Achizitia de imobilizari din subventii (fonduri nerambursabile)

Subventiile aferente activelor reprezinta subventiile pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate. Subventiile pot fi primite de la guvern, agentii guvernamentale sau de la alte institutii similare nationale si internationale. Entitatile trebuie sa reflecte distinct: -subventiile guvernamentale; -imprumuturile nerambursabile cu caracter de subventii; -alte sume primite cu caracter de subventii. O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar, caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoarea justa (nemonetar=sub forma fizica). In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. Subventiile nu trebuie sa fie inregistrate direct in conturile de capitaluri proprii. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat, la pozitia „Venituri in avans”. -Venitul amanat urmeaza a fi inregistrat in contul de profit si pierdere: a)pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea; b)la casarea activelor; sau c)la cedarea activelor(vanzare,donatie). Atentie incepand cu 2010

Pentru a Nu mai fi cuprinse in Capitaluri proprii,incepand cu 2010, 475 Subvenţii pentru investiţii ,inlocuieste contul 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii

4751 Subvenţii guvernamentalepentru investiţii ,inlocuieste 131 Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 4752 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, inlocuieste 132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii 4753 Donaţii pentru investiţii, inlocuieste 133 Donaţii pentru investiţii 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor, inlocuieste 134 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 4758 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii,inlocuieste 138 Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii

___________________________________________ Exemplul 1. Nota :se foloseste planul de conturi valabil 31.12.2008 Entitatea ABC incaseaza suma de 495.000 lei (echivalentul a 150.000 euro) reprezentand contributie financiara nerambursabila destinata constructiei si dotarii unei hale de productie. Conform proiectului, valoarea obiectivului de investitii este structurata astfel: a)330.000 lei reprezentand contravaloarea halei de productie (echivalentul a 100.000 euro); b)165.000 lei reprezentand contravaloarea echipamentelor necesare dotarii halei de productie, c)echipamente care nu necesita montaj (echivalentul a 50.000 euro). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.Dupa perfectarea tuturor documentelor se obtine subventia (in valuta). 1.1.incasarea sumei reprezentand contributie financiara nerambursabila in contul bancar in valuta al societatii: 5124 „Conturi la banci in valuta” = 131"Subventii pentru investitii” 495.000 lei 2.Societatea are nevoie de numerar in lei,pentru aceasta apeleaza la cumpararea de lei,banca ofera lei numai in conditiile participarii la licitatie interbancara. 2.2.participarea la licitatie pentru conversia in lei a valutei primite: 581 „Viramente interne” =5124 „Conturi la banci in valuta” 150.000 euro(495.000 lei ) -Intarea sumei in lei licitate 5121 „Conturi la banci in lei” =581 „Viramente interne” 495.000 lei _______________________________________ 3.Conform ideii de afacere pentru care s-a obtinut subventia se face: 3.1.achizitia echipamentelor de productie necesare dotarii halei, % = 404 „Furnizori de imobilizari” 165.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” 196.350 lei 4426 „TVA deductibila” 31.350 lei 4.Dupa efectuarea lucrarii de construire si receptie finala: 4.1.se trece la receptia lucrarilor executate de antreprenorul general: 212 „Constructii” =404 „Furnizori de imobilizari” 330.000 lei 4426 „TVA deductibila ” = 4427 „TVA colectata” 62.700 lei 5.Societatea detine acum Hala industriala si dotarile cu echipamente de productie,conf contractului la termenul stabilit se procedeaza 5.1.la plata furnizorilor de imobilizari (196.350 lei + 330.000 lei): 404 „Furnizori de imobilizari” =5121 „Conturi la banci in lei” 526.350 lei ______________________________________ Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala in contul de profit si pierdere. Exemplul 2 La data de 28 iunie 2009, entitatea ABC a achizitionat un utilaj la costul de 80.000 lei, TVA 19%. Pentru achizitia utilajului, entitatea a primit o subventie guvernamentala de 50.000 lei. Durata de utilizare economica este de 4 ani. Ponderea subventiei in totalul costului de achizitie utilaj = 50.000/80.000*100=62.50% Ca urmare a nerespectarii unor conditii impuse de guvern, la data de 01 octombrie 2009 entitatea trebuie sa ramburseze 95% din valoarea subventiei primite. (62.5% *95%)=59.38% Calcul extracontabil: Costul utilajului 80.000 lei * 59.38%=47.500,suma de rambursat(95%). Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele: 1.inregistrarea achizitiei utilajului, pe baza facturii primite de la furnizor: % = 404 „Furnizori de imobilizari” 80.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” 95.200 lei 4426 „TVA deductibila” 15.200 lei 2.incasarea sumei reprezentand subventia guvernamentala: 5121 „Conturi la banci in lei” = 131 „Subventii pentru investitii” 50.000 lei 3.inregistrarea amortizarii aferente lunii iulie: Amortizare lunara,metoda liniara= 80.000/4ani/12luni Amortizare iulie =1.666.60 lei lei 6811 ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” =2813 „Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor” 1.666,6 lei 4.trecerea subventiei in categoria veniturilor din exploatare: Ponderea subventiei in costul activului (62.50%) = Subventie inregistrata la venituri . Amortizare lunara totala = 1.666.6 lei * 62.50%=1.041.6 amortizare aferenta subventiei pentru investitii ce trebuie trecuta la venituri. 131„Subventii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii” 1.041,6 lei Nota: subventia primita nu influenteaza rezultatul (profitul sau pierderea) deoarece initial prin amortizare lunara trecuta la cheltuieli, in totalul ei de 1.666.6 lei este cuprinsa si cota parte din amortizarea provenita din subventie de 1041.6 lei,in acest caz se trece la venituri suma de 1041.6 lei deci: 6811= 2813 1041.6 lei 131=7584 1041.6 lei Se observa ca veniturile egalizeaza cheltuielile cu amortizare,este cat se poate de corect deoarece altfel cheltuiala ar micsora impozitul pe profit! ___________________________________________ NOTA Contul 475 "Subvenţii pentru investiţii" Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa subvenţiilor guvernamentale pentru investiţii, împrumuturilor nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii, donaţiilor pentru investiţii, plusurilor de inventar de natura imobilizărilor şi a altor sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii. Contul 475 "Subvenţii pentru investiţii" este un cont de pasiv. În creditul contului 475 "Subvenţii pentru investiţii " se înregistrează: - subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit cu caracter de subvenţii pentru investiţii 445 = 475 - valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite drept subvenţii guvernamentale; 2xx=475 - valoarea imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar. 2xx=475 În debitul contului 475 "Subvenţii pentru investiţii " se înregistrează: - cota parte a subvenţiilor pentru investiţii trecute la venituri, corespunzător amortizării calculate 475=758 - partea din subvenţia pentru investiţii restituită sau de restituit 475=5121 sau 5124 475= 462 Soldul contului reprezintă subvenţiile pentru investiţii, netransferate la venituri. ___________________________________ 5.rambursarea a 95% din subventia obtinuta, la data de 1 octombrie 2009: Subventia rambursata = 47.500lei Soldul (credit)contului 131 „Subventii pentru investitii” = 46.875.20lei % = 5121 „Conturi la banci in lei” 47.500 lei 131 „Subventii pentru investitii”46.875.20lei 6588 „Alte cheltuieli de exploatare"624,8 lei

Brian Greene

Va preocupa "acest" univers in care traim?Suntem formati,in ultima instanta,din entitati de energie pura numite "stinguri" sau corzi? Fizicianul Brian Greene explică teoria supercorzilor, ideea că filamente minuscule de energie care vibrează în 11 dimensiuni creează toate particulele şi forţele din univers. Subtitrare in limba romana.

Fluxurile de trezorerie

Urmarirea,planificarea,gestiunea fluxurilor de trezorerie este una din cele mai importante compartimente ale contabilitatii. Cine nu-si "urmareste" banii din propriul portofel? La o prima vedere urmarim Creantele,termenele de incasare versus Datoriile (comerciale,etc),termenele exigibilitatii platii.Insa avem "un prezent" la care trebuie sa-i atasam un "viitor".Avem stocuri?Le vindem intr-un termen rezonabil si incasam numerar? Avem nevoie de noi stocuri,putem face plata?Putem achita salariile?Putem sa ne dezvoltam afacerea printr-o noua investitie? Cu ce achitam?.La toate aceste intrebari,plus altele, ce au in esenta lor incasari/plati ,ne raspunde "Situatia fluxurilor de trezorerie" O entitate prezintă situaţia fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. În contextul întocmirii situatiei privind bilantul: - fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de trezorerie şi echivalente de trezorerie; - numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale entităţii din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investire şi de finanţare. Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investire sau finanţare. Activităţile de investire constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de trezorerie. Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii. Fluxurile de trezorerie exclud mişcările între elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei entităţi, şi nu din activităţile de exploatare, investiţie şi finanţare. Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar în echivalente de numerar. Structura exemplificativă a situaţiei fluxurilor de trezorerie întocmită atunci când fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare sunt prezentate pe baza metodei directe, este următoarea: Metoda Directa: Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare: Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori şi angajaţi Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor Trezorerie netă din activităţi de exploatare Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţie: Plăţi pentru achiziţionarea de acţiuni Plăţi pentru achiziţionarea de imobilizări corporale Încasări din vânzarea de imobilizări corporale Dobânzi încasate Dividende încasate Trezorerie netă din activităţi de investiţie Fluxuri de trezorerie din activităţi de finanţare: Încasări din emisiunea de acţiuni Încasări din împrumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende plătite Trezorerie netă din activităţi de finanţare Creşterea netă a trezoreriei şi echivalentelor de trezorerie Trezorerie şi echivalente de trezorerie la Începutul exerciţiului financiar Trezorerie şi echivalentele de trezorerie la sfârşitul exerciţiului financiar Conform metodei directe, sunt evidenţiate clasele principale de încasări şi plăţi. Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pot fi prezentate şi conform metodei indirecte, exemplificată în continuare (pentru un exerciţiu financiar): Metoda Indirecta Profit brut Ajustări pentru: Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare Venituri din reluări de provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare Cheltuieli financiare Venituri financiare Cheltuieli privind activele cedate Venituri din vânzarea activelor Variaţia soldurilor conturilor de creanţe comerciale şi alte creanţe din exploatare Variaţia soldurilor conturilor de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare Variaţia soldurilor conturilor de stocuri Numerar generat din exploatare Dobânzi plătite Impozit pe profit plătit _______________________ Fluxurile de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate sau plătite se prezintă separat. Fiecare dintre acestea se clasifică într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, ca fiind generat fie de activităţi de exploatare, fie de investiţie sau de finanţare. O entitate poate clasifica dobânda plătită, precum şi dobânda şi dividendele încasate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, finanţare şi, respectiv, din investiţie. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare sau exploatare. ________________________________________ Metoda Directa: Conform acestei metode se operează cu încasări şi plăţi brute în numerar a) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare: – încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestările de servicii; – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri (care se pot estima pe baza mărimii cifrei de afaceri realizate, corectate cu modificarea soldului creanţelor comerciale din exerciţiul financiar); – plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii (materii prime şi materiale consumabile, ct. 601 + 602 – 7412; alte cheltuieli materiale, ct. 603 + 604 + 606 + 608; alte cheltuieli din afară, cum sunt cele cu energia şi apa, ct. 605 – 7413; cheltuieli privind mărfurile, ct. 607; cheltuieli privind prestaţiile externe, ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416). Mărimea acestora se ajustează cu variaţia soldului stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi mărfuri prin adăugarea diferenţei dintre stocul final şi cel iniţial, respectiv cu variaţia soldului datoriilor comerciale (ct. 401+403) prin scăderea diferenţei dintre soldul final şi cel iniţial al exerciţiului financiar; – plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaţia soldurilor conturilor necorespunzătoare); – plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar dacă nu pot fi identificate în mod special cu activităţile de investiţii şi de finanţare (se referă la cheltuielile privind impozitul pe profit, ct. 691–791, dacă se presupune că întregul impozit pe profit este aferent activităţii de exploatare). b) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung. Se pot determina pe baza creşterilor de active imobilizate prezentate în nota 1 la situaţiile financiare şi se ajustează cu variaţia datoriilor întreprinderii către furnizorii de imobilizări; – plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi. Se pot identifica în valoarea creşterii elementelor de activ respective prezentate în nota 1 la situaţiile financiare; – încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung; – încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi; – avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi; – încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. c) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare: – venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. Se determină pe baza creşterii capitalului social, inclusiv a primelor de capital (ct. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) şi se ajustează cu variaţia creanţelor privind capitalul subscris şi nevărsat; – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii. Se regăsesc în scăderea capitalului social şi a rezervelor; – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi. Sunt constituite din creşterea împrumutu- rilor şi datoriilor asimilate, înregistrate de întreprindere în conturile aferente, veniturile din dobânzi şi alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit şi pierdere; – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar. Se determină pe baza analizei contractelor de leasing. Fluxurile de numerar - total – Numerar la începutul perioadei; – Numerar la finele perioadei. Rezultanta fluxurilor de numerar din activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare reprezintă trezoreria netă. Privind metoda de calcul a fluxurilor de trezorerie IAS 7 recomandă metoda directă, aceasta furnizând informaţii utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, iar prin metoda indirectă aceste informaţii nu sunt disponibile. În practică însă, întreprinderile preferă metoda indirectă întrucât are o logică de calcul mai apropiată de formatul raportărilor contabile. Metoda Indirecta: Prin metoda indirectă, pornind de la valoarea contabilă a rezultatului exerciţiului financiar, sunt efectuate ajustări pentru determinarea fluxului de numerar. Se are în vedere că prin practicarea unei contabilităţi de angajament sunt înregistrate veniturile şi cheltuielile în momentul facturării lor şi nu în momentul încasării sau plăţii, iar în calculul profitului sunt luate în considerare unele elemente de venituri şi cheltuieli nemonetare, care nu presupun intrări sau ieşiri de numerar din trezorerie, ceea ce face să crească diferenţa dintre mărimea rezultatului realizat şi mărimea numerarului din trezorerie Prin efectuarea ajustărilor se urmăreşte: – eliminarea efectelor contabilităţii de angajament prin luarea în considerare a capitalului de lucru net. Ca atare, din rezultatul exerciţiului se scade variaţia stocurilor (materii prime şi materiale consumabile, producţia în curs de execuţie, produse finite şi mărfuri, avansuri pentru cumpărarea de stocuri), variaţia creanţelor (creanţe comerciale şi alte creanţe) şi se adaugă variaţia datoriilor de exploatare (decalajele de plăţi favorabile întreprinderii puse în evidenţă de variaţia soldurilor conturilor corespunzătoare); – eliminarea veniturilor şi cheltuielilor nemonetare (amortizările şi provizioanele constituite sau reluate pe venituri) prin adunarea cheltuielilor calculate cu amortizarea şi provizioanele constituite şi scăderea veniturilor din reluarea provizioanelor (practic, se adună toate rubricile de ajustări din contul de profit şi pierdere. - ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale; -ajustarea valorii activelor circulante; -ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli; - ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante); – eliminarea acelor elemente de venituri şi cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare.

NOTELE EXPLICATIVE

EXEMPLE DE PREZENTARE A NOTELOR EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE -Se exemplifică modul de prezentare în notele explicative a informaţiilor cerute de reglementări. Entităţile stabilesc formatul notelor explicative, cu condiţia prezentării cel puţin a informaţiilor solicitate. Exemple de note explicative: 1. Active imobilizate 2. Provizioane 3. Repartizarea profitului 4. Analiza rezultatului din exploatare 5. Situaţia creanţelor şi datoriilor 6. Principii, politici şi metode contabile 7. Participaţii şi surse de finanţare 8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere 9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari 10. Alte informaţii