitiului financiar, se înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
Pentru sumele incerte se evidentiaza ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor fata
de clienti/debitori.
-Disponibilitati în valuta ai asimilate
Disponibilitatile în valuta ai alte valori de trezorerie, acreditivele ai depozitele pe termen scurt
în valuta trebuie evaluate ai raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a
României, valabil la data bilantului.
La încheierea exercitiului financiar, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilitatilor în valuta, acreditivelor ai depozitelor la cursul de schimb comunicat de Banca
Nationala a României, valabil la data bilantului, se înregistreaza în conturile de venituri sau
cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
- Investitii financiare pe termen scurt
Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata se
evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare. Cele netranzactionate se
evalueaza la cost istoric, mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
- Datorii
Diferentele constatate în plus între valoarea de inventar ai valoarea de intrare a elementelor de
natura datoriilor se înregistreaza în contabilitate pe seama elementelor corespunzatoare de datorii.
Exprimate în lei cu decontare în functie de cursul unei valute
Pentru datoriile exprimate în lei, a caror decontare se face în functie de cursul unei valute,
eventualele diferente favorabile sau nefavorabile care rezulta din evaluarea acestora se
înregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
Exprimate în valuta
La închiderea exercitiului financiar, datoriile se evalueaza ai raporteaza utilizând cursul de
schimb comunicat de Banca Nationala a României valabil la data încheierii exercitiului financiar.
Diferentele de curs valutar se determina ai se înregistreaza similar creantelor în valuta.
- Provizioane
Valoarea recunoscuta ca provizion trebuie sa constituie cea mai buna estimare la data
bilantului a costurilor necesare stingerii obligatiei curente, generata de evenimente anterioare.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecarui bilant ai ajustate pentru a reflecta cea mai
buna estimare curenta. În cazul în care pentru stingerea unei obligatii nu mai este probabila o
ieaire de resurse, provizionul trebuie redus sau anulat prin reluare la venituri.
4. Evaluarea la data iesirii din entitate
La data ieairii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evalueaza ai se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare.
B. Reguli alternative
Regulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea
imobilizarilor corporale ai cele referitoare la evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare.
1.Reevaluarea imobilizarilor corporale
Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfâraitul exercitiului
financiar, astfel încât acestea sa fie prezentate în contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea
rezultatelor acestei reevaluari în situatiile financiare întocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se înregistreaza în
contabilitate începând cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat
reevaluarea.
Evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de întreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie
reevaluare în sensul reglementari contabile, aceste evaluari efectuându-se în scopul stabilirii
raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant.
În cazul efectuarii reevaluarii imobilizarilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele
explicative, împreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile
prezentate, precum ai elementul afectat din contul de profit ai pierdere.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea
justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesioniati calificati în
evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut national ai international.
La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este
tratata în unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât
valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta
metoda este folosita, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului ai valoarea neta, determinata în urma
corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta
metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel încât valoarea contabila sa nu
difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului.
Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa
pentru acel activ, activul trebuie prezentat în bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
În cazul în care se efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea
rezultata în urma reevaluarii ai valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare,
ca un subelement distinct în ”Capital ai rezerve”.
Tratamentul în scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative.
2. Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare
Evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare se poate efectua în situatiile
financiare consolidate.
Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar
pentru o entitate ai o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate.
a Un activ financiar este orice activ care reprezinta:
a) trezorerie;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în conditii care sunt potential
favorabile entitatii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ai este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa
primeasca un numar variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul
unei sume fixe de numerar sau al unui alt activ financiar pentru un numar fix din instrumentele de capital propriu ale entitatii. În acest scop, instrumentele de capital ale entitatii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
- O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:
a) o obligatie contractuala:
- de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alta entitate în conditii care sunt potential
nefavorabile pentru entitate;
b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale
entitatii ai este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligata sa livreze
un numar variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul
unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui numar fix din propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entitatii. În acest scop, propriile instrumente de capitaluri
proprii ale entitatii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitatii.
Valoarea justa se determina prin referire la:
a) valoarea de piata, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu
uaurinta o piata credibila. Daca valoarea de piata nu se poate identifica cu uaurinta pentru un
instrument, dar poate fi identificata pentru componentele sale sau pentru un instrument similar,
valoarea de piata poate fi derivata din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar; sau
b) o valoare determinata cu ajutorul unor modele ai tehnici de evaluare general acceptate,
pentru instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uaurinta o piata credibila. Astfel de
modele ai tehnici asigura o aproximare rezonabila a valorii de piata.
Atunci când un instrument financiar se evalueaza la valoarea justa, modificarea valorii se
include în contul de profit ai pierdere. Totuai, o astfel de modificare se include direct în capitalul
propriu, într-o rezerva de valoare justa, daca:
a) instrumentul contabilizat este un instrument de acoperire împotriva riscurilor conform unui
sistem de contabilizare a acoperirii riscului care permite ca unele sau toate modificarile de valoare sa nu fie înregistrate în contul de profit ai pierdere; sau
b) modificarea de valoare se refera la o diferenta de schimb valutar aparuta la un element
monetar care face parte dintr-o investitie neta a entitatii într-o entitate straina.
Modificarea valorii unui activ financiar disponibil pentru vânzare, altul decât un instrument
financiar derivat, poate fi inclusa direct în capitalul propriu, în rezerva de valoare justa.
Daca, în situatiile financiare consolidate a fost efectuata evaluarea la valoarea justa a
instrumentelor financiare, notele explicative prezinta:
a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor ai tehnicilor de evaluare;
b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justa, modificarile de valoare
incluse direct în contul de profit ai pierdere, precum ai modificarile incluse în rezerva de valoare justa;
c) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate, informatii privind aria ai natura
instrumentelor, inclusiv termenii ai conditiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul ai
certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie;
d) un tabel care sa prezinte modificarile rezervei de valoare justa în cursul exercitiului financiar.
Cerinte de prezentare a valorii juste în situatii financiare anuale individuale
-evaluarea la valoarea justa a instrumentelor financiare nu se înregistreaza în
contabilitate, iar rezultatele acesteia nu sunt cuprinse în bilant ai în contul de profit ai pierdere, în
notele explicative la situatiile financiare anuale individuale trebuie prezentate urmatoarele
informatii:
a) pentru fiecare clasa de instrumente financiare derivate:
- valoarea justa a instrumentelor, daca o astfel de valoare poate fi determinata;
- informatii privind aria ai natura instrumentelor financiare; ai
b) pentru imobilizarile financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justa ai
fara a se fi utilizat optiunea de a face o ajustare de valoare:
- valoarea contabila ai valoarea justa ale fiecaruia dintre activele individuale sau ale gruparilor
corespunzatoare ale acelor active individuale;
- motivele pentru care nu a fost redusa valoarea contabila, inclusiv natura dovezilor pe care
se întemeiaza opinia ca valoarea contabila va fi recuperata.
