Criza financiara,conjunctura economica,interese ce tin de plaja pietei si clientela, converg catre ideea punerii in comun de catre firme a resurselor lor, fie materiale, fie umane.Cunostintele proprii,mijloacele financiare disponibile cat calitatea resurselor umane,ofera oportunitati de afaceri cu un randament pe masura.Asocierea in participatiune face ca firmele sa poata sa "stranga randurile" dincolo de interesele proprii ,de domeniul de activitate specific.
Cred ca am auzit cu totii in lumea comerciantilor "eu aduc terenul , iar dvs. veniti cu investitia si sumele de bani".
Ce inseamna asocierea in participatiune?
Asociatiunea in participatiune este definita la art. 251 din Codul Comercial ca fiind "atunci cind un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert".
Ce trebuie retinut este aspectul ca aceasta societate
nu creaza o persoana juridica (art.253 C.com.), iar asociatii
nu sunt tinuti de indeplinirea nici unei formalitati in afara de cea de a incheia
contractul de asociere in scris.(art.256 C.com.).
Art.254 alin.1 C.com. dispune: "Participantii
nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii".
Trebuie sa fie prevazute clauze
care sa descrie anume cum vor fi impartite beneficiile si pierderile.
Daca pentru bunurile mobile nu sunt alte probleme speciale in raport cu tertii, simpla detentiune valorand proprietate,
pentru bunurile imobile aceste dispozitii intra in concurs cu dispozitiile privind
publicitatea imobiliara.
Cum
pentru tert asocierea nu exista, el fiind obligat numai fata de cel cu care contracteaza (art.253 C.com) urmeaza
ca inscrierea in cartea funciara a drepturilor privind asupra
imobilului rezultate din contractul de asociere in participatiune
este obligatorie pentru ca ele sa produca intr-adevar consecinte juridice, in caz contrar tertii putand sa ignore dispozitiile asocierii in participatiune.
Ce nu trebuie sa cuprinda asocierea in participatiune?
Clauza leonina, clauza prin care un asociat isi rezerva totalitatea cistigurilor sau este scutit in a suporta pierderile (art.1513 C.civ.).
Dispozitiile asocierii in participatiune
Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale
facute de catre necomercianti.
Asociatiunea in participatiune nu constituie, in privinta celor de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se obliga
decat catre acela cu care au contractat.
Participantii
nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost procurate de dansii.
Cu toate acestea, intrucat priveste raporturile lor intre dansii, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in caz cand restitutiunea nu s-ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite.
Afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se marginesc in a li se da cont de
lucrurile ce au pus in asociatiune si de beneficii si pierderi.
Afara de dispozitiunile articolelor precedente, conventiunile partilor determina
forma, intinderea si conditiunile asociatiunei.
Asociatiunile in participatiune
sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris.
Asocierea in participatiune apare reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte.
Atat practica comerciala, cat si reglementarile amintite mai sus contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la
acord sa efectueze impreuna o anumita operatiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind beneficiile si pierderile.
Desi intruneste aparent caracterele contractului de societate comerciala, asocierea in participatiune se distinge prin aceea
ca nu are personalitate juridica si nu constituie in sine o entitate juridica incat sa poata fi angajata juridic.
In acest context, singurul care va reprezenta asocierea in raporturile cu tertii
va fi asociatul titular sau asociatul principal care va actiona in raporturile sale cu tertii in nume propriu, dar pe seama asocierii, raspunzand in subsidiar fata de celelalte parti la contractul de asociere.
Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune
este incheierea unui contract de asociere in participatiune in care sa se prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare al beneficiilor si pierderilor etc.
Alternative
Lipsa formalitatilor de consitutire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea realizarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere nu va da nastere, asa cum spuneam, unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati.
Aportul in cadrul asocierii in participatiune pot fi in egala masura sume de bani, folosinta unor bunuri sau chiar prestatii in natura. Aceasta face ca, in practica, asocierea in participatiune sa fie deseori folosita pentru a deghiza alte raporturi juridice, cum ar fi inchirierea de exemplu, evitand taxele aferente chiriei.
Acelasi mecanism foloseste in cazul in care se incearca evitarea unor reglementari
cu privire la autorizatii sau licente necesare in vederea derularii anumitor operatiuni. Astfel, o parte care detine autorizatiile sau licentele se poate asocia cu o alta parte care nu are aceste autorizatii, dar detine capacitatea de productie, aportul uneia dintre parti constand in chiar aceste autorizatii sau licente.
Dispozitii
Cu privire la aportul in natura, trebuie aratat ca, daca in contract nu se prevede altfel, bunurile aduse aport de asociatii participanti
trec automat in proprietatea asociatului titular.
Efectul poate fi insa anulat printr-o dispozitie contractuala care sa stipuleze
ca bunurile se intorc in patrimoniul persoanelor care le-au aportat la incetarea asocierii.
Cat priveste aportul in prestatii trebuie aratat de asemenea ca prestatiile aduse ca aport trebuie sa fie distincte de activitatile care intra in obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligatii contractuale, si nu ca aport.
In fine, partile sunt raspunzatoare
una fata de alta de subscrierea aportului, putand fi stipulate in acest sens penalitati sau dobanzi.
Reprezentare
In vederea realizarii obiectului asocierii, asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii.
Contabilitatea-evidenta contabila
Ca o consecinta a acestui fapt,
toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului titular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor.
Cu alte cuvinte,contabilitatea,juridic vorbind, se tine la asociatul titular iar pentru asociatiune se tine o contabilitate conventionala ce nu are efecte fiscale sau de alta natura,aceasta forma de contabilitate exista numai in folosul asociatilor si are efecte de opozabilitate numai intre membrii asociatiunii.
Asocierea in participatiune poate fi constituita, asa cum spuneam, atat in vederea derularii in aceste conditii a unei singure operatiuni comerciale, cat si a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti
pot sa nu aiba calitatea de comerciant.
Perioada
Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata.
Specific asocierilor in participatiune este faptul ca, in cadrul acestora, un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii toate operatiunile comerciale, iar ceilalti asociati - asociatii participanti, care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii, avand in schimbul aportului lor dreptul la impartirea beneficiilor si pierderilor obtinute pe urma asocierii.
Altele
Fiecare asociat poate si nu este tinut de forma de asociatiune, sa-si exercite in continuare propriile sale afaceri,asociatul titular are insa obligatia tinerii distincte (nu separate) a contabilitatii propriei sale afaceri.
_____________________________________________
Contabilitatea asocierilor in participatie se organizeaza si conduce distinct de catre unul dintre coparticipanti conform intelegerilor contractuale dintre parti.
Elementele de natura veniturilor si cheltuielilor determinate de operatiunile asocierilor in participatie se contabilizeaza distinct
de catre asociatul desemnat prin contractul de asociere, iar la sfarsitul perioadei de raportare, cheltuielile si veniturile inregistrate pe naturi,
se transmit pe baza de decont, procentual in functie de cota de participare, fiecarui asociat in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
Evidenta contabila a asocierii
Evidenta asocierii, se organizeaza atat la nivelul asocierii cat si in contabilitatea fiecarui coparticipant cu ajutorul
Contului 458 “Decontari din operatii in participatii”, analitic distinct pe fiecare coparticipant.
Avand in vedere ca in prezent, prin legislatia contabila nationala, nu este obligatorie prezentarea si raportarea activitatilor de grup, inclusiv cele de asociere, elementele rezultate din astfel de activitati se raporteaza in situatiile financiare astfel:
a)- veniturile si cheltuielile asocierii in participatie, in cote proportionale la nivelul fiecarui asociat;
b)- activele si datoriile asocierii, incorporate in situatiile financiare ale asociatului care are obligatia contabilizarii activitatilor din asociere.
In ceea ce priveste
imobilizarile puse la dispozitia asocierii, acestea sunt cuprinse in evidenta contabila a celui care le detine in proprietate, urmand ca in evidenta asocierii sa fie evidentiate
doar cheltuielile cu amortizarea corespunzatoare.
Codul Fiscal dpv al Participatiunii
La Art. 28 sunt precizari referitoare la impozit pe profit, iar la Art. 154 si Art. 156 sunt precizari referitoare la TVA.
Decontul de TVA se depune de asociatul care conduce contabilitatea asocierii.
In decont se inscriu operatiunile din desfasurarea activitatii proprii si operatiunile din asociere.
Facurile se emit
pe numele societatii care are calitatea de responsabil al asocierii.
Jurnalul de vanzari si de cumparari
se tine separat pentru operatiunile asocierii de catre societatea responsabila.
_________________________________________
Monografie contabila:
Societatile A si B participa la o asociere in participatie, in vederea obtinerii de bunuri, conform contractului de asociere, astfel:
Societatea A - 70% structurat astfel:
aport in natura – mijloc fix in valoare de 24.000 u.m. , durata de amortizare 5 ani.
aport in numerar - 67.000 u.m.
Societatea B – 30%.
aport in natura – mijloc fix 36.000 u.m., durata de amortizare 4 ani
aport in numerar – 3.000 u.m.
In cursul lunii A, au fost inregistrate urmatoarele venituri si cheltuieli din activitatea de asociere: 1.Veniturile totale obtinute de catre asociere 60.000 u.m, din care:
- venituri din vanzarea marfurilor obtinute - 40.000 u.m
2.Cheltuielile totale obtinute de catre asociere 50.000 u.m. din care:
- cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare aferente obtinerii bunurilor – 15.000 u.m.
- cheltuieli cu energia si apa 3.000 u.m.
- cheltuieli cu salariile 10.000 u.m.
In cursul lunii A, societatile A si B obtin urmatoarele venituri si cheltuieli:
1.Societatea A:
- venituri – 70.000 u.m.
- cheltuieli – 50.000 u.m.
2.Societatea B:
- venituri – 50.000 u.m
- cheltuieli – 30.000 u.m.
Conform contractului de asociere, contabilitatea este tinuta de catre asociatul A .
1. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea A
Contabilitatea se organizeaza si se conduce
pana la nivel de balanta, atat pentru activitatea proprie, cat si pentru contabilitatea asocierii.
Toate obligatiile catre bugetul de stat se inregistreaza si se platesc de catre asociatul care are obligatia organizarii si conducerii contabilitatii asocierii.
1.1. Inregistrarea operatiunilor rezultate din activitatea de asociere in participatie
Inregistrarea aportului in natura:
2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/A ” 24.000
2133 “Mijloace de transport” = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 36.000
Inregistrarea aportului in numerar:
5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/A ” 67.000
5121”Conturi la banci in lei” = 458“Decontari din operatii in participatie/B ” 3.000
Evidentierea veniturilor aferente asocierii:
Inregistrarea veniturilor din vanzarea marfurilor
4111 “Clienti” = % 47.600
707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 40.000
4427 “TVA colectata” 7.600
Inregistrarea altor venituri
4111 “Clienti” = % 23.800
708 “Venituri din activitati diverse" 20.000
4427 “TVA colectat” 3.800
Evidentierea cheltuielilor aferente asocierii:
Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile
% = 401 “Furnizori” 17.850
602 “Cheltuieli cu materialele consumabile" 15.000
4426 “TVA deductibila” 2.850
Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica:
% = 401 “Furnizori” 3.570
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 3.000
4426 “TVA deductibila” 570
Inregistrarea cheltuielilor cu salariile personalului
641 ”Cheltuieli cu = 421 “Personal remuneratii” 10.000
remuneratiile personalului” datorate
Inregistarea contributiei la asigurarile sociale
6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 2.050
asigurarile sociale” la asigurarile sociale”
Inregistarea contributiei unitatii la fondul de somaj
6452 “Contributia unitatii la = 4371 “Contributia unitatii 250
fondul de somaj” la fondul de somaj”
Inregistrarea comisionului la Camera de Munca
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” = 447 “Fonduri speciale - taxe” 75
taxe si varsaminte asimilate si varsaminte asimilate
Inregistrarea contributiei la fondul de accidente:
6451 “Contributia unitatii la = 4311 “Contributia unitatii 50
asigurarile sociale- la asigurarile sociale-
fond de accidente” fond de accidente”
Inregistrarea platii obligatiilor catre bugetul de stat
% = 5121 ”Conturi la banci in lei”12.425
421 “Personal remuneratii datorate” 10.000
4311 “Contributia unitatii 2.100
la asigurarile sociale”
4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” 250
447 “ Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” 75
Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus
ca aport de societatea A
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe " 400
Inregistarea amortizarii mijlocului fix adus ca aport de societatea B
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” = 281 " Amortizarea mijloacelor fixe" 750
Inregistrarea altor cheltuieli
% = 5311 "Casa in lei" 21.926
628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti" 18.425
4426 “TVA deductibila” 3.501
____________
Inregistrarea repartizarii, pe baza de decont, a veniturilor si cheltuielilor din asociere, catre cei doi asociati A si B :
Repartizarea
catre asociatul A a veniturilor si cheltuielilor:
a) Repartizarea veniturilor:
% = 458 “Decontari din operatii in participatie” 42.000
707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000
708 “Venituri din activitati diverse” 14.000
b) Repartizarea cheltuielilor:
458 “Decontari din operatii = % 35.000
in participati/A ” 602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100
641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000
personalului”
6451 “Contributia unitatii la 1.470
asigurarile sociale”
6452 “Contributia unitatii la 175
fondul de somaj”
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52
taxe si varsaminte asimilate
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805
628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 12.898
Repartizarea
catre asociatul B a veniturilor si cheltuielilor
a) Repartizarea veniturilor :
% = 458 “Decontari din operatii in participatie/B ” 18.000
707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000
708 “Venituri din activitati diverse” 6.000
b) Repartizarea cheltuielilor
458 “Decontari din operatii = % 15.000
in participati/B " 602“Cheltuieli cu materialele” 4.500
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900
641”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000
personalului”
6451 “Contributia unitatii la 630
asigurarile sociale”
6452 “Contributia unitatii la 75
fondul de somaj”
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22
taxe si varsaminte asimilate
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345
628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 5.528
1.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii
din activitatea proprie
a) Inregistrarea aportului in natura:
458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 2133 “Mijloace fixe” 24.000
b) Inregistrarea aportului in numerar:
458 “Decontari din operatii in participatie/A ” = 5121”Conturi la banci in lei” 67.000
Inregistarea colectarii cheltuielilor si veniturilor societatii A
Inregistrarea colectarii cheltuielilor :
% = 5311 "Casa in lei" 59.500
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000
executate de terti”
4426 “TVA colectat” 9.500
Inregistrarea colectarii veniturilor
5311 "Casa in lei" = % 83.300
708 “Venituri din activitati diverse” 70.000
4427 “TVA colectat” 13.300
Inregistrarea preluarii cheltuielilor si veniturilor din asocierea in participatie
Preluarea veniturilor
458 “Decontari din operatii in = % 42.000
participatie/A ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000
708 “Venituri din activitati diverse” 14.000
Preluarea cheltuielilor
% = 458 ”Decontari din asociatii in particip./B ” 35.000
602 “Cheltuieli cu materialele” 10.500
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100
641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000
personalului”
6451 “Contributia unitatii la 1.470
asigurarile sociale”
6452 “Contributia unitatii la 175
fondul de somaj”
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52
taxe si varsaminte asimilate
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898
executate de terti”
Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli :
Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri:
% = 121 “Profit si pierdere” 112.000
707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 28.000
708 "Venituri din activitati diverse" 14.000
708 "Venituri din activitati diverse" 70.000
Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli
121 “Profit si pierdere” = % 85.000
602 “Cheltuieli cu materiale” 10.500
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 2.100
641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 7.000
personalului”
6451 “Contributia unitatii la 1.470
asigurarile sociale”
6452 “Contributia unitatii la 175
fondul de somaj”
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 52
taxe si varsaminte asimilate
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 805
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 12.898
executate de terti”
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 50.000
executate de terti”
Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit
datorat de catre societatea A
Venituri totale 112.000 u.m.
din care:
- Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 70.000 u.m.
- Venituri totale obtinute din asociere: 42.000 u.m
Cheltuieli totale 85.000 u.m.
din care:
- Cheluieli totale din activitatea proprie: 50.000 u.m
- Cheltuieli totale din asociere 35.000 u.m
Profit brut: 27.000 u.m.
Cota de impozit pe profit: 16%
Impozit pe profit datorat: 4.320 u.m.
691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 4.320
Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului.
441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4.320
__________________
2. Organizarea si conducerea contabilitatii la societatea B
2.1. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii din asocierea in participatie
Inregistrarea aportului in natura:
458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 2133 “Mijloace fixe” 36.000
b) Inregistrarea aportului in numerar:
458 “Decontari din operatii in participatie/B ” = 5121”Conturi la banci in lei” 3.000
Reflectarea in contabilitate a preluarii veniturilor s cheltuielilor din asocierea in participatie:
a) inregistrarea preluarii veniturilor
458 “Decontari din operatii = % 18.000
in participatie/B ” 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000
708 “Venituri din activitati diverse” 6.000
b) inregistrarea preluarii cheltuielilor
% = 458”Decontari din asociatii in particip./B ” 15.000
602 "Cheltuieli cu materii prime” 4.500
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900
641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000
personalului”
6451 “Contributia unitatii la asigurarile sociale” 630
6452 “Contributia unitatii la 75
fondul de somaj”
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22
taxe si varsaminte asimilate
681 “Cheltuieli cu amortizarea” 345
628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 5.528
2.2. Inregistrarea operatiunilor aferente activitatii proprii
Reflectarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor din activitatea proprie
a) I nregistrarea veniturilor :
5311 "Casa in lei" = % 59.500
708 “Venituri din activitati diverse” 50.000
4427 “TVA colectat” 9.500
b) Inregistrarea cheltuielilor
% = 5311 "Casa in lei" 35.700
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 30.000
executate de terti”
4426 “TVA deductibila" 5.700
Reflectarea in contabilitate a inchiderii conturilor de venituri si cheltuieli :
Inregistrarea inchiderii conturilor de venituri
% = 121 “Profit si pierdere” 68.000
707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 12.000
708 “Venituri din activitati diverse” 6.000
708 “Venituri din activitati diverse” 50.000
Inregistrarea inchiderii conturilor de cheltuieli
121 “Profit si pierdere” = % 45.000
602 “Cheltuieli cu materii prime” 4.500
605 “Cheltuieli cu energia si apa” 900
641 ”Cheltuieli cu remuneratiile 3.000
personalului”
6451 “Contributia unitatii la 630
asigurarile sociale”
6452 “Contributia unitatii la 75
fondul de somaj”
635 “Cheltuieli cu alte impozite,” 22
taxe si varsaminte asimilate
6811 “Cheltuieli cu amortizarea” 345
628 “Alte cheltuieli cu serviciile 5.528
executate de terti”
628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” 30.000
Reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit
datorat de catre societatea B
Venituri totale 68.000 u.m.
din care:
- Venituri totale obtinute din activitatea proprie: 50.000 u.m.
- Venituri totale obtinute din asociere: 18.000 u.m
Cheltuieli totale 45.000 u.m.
din care: - Cheluieli totale din activitatea proprie: 30.000 u.m
- Cheltuieli totale din asociere 15.000 u.m
Profit brut: 23.000 u.m.
Cota de impozit pe profit: 16%
Impozit pe profit : 3.680 u.m.
691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 3.680
Reflectarea in contabilitate a decontarii impozitului pe profit cu bugetul statului.
441 “Impozit pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3.680
__________________________________________
Contractul de asociere in participatiune se descarca de aici
contract
____________________________________________
De unde a inceput criza...
Ipotecile subprime (subprime mortgages) sunt imprumuturi care se adreseaza persoanelor care nu indeplinesc conditiile pentru imprumuturile ipotecare normale, acestea avand dobanzi si comisioane mai mari (de aici si denumirea de subprime). Dobanzile erau insa mai mici in primii ani si cei care contractau aceste imprumuturi erau linistiti spunanduli-se ca oricum isi vor putea refinanta peste cativa ani imprumuturile la rate mai bune.
Problema a venit o data cu caderea preturilor imobiliarelor, banciile refuzand sa mai refiinanteze imprumuturile din cauza scaderii gradului de acoperire cu garantiile, tot mai multi detinatori de ipoteci subprime nemaiputand sa isi plateasca ratele si au pierdut locuintele in favoarea bancii care la randul ei nu a putut sa le vanda mai departe.
Sursa:
MBS (Mortgage Based Securities)
Instrumente financiare si credite sustinute de ipoteci, aceste derivate au imbracat forme complexe, prin ele urmarindu-se atragerea de noi fonduri in acelasi timp cu disiparea riscului.
Instrumentul financiar bazat pe o ipoteca este vandut de catre institutia care a acordat creditul imobiliar unor alte institutii, ea obtinand in schimbul acestora bani. Mai mult, ca urmare a disiparii riscului, banca care a acordat creditul isi scade gradul propriu de risc si poate obtine credite mai avantajoase de la terti.
Complicitatea
Agentiile de rating au acordat un rating foarte bun acestor derivate, bazandu-se pe eficienta unor tehnici moderne de acoperire a riscului (asigurarea riscului de neplata, garantii mai mari decat valoarea debitului).
Lacomia
Profitabilitatea ridicata si riscul perceput ca scazut datorita dispersarii au atras multe companii si in special bancile de investitii din USA sau Europa catre achizitionarea acestor instrumente financiare, acestea fiind o alta cauza importanta a crizei economice mondiale.
Acestea fiind unele din cauzele cele mai importante a crizei financiare ce bantuie economia mondiala in prezent.
_____________________________
Masuri de redresare
Plan de bail-out (a lua in garantie)
Planul de bail-out este un plan elaborat de guvern (cel mai reprezentativ este cel din SUA) care vizeaza sprijinirea economiei si a sistemului financiar printr-un pachet de masuri care include: reducerea dobanzii de interventie de catre Bancile Nationale, injectarea de lichiditati in economie atat sub forma de linii de credit cat si sub forma de injectii de capital, garantarea de credite neperformante si diverse alte facilitati acordate in vederea sprijinirii si incurajarii creditarii populatiei si agentiilor economici. Aceaste masuri au fost primul raspuns al rezervelor federale la criza americana.
Recapitalizarea
Recapitalizarea reprezinta cresterea capitalurilor sociale prin infuzie de capital. Acest termen a fost des folosit pana acum, multe banci europene si nu numai beneficiand de recapitalizari venite de la guvernele tarilor mama in ideea de a fi sprijinite pentru a depasi criza de lichiditate acuzata de toate institutiile financiare mondiale. Exemple: Citigroup, Fortis, Ing, BNP Paribas, UBS etc
Nationalizare
Nationalizarea reprezinta preluarea partiala sau totala de catre un guvern activelor si a administrarii unei entitati private.
Aceasta notiune a fost des intalnita pe parcursul crizei, multe banci nationale apeland la nationalizare pentru a sprijinii institutiile financiare cu grave probleme de lichiditate.
Exemple: RBS, ING, Fortis, Fannie Mae, Freddie Mac etc.
___________________________________________
Criza economica
Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic.
_____________________________________
In loc de incheiere:
Daca bancile ar fi fost mai putin "lacome" si daca compartimentul de evaluare a riscului ar fi existat cu adevarat,daca instrumentele financiare artificial create numite si derivate ar fi fost corect evaluate ca nivel de risc,daca rezervele ar fi fost pe masura riscului,criza financiara nu ar fi existat...acum bancile "sufla si in iaurt",degeaba, s-au "fript".Sa speram ca pe viitor acestea vor fi lectii demne de luat in seama!
