Amortizari

In Romania,activele imobilizate, datorita unor interese de ordin fiscal ale statului(ce demulte ori intra in conflict cu interesele firmelor private), amortizarile sunt privite in doua moduri: amortizare fiscala (conform legii) si amortizare contabila(conform necesitatilor economice). Amortizarile contabile tin cont de beneficiile economice aduse sau nu de activele imobilizate, in viitor. Aici apare problema: Statul recunoaste cheltuieli deductibile NUMAI acele sume, rezultate din calculul amortizarii conform Legii 15/1998,republicata si care impune 2 reguli:1.Timpul de utilizare si 2.Norma de amortizare. In realitatea economica insa, lucrurile stau altfel.O societate cauta sa fie cat mai eficienta pentru a maximiza profitul si se intampla, ca pe durata utilizarii,la un moment dat ,un activ imobilizat sa nu mai detina o utilitate economica deplina si deci sa nu mai poate produce in viitor beneficiile asteptate pe toata durata impusa de lege.In acest caz se impune cu necesitate recuperarea valorii activului imobilizat, intr-un timp rezonabil, pentru reanoierea activelor si pentru a raspunde cat mai bine mediului concurential. Conform IAS 16, in cazul activelor de natura mijloacelor fixe, se impune revizuirea duratei de viaţă utilă precum şi revizuirea metodei de amortizare daca exista o necesitate economica. Prin aceste prevederi IAS 16 se deosebeşte insa de actele normative din ţara noastră care se referă la calculul amortizarii. Daca activul imobilizat si-a pierdut cu timpul din capabilitatea de a produce in viitor beneficiile asteptate,societatea poate recurge la una din solutii cum ar fi o revizuire a timpului de utilizare.(cazul uzurii morale).O alta solutie ar fi scoaterea din patrimoniu prin vanzare,cedare,leasing,etc. Ca sa fiu mai explicit: in Lege activul imobilizat "X" in valoare de 10.000 lei i se atribuie o durata de utilizare de 8 ani,societatea insa a ajuns la concluzia ca ca acel activ nu poate sa-si mentina valoarea de utilitate economica decat 4 ani si nu 8 ani cat prevede legea. Cum se rezolva o asemenea situatie. Societatea calculeaza suma de amortizare in doua feluri: Amortizare fiscala. a)dupa lege, 10.000/8=1.250 lei/an ,suma ce statul o recunoaste ca fiind cheltuiala deductiblia fiscal. Amortizare contabila. b)dupa necesitatea economica,10.000/4=2.500 lei/an,suma pe care o trece pe cheltuieli influentand rezultatul (contabil). ____________________________________ Suma de 1.250 lei/an, amortizarea DEDUCTIBILA fiscal este evidentiata la calculul privind impozitul pe profit din Declaratia 101(anuala). _____________________________________ De aici diferenta intre amortizarea fiscala 1.250 lei/an(care nu se contabilieaza) si amortizarea contabila de 2.500 lei/an(care se contabilizeaza) _____________________________________ Când un activ din categoria imobilizărilor corporale nu mai realizează beneficii economice viitoare, acesta se elimină din bilanţul contabil. Această prevedere a standardului (IAS 16)se deosebeşte de modul de înregistrare actual în contabilitatea românească, unde un mijloc fix nu poate fi eliminat din bilanţ decât dacă este cedat sau scos din uz (casat), chiar dacă nu mai produce beneficii viitoare. Exemplu de contabilizare: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 11.900 2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” 10.000 4426 „T.V.A. deductibila” 1.900 Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 4 ani de la data punerii in functiune. Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Din punct de vedere contabil: (se contabilizeaza) Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 208.33 lei (10.000 lei/ 4 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data punerii in functiune: 6811- 2813= 208.33 lei/luna Amortizarea anuala este de 2.500 lei/an Din punct de vedere fiscal:(NU se contabilizeaza) Mijlocul fix achizitionat reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004. Astfel, potrivit Catalogului, elementul “X” se regaseste in cadrul: · grupei 2 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii” · subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)” · clasa 2.1.5 „Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului” · subclasa 2.1.5.2 „xxxxxxx ...... “. Acestui cod de identificare (2.1.5.2 „xxxxxxx ...”) ii corespunde o durata normala de functionare cuprinsa in intervalul 6-8 ani. In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de functionare de 8 ani. Amortizarea fiscala lunara este in suma de 104.17 lei, calculata astfel: 10.000 lei/ 8 ani/ 12 luni Amortizarea fiscala anuala: 1.250 lei. ________________________________________ In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de 2.500 lei (208.33 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila. ________________________________________ Deoarece amortizarea contabila (2.500 lei) este mai mare decat amortizarea fiscala (1.250 lei), diferenta dintre cele doua valori (1.250 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de vedere fiscal. ________________________________________ Unde apare insa diferenta dintre total ch.cu amortizarile(contabile) si total ch.cu amortizari fiscale? 1.La declaratia anuala privind calculul impozitului pe profit(101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04; ),aici se trece NUMAI amortizarea FISCALA !!! 2.La deducerea in anul urmator a pierderii, Debit cont 117 (pierdere contabila, din care se scad toate cheltuielile nedeductibile din anul anterior=pierdere fiscala) in vederea calcului impozitului pe profit din anul N+1 In practica cei mai multi contabili sau manageri prefera sa nu se complice si aplica direct amortizarea fiscala(!) care coincide in acest mod cu amortizarea contabila.!!!!Atentie: in contabilitate se inregistreaza numai amortizarea contabila!!! A se vedea si "Principiul prevalentei economicului asupra juridicului"

Bonurile caselor de marcat

Pentru ca bonurile caselor de marcat cu valoare sub 100 lei sunt deductibile(nu si TVA-ul) numai in conditiile date de lege(HG 205/2009) si anume "entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli",consider ca este necesar sa ne aducem aminte : Avansurile spre decontare se acorda pe baza referatului de avans spre decontare. In cadrul societatii fiecare compartiment functional isi intocmeste periodic necesarul de aprovizionat. Acest necesar se inainteaza la compartimentul de aprovizionare.Cei raspunzatori de aprovizionarea cu materii prime,materiale,isi intocmesc referatele de avans. In limita plafoanelor privind platile ce se pot face in numerar se elibereaza numerar de la casierie avand la baza referatele de avans spre decontare. Fiecare referat contine scopul pentru care a fost acordat avansul(deplasari,cumparari de marfuri,etc.) Avansurile acordate trebuie justificate cu documente astfel: - cumpararea de marfuri se justifica cu factura - deplasarile se justifica cu ordin de deplasare. Avansul neutilizat este restituit la casierie.Nu se acorda un nou avans pana nu se justifica avansul precedent. Evidenta avansurilor se tine pe fiecare titular de avans. Justificarea avansului spre decontare se face in functie de cheltuielile care s-au efectuat astfel: 1.-acordare avans pe baza referatului de avans spre decontare: 542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 2.-cumparare de marfuri pe baza de Factura: % = 542"Avansuri de trezorie" 371"Marfuri" 4426"TVA deductibil" 3.-plati pentru servicii executate de terti pe baza de factura si chitanta: 628"Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"= 542"Avansuri de trezorerie" 4.-restituirea avansului neutilizat: 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie" 5.-acordarea avansului pe baza de ordin de deplasare:542"Avansuri de trezorerie" = 5311"Casa in lei" 6.-justificarea avansului pe baza de documente (factura,tichete,bon,etc)chitanta: 625"Cheltuieli cu deplasari,detasari si transferari" = 542"Avansuri de trezorerie" 7.-restituirea diferentei (in acest caz trebuie restituita suma de...lei) 5311"Casa in lei" = 542"Avansuri de trezorerie"

__________________________________________

Prin HG 105/2009 au fost abrogate prevederile HG 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, precum şi toate ordinele ministrului economiei şi finanţelor care au fost emise având ca temei legal hotărârea mai sus menţionată. Astfel, abrogandu-se prevderile OMFP 293/2006 – nu mai avem limitare legata de valoarea bonului fiscala – cea de 100 de lei. Insa, situatia nu este chiar atat de simpla – intrucat bonul fiscal emis de aparatele de marcat fiscale reprezinta doar document care atesta efectuarea platii – care se anexeaza Registrului de casa. Pentru a putea inregistra in contabilitate cheltuiala platita cu bonul fiscal si a deduce respectiva cheltuiala la calculul impozitului pe profit trebuie sa avem un document justificativ. În aceste condiţii au fost abrogate şi prevederile OMFP 293/2006 pentru modificarea OMFP 1714/2005 privind aplicarea prevederilor HG 831/1997. În OMFP 293/2006 se prevedea că bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, şi anume: - bonul fiscal utilizat pentru justificarea TVA aferente carburanţilor achiziţionaţi în vederea desfăşurării activităţii - bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal utilizat în activitatea de taximetrie - bonul fiscal care atestă plata prin cardurile bancare - bonul fiscal a cărui valoare totală este de până la 100 lei inclusiv, sunt documente care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor. Desi nu se intelege mai nimic...decat simpul fapt ca totul de mai sus si-a pierdut legalitatea prin abrogare si ca cele de mai sus NU mai sunt considerate documente justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a cheltuielilor, ce mai ramane: entităţile trebuie să aibă în vedere următoarele: - bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale în baza OUG 28/1999 sunt documente care atestă efectuarea plăţii şi se anexează la registrul de casă - înregistrarea în contabilitate a bunurilor achiziţionate sau a cheltuielilor efectuate de entitate şi achitate pe bază de bon fiscal (cu numerar sau card bancar), se poate efectua dacă: a) entitatea solicită furnizorului factura aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate, având ca anexă bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal sau b) entitatea justifică cheltuielile efectuate fie prin documente care atestă intrarea în gestiune a bunurilor achiziţionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexează bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aprobă efectuarea acestor cheltuieli. Deci in contabilitate pot fi inregistrate si bonurile fiscale ale caselor de marcat sub 100 lei NUMAI pe baza de justificare (ex.prin Decont de Cheltuieli ) la care se anexeaza bonul fiscal de casa. Astfel putem inregistra in evidenta contabila si putem considera deductibila la calculul impozitului pe profit cheltuiala in suma mai mica sau mai mare de 100 de lei ( intrucat limitarea a fost abrogata), achitata cu bon fiscal, daca se intocmeste un referat de necesitate, nota de intrare receptie, proces verbal de receptie, decont de cheltuieli, ordin de deplasare, in functie de fiecare situatie in parte, documente care trebuie sa fie aprobate de persoana care autorizeaza efectarea unor astfel de cheltuieli. În cazul achiziţionării carburanţilor auto pe bază de bon fiscal, în conformitate cu prevederile din Codul fiscal, aceste bonuri pot fi utilizate şi ca documente justificative care stau la baza înregistrării cheltuielilor în contabilitate, dacă sunt ştampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Tratamentul deductibilitatii cheltuielii cu combustibilul este analizat prin prisma utilizarii autovehiculului in cadrul activitatilor exceptate prevazute in OUG 34/2009.

Tichete de masa

Tichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale pentru angajati, un sistem de motivare si recompensare pentru bune rezultate Acordarea tichetelor de masa catre salariati nu implica alte taxe si costuri aditionale, fiind mult mai avantajoasa pentru angajator, fata de acordarea primelor sau cresterilor salariale. De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face in urma unor negocieri colective intre angajator si reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand in pachetul de baza salarial, care poate cuprinde: -salariul lunar -tichete de masa -asigurari medicale -alte beneficii Utilizarea tichetelor de masa Spre deosebire de bani, tichetele de masa sunt hartii valorice nefungibile. Legea prevede ca fiecare persoana care primeste tichete de masa sa achizitioneze produse alimentare in valoare de maxim 2 tichete pe zi. Incepand cu data de 1 septembrie 2009, valoarea unui tichet de masa este de 8,72 RON. Emiterea tichetelor de masa se face de catre unitatile autorizate de Ministerul Finantelor Publice sau de catre angajatorii ce au organizate cantine-restaurant sau bufete [click Legislatie]. Pentru a fi protejate impotriva tentativelor de falsificare, tichetele de masa contin elemente de siguranta (diferite elemente grafice, cerneala termica sau fluorescenta etc). Legislatie utila si formulare Tichetele de masa sunt reglementate prin Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa. Elementele unui tichet de masa

Pentru a fi valabil, un tichet de masa trebuie sa aiba inscris numarul sub care a fost inseriat de unitatea emitenta. De asemenea, este obligatoriu ca pe tichet sa fie imprimate urmatoarele: numele si adresa emitentului; valoarea nominala a tichetului; perioada de valabilitate; interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea tigarilor si a bauturilor alcoolice; spatiu pentru a inscrie numele si prenumele salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de masa; spatiu rezervat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de masa a fost utilizat. Poate fi de interes si: -HG nr. 685/2009 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor -Hotarare privind denumirea, marcarea compozitiei fibroase si etichetarea produselor textile, 332/2001, republicata 2007 -OUG nr. 43/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar -Ordin nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea si etichetarea bauturilor traditionale romanesti

Clauza de confidentialitate

Prevederi legale Clauza de neconcurenta este o clauza specifica a contractului individual de munca, alaturi de alte clauze cum ar fi: clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate. Ea este prevazuta de articolele nr 21 si 22 din Codul Muncii. Conform acestora, clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara. Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. Indemnizatia datorata salariatului se negociaza si este de cel putin 25% din salariu. Indemnizatia trebuie platita intocmai si la timp. Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba. Conform art. 22 din Codul Muncii, clauza de neconcurenta nu isi mai produce efectele la data incetarii contractului individual de munca. Prin exceptie de la cele scrise anterior, clauza de neconcurenta isi poate produce efectele si dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul individual de munca. Acest lucru nu este, insa, valabil in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului. In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Exemplu prevederi contractuale intr-un act aditional la contractul individual de munca Informatiile pe care le obtine, potrivit prezentului act aditional, angajatul, ca efect al executarii contractului individual de munca intervenite intre parti, sunt strict confidentiale. Sunt confidentiale urmatoarele informatii, date si documente de care salariatul a luat cunostinta sau incidental: a) sursele si fisierele aplicatiilor realizate in cadrul firmei; b) structurile de date, structura bazei de date, conceptia de programare; c) executabilele realizate in cadrul firmei; d) procedeele si tehnicile de realizare a aplicatiilor; e) licentele sau brevetele de inventie; f) modul de promovare a produselor; Angajatul poate dezvalui informatii sau date, ori poate pune la dispozitie documente din domeniile mentionate anterior numai persoanelor implicate in executarea obligatiilor de serviciu care au legatura cu ele sau acelor persoane pentru care se da aprobare in scris de catre Administratorul Societatii Angajatul se obliga ca pe toata durata validitatii contractului individual de munca sa nu-si constituie o societate comerciala cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii angajatorului, sa nu devina asociat sau actionar intr-o asemenea societate ori sa-si asume functia de administrator, membru in consiliul de administratie sau cenzor intr-o alta societate comerciala cu obiect de activitate identic sau asemanator cu cel al societatii angajatorului. Angajatul se obliga ca, timp de cel putin doi ani de la data incetarii contractului individual de munca sau a conventiei civile de prestari de servicii, sa pastreze confidentialitatea informatiilor, datelor si documentelor cu care a luat contact pe cale directa sau incidentala in cursul executarii acestora. In cazul in care angajatul, cu intentie sau din culpa, divulga informatii, date sau documente confidentiale se obliga sa despagubeasca societatea corespunzator prejudiciilor pe care i le-a produs.

Codul NIF-cetateni straini

Cetatenii straini ce doresc obtinerea codului NIF (numar de identificare fiscala), trebuie sa se adreseze Administratiei Finantelor Publice din raza locatiei unde domiciliaza/isi desfasoara activitatea in Romania. Cand se prezinta personal, si are rezidenta in Romania, contribualbilul trebuie sa depuna:

copie dupa pasaport

copie legitimatie de resedinta

copie act de spatiu

copie permis de munca

copie contract de munca sau copie act constitutiv al firmei

formulare in 2 exemplare 030 Daca contribuabilul are reprezentant fiscal sau imputernicit, va trebui sa depuna urmatoarele:

documente pentru contribuabil (copie pasaport, copie act spatiu, copie act constitutiv, formulare 030 in 2 exemplare)

documente pentru imputernicit (copie procura, copie carte de identitate)

documente pentru reprezentantul fiscal, daca e cazul (contract de mandat, copie carte de identitate) Daca reprezentantul fiscal este persoana juridica se vor depune:

copie ultima balanta

copie ultimul bilant inregistrat

copie cod unic de inregistrare

copie ordine de plata, conform balantei de verificare

copie carte de identitate al reprezentantului firmei

Cheltuieli

(1)Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

(2)Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri si: a)cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil; b)cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale; c)cheltuielile reprezentând contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; d)cheltuielile de reclama si publicitate efectuate în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor si demonstratii la punctele de vânzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vânzarilor; e)cheltuielile de transport si cazare în tara si în strainatate efectuate de catre salariati si administratori, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti; f)contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca; h)cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat; i)cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la târguri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii; j)cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil; k)cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate; l)cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor; m)taxele de înscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale; n)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neîncasate, în urmatoarele cazuri: 1.procedura de faliment a debitorilor a fost închisa pe baza hotarârii judecatoresti; 2.debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori; 3.debitorul este dizolvat, în cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor; 4.debitorul înregistreaza dificultati financiare majore care îi afecteaza întreg patrimoniul. PARTIAL DEDUCTIBILE-LIMITATE (3)Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata: a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2 % aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit; b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeaza profit în exercitiul curent si/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare si indemnizatia acordata salariatilor, în cazul contribuabilului care realizeaza pierdere în exercitiul curent si/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; c)cheltuielile sociale, în limita unei cote de pâna la 2 %, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si ale accidentelor de munca pâna la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse si cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori ai salariatilor, cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament; d)perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, împreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice; e)cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; f)cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m); g)cheltuielile cu provizioane si rezerve, în limita prevazuta la art. 22; h)cheltuielile cu dobânda si diferentele de curs valutar, în limita prevazuta la art. 23; i)amortizarea, în limita prevazuta la art. 24; j)cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; k)cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant; l)cheltuielile pentru functionarea, întretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10 %. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari; m)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si în scop personal, deductibile în limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii în baza contractelor încheiate între parti, în acest scop; n)cheltuielile de functionare, întretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. NEDEDUCTIBILE (4)Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite în strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; b)dobânzile/majorarile de întârziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de întârziere datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri. c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI; d)cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje în natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa; e)cheltuielile facute în favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii; f)cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii în gestiune, dupa caz, potrivit normelor; g)cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau asociere; h)cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora; i)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d); j)cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k)cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; l)alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III; m)cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora în scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt încheiate contracte; n)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentând garantie bancara pentru creditele utilizate în desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile înregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situatii decât cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). În aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neîncasati sunt obligati sa comunice în scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, în vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz; p)cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea si ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii: 1.sunt în limita a 3% din cifra de afaceri; 2.nu depasesc mai mult de 20 % din impozitul pe profit datorat. În limitele respective se încadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul constructiei de localuri, a dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale. r)cheltuielile înregistrate în evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de înregistrare fiscala a fost suspendat în baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Cheltuieli cu dobânzi si diferente de curs valutar (1)Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului si sfârsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se întelege totalul creditelor si împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

(2)În conditiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza în perioada urmatoare, în conditiile alin. (1), pâna la deductibilitatea integrala a acestora. (3)În cazul în care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului.

(4)Dobânzile si pierderile din diferente de curs valutar, în legatura cu împrumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate în norme, si cele care sunt garantate de stat, precum si cele aferente împrumuturilor obtinute de la societatile comerciale bancare române sau straine, sucursalele bancilor straine, cooperativele de credit, societatile de leasing pentru operatiuni de leasing, societatile de credit ipotecar si de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5)În cazul împrumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la: a)nivelul ratei dobânzii de referinta a Bancii Nationale a României, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; si b)nivelul ratei dobânzii anuale de 8%, pentru împrumuturile în valuta. Acest nivel al ratei dobânzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2009. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valuta se actualizeaza prin hotarâre a Guvernului.

(6)Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7)Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bancilor straine care îsi desfasoara activitatea în România, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, precum si institutiilor de credit.

(8)În cazul unei persoane juridice straine care îsi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea în considerare a capitalului propriu.

Venituri neimpozabile

Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a)dividendele primite de la o persoana juridica româna. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii României la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica româna detine minimum 25 % din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, care se încheie la data platii dividendului;

b)diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;

d)veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

e)veniturile neimpozabile, prevazute expres în acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative. Venituri neimpozabile -impozit pe venit În întelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a)ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, inclusiv indemnizatia de maternitate si pentru cresterea copilului, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca;

b)sumele încasate din asigurari de orice fel reprezentând despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia câstigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare încheiat între parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile în bani sau în natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentând daunele morale;

c)sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d)pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadrati în gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decât pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale si cele finantate de la bugetul de stat;

e)contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale în vigoare;

f)sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

g)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câstigurile din transferul titlurilor de valoare;

h)drepturile în bani si în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de învatamânt din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i)bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare în cadru institutionalizat;

j)sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire si donatie;

k)veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

l)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, în conditii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;

m)veniturile nete în valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale României amplasate în strainatate, în conformitate cu legislatia în vigoare;

n)veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate în România în calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o)veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata în România, în conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila încheiate de România cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p)veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor români pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q)sumele reprezentând diferenta de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislatia în vigoare;

r)subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate în conformitate cu legislatia în vigoare;

s)veniturile reprezentând avantaje în bani si/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pâna la 6 martie 1945;

t)premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti în legislatia în materie, în vederea realizarii obiectivelor de înalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia în materie, în vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

u)premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti în cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti în cadrul competitiilor desfasurate în România;

v)prima de stat acordata în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x)alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Contul 4428

Contul 4428 Taxa pe valoarea adaugata (TVA) neexigibila

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata neexigibila. Contul 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" este un cont bifunctional. In creditul contului 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" se inregistreaza: - taxa pe valoarea adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate conform prevederilor legale (411); - taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul (371); - taxa pe valoarea adaugata, aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi (418); - taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor (4427); - taxa pe valoarea adaugata, aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite devenita deductibila (4426). In debitul contului 4428 "Taxa pe valoarea adaugata neexigibila" se inregistreaza: - taxa pe valoarea adaugata, aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate conform prevederilor legale (401, 404); - taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul (371); - taxa pe valoarea adaugata, aferenta vanzarilor de bunuri si servicii sau prestarilor de lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului (4427); - taxa pe valoarea adaugata amanata la plata (446). Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.

Contul 4428 TVA neexigibil (A/P) se utilizeaza in urmatoarele situatii:

- (A) primiri,cumparari, receptionari de bunuri de la furnizorii de la care nu a sosit factura. Pana la sosiea facturii de la fz. TVA se inreg in 4428 TVA neexigibil care in acest caz inlocuieste contul 4426 TVA deductibil, deci va functiona ca un cont de A a acesteia;

evidenta datoriei fata de furnizorii de la care n-a sosit factura se va tine in contul 401FZ.- facturi nesosite pana la sosirea facturii de la acestia.

Contul 4428 poate ramane debitor in cursul exercitiului prezentat pana la primirea facturii de la furnizori cand se va transfera (prin creditare) asupra contului pe care la intocmit 4426 TVA deductibil (A).

- (P) atunci cand se vand bunuri , se executa lucrari clientilor carora nu li s-a intocmit factura.Pana la intocmirea facturii catre clienti, contul 4428 TVA neexigibil il intocmeste pe 4427 TVA colectat (P).

Creanta fata de clientii carora nu li s-a intocmit factura se va inreg. in contul 418 Clienti- facturi de intocmit (A) pana la intocmirea facturii catre clienti cand se va transfera asupra contul 411 Clienti.

In momentul intocmirii facturii catre clienti contul 4428 TVA neexigibil se va transfera asupra contului pe care la intocmit inchizandu-se prin debitarea sa in coresponmdenta cu 4427 TVA colectat (P).