Declaratiile la ANAF -titluri executorii

1. Modificarile aduce Codului de procedura civila. 25.05.2009. Prin ordonanta de urgenta nr. 42/2009, ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 458/2009 , Guvernul a modificat Codul de procedura civila in sensul ca INCEPEREA EXECUTARII SILITE FARA ACORDUL INSTANTEI ESTE NECONSTITUITIONALA. Ordonanta de urgenta nr. 42/2009 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 324/15 mai 2009 . Cererea de executare silita , insotita de titlu executoriu , se depune la executorul judecatoresc , daca legea nu prevede altfel. Acesta, de indata, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv. Asupra cererii de incuviintare, presedintele instantei de executare se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor . Incheierea de incuviintare a cererii de executare silita nu este supusa niciunei cai de atac." Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite va putea fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare. Dupa incuviitarea cererii, la instanta de executare se va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc va fi obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 ore de la efectuarea acestuia. Parlamentul Romaniei

Asociatul unic poate avea calitatea de salariat

ORDONANTA DE URGENTA Nr. 82 din 28 iunie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a altor acte normative incidente Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in vigoare. Prin derogare de la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate. Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este

Reducerile comerciale si financiare

Ce sunt si cum se inregistreaza reducerile comerciale/ financiare? Reducerile pot avea caracter comercial sau financiar. Este important de stiut caracterul reducerii, deoarece in contabilitatea financiara inregistrarea este diferita. I .Reducerile cu caracter comercial imbraca urmatoarele forme: Rabatul este o reducere de pret acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate dar care nu fac marfa nerambursabila sau neconforma cu caracteristicile marfurilor prevazute in contract. Remiza este o reducere acordata asupra pretului de vanzare convenit, in functie de importanta cantitatii vandute (remize de cantitate) sau de rolul de revanzator a clientului (remize de revanzare). Se calculeaza in general prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare. Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului de operatiuni efectuate cu acelasi partener (client) pentru o anumita perioada convenita de comun acord pentru care s-a depasit valoarea contractata. Se utilizeaza pentru a mentine relatia cu partenerii si pentru asigurarea continuitatii. Potrivit O.M.F.P. nr. 306/2002 Sectiunea 3 “Tratamente contabile” pct. 3.1. lit. a) … “Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport – aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.” Prin urmare reducerile comerciale se contabilizeaza numai daca acestea se acorda ulterior printr-o factura distincta si NU prin factura initiala in care caz ele se au in vedere in sensul ca in contabilitate se inregistreaza netul comercial, acesta reprezentand valoarea initiala mai putin reducerea acordata. In situatia in care, ulterior facturarii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se inregistreaza in contabilitate astfel: % = 401 - sumele in rosu 3xx sau 6xx 4426 II. Reducerile cu caracter financiar se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate si se numesc sconturi de decontare. Reducerea financiara reprezinta o facilitate la plata care indiferent de momentul acordarii/obtinerii ei (odata cu marfurile sau ulterior) nu influenteaza pretul acestora si reprezinta cheltuieli financiare pentru vanzator (cont 667) si venituri financiare pentru cumparator (cont 767). In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, conform art. 137 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal: “ nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor”. De asemeni, potrivit art. 138 lit. c), baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in situatia in care reducerile de pret prevazute la art. 137 alin. 3 lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii. Referitor la termenul de discount acesta are inteles de reducere care poate fi de natura comerciala (imbracand forma de rabat, remiza sau risturn) sau financiara (scont de decontare)

Indemnizatia de deplasare

Tratamentul contabil si fiscal al cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare - Administratorii si/sau salariatii entitatilor pot fi trimisi in delegare sau detasare in alta localitate din tara sau strainatate. Legea nr. 343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat in Monitorul Oficial nr. 662 din 1 august 2006, prevede o serie de schimbari in ceea ce priveste tratamentul cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate. Astfel, conform noilor reglementari, de la 1 ianuarie 2007, suma cheltuielilor cu diurna acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, fara nici o conditionare, chiar daca firma nu realizeaza profit. De asemenea sunt deductibile la calculul profitului impozabil si cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, chiar daca firma nu realizeaza profit. Aceasta schimbare intervenita in ceea ce priveste tratamentul cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare, transport si cazare, pe fundalul cadrului reglementiv in materie fiscala instituit prin Legea nr. 343/2006 este pozitiva in special pentru acele entitati aflate la inceputul activitatii sau in plin proces de dezvoltare, intrucat realizeaza, de regula, un important volum de investitii si nu pot amortiza rapid efortul financiar, deci nu inregistreaza profit din motive justificate. H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006 reglementeaza problematica indemnizatiei de delegare si detasare pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate. - Indemnizatia zilnica de delegare sau detasare este stabilita la 13 lei pentru acea persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca. Suma de 13 lei se acorda indiferent de functia pe care o indeplineste persoana aflata in delegare sau detasare si indiferent de autoritatea sau institutia publica in care isi are locul de munca. Numarul zilelor calendaristice in care acea persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 ore cate o zi de delegare sau detasare. Diurna in valuta se diferentiaza pe doua categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea potrivit Anexei nr. 1 din H.G. nr. 518 din 10 iulie 1995 actualizata, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate. Hotararea mai sus mentionata prevede la cap. 2, art.2 ca. “Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere: a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei: b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloace auto prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.” Exemplu: S.C. “X” S.R.L. Inregistreaza in exercitiul financiar N–1 o pierdere contabila in suma de 2000 lei pe care o reporteaza in exercitiul N. In primul trimestru al exercitiului N, societatea a inregistrat urmatoarele cheltuieli: 1.Pentru administratorul societatii trimis in delegare in tara: – cheltuieli cu transportul: 200 lei – cheltuieli cu cazarea la hotel: 150 lei – cheltuieli cu indemnizatia de deplasare: 30 lei 2. Pentru salariatul A trimis in deplasare in tara: – cheltuieli cu transportul: 250 lei – cheltuieli cu cazarea la hotel: 200 lei – cheltuieli cu indemnizatia de deplasare pentru doua zile: 75 lei 3. Pentru salariatul B trimis in deplasare in strainatate: – bilet de avion Timisoara – Milano si retur: 396 lei (120 euro x 3,3 lei/euro) – cazare la hotel: 792 lei (2 nopti x 120 euro/noapte x 3,3 lei/euro) – cheltuieli cu indemnizatia de deplasare: 660 lei (2 zile x 100 euro/zi x 3,3 lei/euro) Rezultatul contabil inregistrat de S.C. “X” S.R.L. la sfarsitul primului trimestru al exercitiului N se ridica la suma de 3000 lei. Presupunem ca societatea nu a inregistrat in cursul primului trimestru al exercitiului N, venituri neimpozabile si nici cheltuieli nedeductibile, altele decat eventual cele cu deplasarile. Ne propunem sa determinam profitul impozabil la sfarsitul primului trimestru al exercitiului N. Administrator Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare in suma de 30 lei efectuata in favoarea administratorului este nedeductibila. Cheltuielile de transport in suma de 200 lei si cu cazarea la hotel in suma de 150 lei efectuate in favoarea administratorului sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Salariatul A Cheltuielile de transport in suma de 250 lei si de cazare in suma de 200 lei sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice (2 zile x 13 lei x 2,5 = 65 lei). Ca urmare, din cuantumul sumei de 75 lei, va fi deductibila doar 65 lei iar 10 lei va fi considerata cheltuiala nedeductibila. Salariatul B Cheltuielile de transport in suma de 396 lei si de cazare in suma de 792 lei sunt deductibile la calculul profitului impozabil. In cadrul institutiilor publice, indemnizatia de deplasare in valuta se diferentiaza pe doua categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea in conformitate cu Anexa nr. 1 din H.G. nr. 598/10 iulie 1995. Pentru Italia cuantumul diurnei este stabilit la 35 euro/zi (categoria I de diurna). - Concluzionand, situatia cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare pentru administrator, salariatul A si B se prezinta dupa cum urmeaza: La sfarsitul primului trimestru al exercitiului N, rezultatul fiscal se prezinta astfel: a) rezultatul contabil la 31.03. N: 3000 lei b) cheltuieli de deplasare in tara si strainatate nedeductibile fiscal: 122,5 lei c) rezultatul fiscal: 3122,5 lei - Inregistrarea impozitului pe profit: 691 = 441 499,6 - Achitarea impozitului pe profit: 441 = 5121 499,6 Temeiul legal 1. H.G. nr. 518/10 iulie 1995 actualizata, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor masuri cu caracter temporar, publicat in M.Of. nr. 154/19 iulie1995; 2. Legea nr. 343/17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal publicata in M.Of. nr. 662 din 1 august 2006; 3. H.G. nr. 1860/21decembrie 2006 pivind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, publicata in M.Of. nr. 1064/29decembrie 2006 Atentie:sumele si tarifele prezentate aici pot fi modificate in timp!Verificati!

Autofacturarea

Codul Fiscal prevede cateva situatii in care anumiti contribuabili sunt obligati sa isi emita singuri factura - operatiune cunoscuta sub denumirea de autofacturare. Astfel, orice persoana inregistrata conform art. 153 ca platitor de TVA trebuie sa autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al TVA. Autofactura pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii: a) numarul facturii, care va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura; b) data emiterii; c) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile, la rubrica furnizor; d) pentru situatiile prevazute la 128 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, si la prima teza a art. 129 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, la rubrica cumparator se inscriu informatiile mentionate la lit. c); e) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale beneficiarului, la rubrica cumparator, pentru situatiile prevazute la art. 128 alin. (4) lit. b), si a doua teza a art. 129 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal; f) denumirea si descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate; g) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa; h) cota de taxa aplicabila; i) valoarea taxei colectate. O alta situatie in care se emite autofactura este aceea in care persoana impozabila transfera bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12) al art. 128 din Codul Fiscal. Autofactura se emite pentru fiecare transfer efectuat in alt stat membru cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al TVA. Factura se emite numai in scopul taxei. Pe langa informatiile comune oricarei facturi, precum numarul, seria, data emiterii, numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile din Romania (la rubrica furnizor), denumirea si cantitatea bunurilor livrate, sau a serviciilor prestate, aceasta autofactura va cuprinde in mod obligatoriu si urmatoarele informatii: - numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile. - denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal, in cazul in care persoana care realizeaza transferul nu este stabilita in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania; - particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi; - data la care au fost transferate bunurile; - valoarea bunurilor transferate. In ambele situatii in care intervine operatiunea de autofacturare, descrise mai sus, informatiile din factura emisa se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal. In sfarsit, Codul Fiscal mai prevede o situatie in care este obligatorie autofacturarea. Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei, in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-e) si g) si ale art. 151, trebuie sa autofactureze, pana cel mai tarziu in a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, in cazul in care persoana respectiva nu se afla in posesia facturii emise de furnizor/prestator. Conform art. 1551 aceasta autofactura trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: " a) un numar de ordine secvential si data emiterii autofacturii; b) denumirea/numele si adresa partilor implicate in operatiune; c) codul de inregistrare in scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau, dupa caz, la art. 1531, al persoanei care emite autofactura; d) data faptului generator, in cazul unei achizitii intracomunitare; e) elementele prevazute la art. 155 alin. (5) lit. j); f) indicarea, pe cote, a bazei de impozitare si suma taxei datorate; g) numarul sub care este inscrisa autofactura in jurnalul de cumparari, in registrul pentru nontransferuri sau in registrul bunurilor primite, pentru bunurile mobile corporale, transportate dintr-un alt stat membru in Romania, pe care persoana impozabila trebuie sa le completeze, conform art. 156 alin. (4)." La primirea facturii, persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila va inscrie pe factura o referire la autofacturare, iar pe autofactura, o referire la factura

Monetarul

Conform Ordinului 2226/2006, incepand cu data de 30 decembrie 2006 formularul Monetar NU mai reprezinta un tipizat cu regim special de tiparire, ci poate fi folosit in regim intern de numerotare. Dintre functiile Monetarului se pot enumera: - este document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casierie, corespunzator marfurilor comercializate; -este un document justificativ de inregistrare in contabilitate; - pe baza lui se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv vanzator. Obligatia de intocmire zilnica si pastrare a acestui formular o au numai contribuabilii prevazuti la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, care desfasoara activitati de vanzare marfuri cu amanuntul. Monetarul este obligatoriu insa numai in conditiile in care nu se utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale. In conditiile in care contribuabilii folosesc si aparate de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa coincida cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale. De asemenea, valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda valorii inscrise in raportul de gestiune. Monetarul trebuie intocmit in doua exemplare de catre casier sau persoana imputernicita, la sfarsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede. Un exemplar se pastreaza separat (corespunzator celui care ramanea la fostul carnet de tipizate), iar celalalt se trece in Registrul-jurnal de incasari si plati. Rubricile obligatorii pe care trebuie sa le contina Monetarul sunt: contribuabilul, Monetar nr., data, magazinul, casa. Apoi se trec unele sub altele cantitatile care exista in casa din fiecare tip de bancnota sau de moneda, de la cea mai mare pana la cea mai mica valoare. (exemplu: ......bucati x 500 lei, ....... bucati x 200 lei etc). La final se trece totalul, apoi casier predator, casier primitor si responsabil. Numerele de ordine ale formularului Monetar se aleg de catre contribuabil, astfel incat sa fie secventiale. Anual, se stabileste numarul de la care se emite primul Monetar. In alocarea numerelor, se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc

Registre,o modalitate arhaica de evidenta.

Pe langa evidenta contabila,ce alte preocupari mai are contabilul sa nu se plictiseasca: Registrele obligatorii. Societatile comerciale sunt obligate sa intocmeasca si sa pastreze registre pentru identificarea si controlul diferitelor aspecte al activitatii acestora. Printre acestea se numara registrul unic de control, registrul asociatialor sau actionarilor si registrele contabile obligatorii. Registrul unic de control Legea nr. 252/2003 a instituit obligativitatea persoanelor juridice, inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertulu, de a tine un Registru unic de control. Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege. Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social comerciantul, pe baza certificatului de inregistrare. Potrivit Legii nr. 252/2003, contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control. Registrul asociatilor pentru SRL Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale prevede la articolul 198 ca societatile cu raspundere limitata “ trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. “ Registrul actionarilor pentru SA Potrivit Legii nr. 31/1990, in afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina: a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital; b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale; c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital; g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale. Registrului general de evidenta a salariatilor Angajatorii au obligatia de a intocmi un registru general de evidenta a salariatilor, in conformitate cu dispozitiile HG nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Registrul trebuie transmis in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, in termen de 20 de zile de la data angajarii primului salariat. In cazul modificarii anumitor elemente, angajatorii trebuie sa transmita registrul actualizat in termen de 5 zile de la data la care au survenit modificarile. Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica. Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP); b) data angajarii; c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative; d) tipul contractului individual de munca; e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca. Registrul de casa si Statul de salarii In Nomenclatorul si modelele si normele de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor financiar-contabile, comune pe economie, care nu au regim special de inseriere si numerotare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005 se regasesc si Registrul de casa si Statul de salarii. Registrul de casa serveste ca: - document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa; - document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa. Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati. Statul de salarii serveste atat ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate, cat si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva. Registrul de evidenta fiscala – contribuabilii platitori de impozit pe profit Potrivit Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 870/2005, contribuabilii inregistrati ca platitori de impozit pe profit, sunt obligati sa intocmeasca un Registrul de evidenta fiscala. Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestuia si se completeaza astfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se elibereaza contra cost de catre unitatile fiscale si se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului. Registrul poate fi tinut si in forma electronica ________________________________________ Aceste Registre NU intra in discutie,fac parte integranta din Evidenta Contabila,dar e bine sa le mai postez aici pentru aducere aminte: Registre contabile obligatorii - Legea nr. 82/1991 contabilitatii Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Potrivit Normei metodologice de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor comune pe economie privind activitatea financiara si contabila, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005, registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, in mod cronologic, toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate Registrul-inventar(cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului pentru fiecare luna a anului curent. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Jurnalele auxiliare NU sunt jurnale propriu-zise,ele sunt extensii ale registrului jurnal. Din categoria jurnalelor auxiliare, pe feluri de operatiuni, fac parte - Jurnal privind operatiunile de casa si banca (cod 14-6-5); - Jurnal privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6); - Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7); - Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri (cod 14-6-8); - Jurnal privind salariile si contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarile de sanatate (cod 14-6-10); - Jurnal privind operatiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a).

Inregistrare PFA

Inregistrare PFA, a intreprinderilor individuale si familiale la ORC OUG nr. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si familiale, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. Guvernul a justificat noile reglementari prin faptul ca "Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent a condus la disfunctionalitati in activitatea de autorizare, prevederile sale fiind interpretate in mod diferit de autoritatile publice locale desemnate cu aplicarea lor, pasii care trebuie parcursi de catre solicitanti diferind de la o primarie la alta. " Pana la aparitia OUG nr. 44/2008, inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea pe baza autorizatiei emise de primaria competenta. OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din 25 aprilie 2008. OUG nr. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. In plus, OUG nr. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) a publicat deja lista documentelor pe care trebuie sa le depuna PFA, intreprinderile individuale si familiale la oficiile registrului comertului (ORC). Cererile de inregistrare vor fi solutionate de catre directorii ORC de pe langa tribunale. Documentatia pentru PFA Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii a persoanelor fizice autorizate sunt urmatoarele : 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5.Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al persoanei fizice autorizate (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz). 8. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al persoanei fizice autorizate (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru Documentatia pentru intreprinderi individuale Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii intreprinzatorilor persoane fizice titulari ai intreprinderilor individuale sunt urmatoarele: 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport titulari intreprindere individuala (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al intreprinzatorului persoana fizica titulara a intreprinderii individuale (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz). 8. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii individuale (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru. Documentatia pentru intreprinderi familiale Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea intreprinderilor familiale: 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al reprezentantului intreprinderii familiale (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere a reprezentantului care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz); 8. Acordul de constituire incheiat de membrii familiei (original); 9. Procura speciala pentru reprezentantul intreprinderii familiale desemnat prin acordul de constituire (inscris sub semnatura privata); 10. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii familiale (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (acordul de constituire sau actul aditional la acesta); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 11. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 12. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.

Registrul bunurilor de capital

Registrul bunurilor de capital Obligatia persoanelor impozabile din punct de vedere al TVA : sa tina Registrul bunurilor de capital Definitie: Bunurile de capital reprezintă : 1. activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, respectiv orice activ deţinut pentru a fi utilizat în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului sau prin prezentul titlu; 2. operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe Nu intra in categoria bunurilor de capital: reparaţiile sau lucrările de întreţinere a acestor active Intra in categoria bunurilor de capital: operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane; Note : 1) bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane;(operatiunile de constructie, transformare, modernizare efectuate de beneficiarului unui contract de leasing, inchiriere, alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane sunt bunuri de capital pentru persoana care a efectuat operatiunile). 2) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital; Continutul Registrului: se vor evidenţia pentru fiecare bun de capital următoarele informaţii: a) data achiziţiei, fabricării, construirii sau transformării/modernizării; b) valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital; c) taxa deductibilă aferentă bunului de capital, care reprezinta taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării ori întreţinerii bunurilor de capital. d) taxa dedusă; e) ajustările efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal. Nota: - lucrarile de modernizare, transformare efectuate la un anumit bun trebuie sa fie individualizate prin referire la bunul imobil asupra carora au fost efectuate, pentru a se asigura evidenta tuturor acestor operatiuni pentru fiecare dintre bunuri. - aceste lucrari se vor include in registru, distinct pentru fiecare receptie . Practic în acest registru se vor include, cronologic: - bunuri imobile construite sau achizitionate înainte de data aderarii, începand cu anul 2002, in sold la 31.12.2006 - lucrari de transformare sau modernizare a unui bun imobil, receptionate începand cu anul 2002 , în sold la 31 12.2006 - mijloacele fixe achizitionate dupa data aderarii - bunurile imobile construite sau achizitionate dupa data aderarii - lucrarile de transformare sau modernizare a unui bun imobil, pentru care data primei utilizari dupa transformare sau modernizare este ulterioara datei aderarii. Obligatie de păstrare : Registrul trebuie păstrat pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă.

Case de marcat fiscale

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 28/1999, operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Operatorii economici au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Casele de marcat nu se folosesc in cazul comertului ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate. Case de marcat nu se folosesc nici in cazul livrarilor de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciilor de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede. De asemenea, de la aceasta obligatie se excepteaza si transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metrou. Totodata, casele de marcat nu se utilizeaza in activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare; O alta categorie care beneficiaza de aceasta exceptie este cea referitoare la activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii, precum si cele efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar. De asemenea, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale sunt exeptate de la aceasta obligatie. Mai mult, casele de marcat nu se utilizeaza nici in urmatoarele cazuri : -vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult; -comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;* - serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; - vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii; - furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet; - efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte; - serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului

ANAF-Firme declarate Inactive.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat joi lista firmelor declarate inactive, adica a celor 92.227 de agenti economici carora Fiscul nu le va mai recunoaste tranzactiile si nici deducerile de taxa pe valoare adaugata (TVA) incepand de la 1 iulie. Societatile au fost declarate inactive din cauza ca nu au indeplinit, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie prevazuta de lege, sau din cauza ca datele de identificare a sediului social nu au permis organului fiscal identificarea acestuia. Inscrierea unei companii in lista contribuabililor declarati inactivi prin ordin al presedintelui ANAF permite autoritatilor fiscale sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata in care este implicata o firma declarata inactiva. „Unele firme si-au indeplinit obligatiile declarative sau isi desfasoara activitatea legal, la un punct de lucru declarat, dar au surpriza sa fie declarate inactive. (...) Fiecare trebuie sa verifice daca se gaseste pe lista ANAF si sa rezolve situatia, in caz ca este doar o eroare”, a explicat Emilian Duca, tax partner la firma de consultanta si audit BDO Romania. Printre firmele declarate inactive se gasesc de asemenea case de moda, magazine de haine sau agentii de fotomodele. Lista poate fi gasita pe site-ul oficial ANAF. Societatile au fost declarate inactive din cauza ca nu au indeplinit, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie prevazuta de lege, sau din cauza ca datele de identificare a sediului social nu au permis organului fiscal identificarea acestuia. Din cei 92.227, doar 5.462 au fost declarati inactivi din cauza ca nu au fost gasiti de catre organele fiscale la sediul lor social, restul fiind agenti economici care nu si-au indeplinit nicio obligatie declarativa catre stat. „Unele firme isi desfasoara activitatea legal, la un punct de lucru declarat la Registrul Comertului, dar acesta nu coincide cu sediul lor social, situatia in care au surpriza sa fie declarate inactive. Cele care au fost declarate inactive din cauza ca nu si-au depus declaratiile fiscale sunt in mare parte firmele care au solicitat la Registrul Comertului intreruperea activitatii si sunt inactive temporar, dar care trebuia sa depuna in continuare la Fisc declaratiile. Mai sunt si firme neglijente sau chiar unele care si-au indeplinit obligatiile, dar au surpriza sa se gaseasca pe lista pentru ca nu a fost operata informatia in sistem sau s-a pierdut la Posta. Fiecare trebuie sa verifice daca se afla pe lista, sa contacteze ANAF-ul si sa vada cum pot rezolva problema", a explicat Emilian Duca, tax partner la firma de consultanta si audit BDO Romania. Lista cuprindea initial 125.448 de contribuabili, insa ulterior au fost excluse 33.221 de companii care se afla in stare de insolventa sau dizolvare, potrivit institutiei. Verificati aici : http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/Informatii/Infoagec/opanaf1167 ____________________________________________

Noi reglementari contabile

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a elaborat un proiect de Ordin pentru aprobarea unor noi reglementari contabile conforme cu directivele europene, care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2010. Proiectul de ordin al MFP prevede abrogarea Ordinului nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Proiectul de act normativ nu aduce modificari formatului situatiilor financiare anuale. Astfel, entitatile care, conform reglementarilor contabile in vigoare, au intocmit situatii financiare anuale simplificate, vor putea intocmi in continuare situatii financiare anuale in aceleasi conditii. Cele mai importante modificari aduse reglementarilor contabile in vigoare sunt: - efectuarea lunara a evaluarii elementelor monetare in valuta, precum si a creantelor si datoriilor, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cu recunoasterea in contabilitate a diferentelor inregistrate; - corectarea pe seama rezultatului reportat numai a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente; - contabilizarea contractelor de leasing financiar, in conditiile in care numai anumite categorii de entitati pot avea calitatea de locator; - tratamentul reducerilor comerciale acordate, respectiv primite; - aplicarea in contabilitate a principiului prevalentei economicului asupra juridicului de catre toate categoriile de entitati. Cele mai importante completari propuse prin proiectul de Ordin pentru aprobarea reglementarilor contabile sunt: - transpunerea prevederilor Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Directivelor 78/660/CEE si 83/349/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste anumite cerinte de prezentare a informatiilor impuse societatilor comerciale mijlocii si obligatia de a intocmi conturi consolidate; - precizarea utilizatorilor situatiilor financiare anuale care sunt situatii financiare cu scop general; - enumerarea caracteristicilor calitative ale situatiilor financiare; - tratamentul schimbarii de metode contabile si diferenta intre modificarea acestora si modificarea estimarilor contabile; - contabilizarea schimbului de active; - mentionarea expresa a unor elemente care influenteaza costul de achizitie; - elemente legate de costurile indatorarii; - evaluarea efectuata la incheierea exercitiului financiar; - factorii care indica deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale; - conditiile de recunoastere ca imobilizari a cheltuielilor de explorare si evaluare a resurselor miniere; - contabilizarea distincta a imobilizarilor corporale si a stocurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare; - conditiile de revizuire a duratei de amortizare a imobilizarilor; - instrumentele financiare; - modificarea destinatiei activelor detinute; - tratamentul depozitelor bancare constituite in valuta; - recunoasterea: a. primelor reprezentand participarea la profit, acordate potrivit legii; b. beneficiilor sub forma actiunilor proprii ale entitatii sau a altor instrumente de capitaluri proprii acordate angajatilor; c. contributiei unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate; d. platilor anticipate in contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii; - actualizarea provizioanelor; - aplicarea conceptului financiar de capital, la elaborarea situatiilor financiare; - tratamentul contabil al: a. bunurilor de natura patrimoniului public, primite in administrare, respectiv cedate; b. programelor de fidelizare a clientilor; c. cheltuielilor ocazionate de realizarea instalatiilor in vederea asigurarii utilitatilor; - controlul intern al entitatii; - intocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie

INCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

In conformitate cu legea 53/2003 - Codul Muncii, contractul individual de munca poate inceta astfel: a) de drept b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege. Incetarea Contractului Individual de Munca: A- Incetarea contractului individual de munca ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea – art.55 lit.b - Încetarea de drept a contractului individual de munca – art.56 a) la data decesului salariatului; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului; c) abrogat d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii; e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitiva; f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare; g) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; h) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei; i) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia; j) la data expirării termenului contractului individual de munca încheiat pe durata determinata; k)retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu varsta cuprinsă între 15 şi 16 ani. B- Incetarea contractului individual de munca ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege. I. Concedierea 1. Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului ART. 61 Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară; b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedura penală; c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, se constata inaptitudinea fizica şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de munca ocupat; d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de munca în care este încadrat. e) în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de varsta standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii. 2) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului Poate fi: - individuala – art.65 al.1 - colectiva – art.68 II) Demisia- art.79 Incetarea Contractului Individual de MuncaIN TIMPUL PERIOADEI DE PROBA - Art. 31 al.4 ind.1 din Codul Muncii: (4^1) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisă, la initiativa oricăreia dintre părţi. Pentru respectarea prevederilor legale redate mai sus, angajatorii trebuie sa depuna la ITM documentele care atesta incetarea contractului individual de munca in termen de 5 zile de la data perfectarii acestora. Documentele care atesta incetarea unui contract individual de munca si se depun la ITM pentru operare si certificare in carnetele de munca vor reda in mod obligatoriu corelatia dintre motivatia incetarii contractului de munca si articolul din Codul Muncii corespondent acestei motivatii. Aceste documente care se pot numi decizii de incetare sau de concediere se vor intocmi in 3 exemplare pentru fiecare caz, respectand elementele obligatorii prevazute de lege. (art. 74 si art. 268 din Codul Muncii)

Ajutorul de somaj

Potrivit art. 39 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma acordata lunar si in mod diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, compusa din: a) 75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acestuia si b) o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare dupa cum urmeaza: a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani; b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani; d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani Potrivit H.G. nr. 1051/2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 540 lei lunar, in perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 3,176 lei/ora. Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 600 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2009, reprezentand 3,529 lei/ora. Definirea somerului;acesta este persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare; b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, in vigoare; d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Dan Ariely

Economistul comportamental Dan Ariely, autorul Iraţionalului Predictibil, foloseşte iluzii vizuale clasice şi uneori şocantele, rezultate ale propriei sale cercetări contraintuitive pentru a demonstra că, atunci când luăm decizii, nu suntem atît de intuitivi pe cât credem . Tradus in romaneste

Echipamentul de lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate     %    =    401     303     4426 2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora         %    =    303     603     4282 3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati     4282    =    4427 4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati     421        =     4282

Garantiile gestionare

1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar 421 = 4281 sau 5311 = 4281 si concomitent Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite. 2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie) 5121 = 5311 3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca 5121 = 4281 cu valoarea dobanzii 4281 = 5121 cu valoarea comisioanelor 4. Restituirea garantiilor depuse de salariati 581 = 5121 ridicarea garantiilor de la banca 5311 = 581 depunerea garantiilor la casierie 4281 = 5311 restituirea garantiilor catre salariati si concomitent Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.