TRATAMENTUL SANCTIUNILOR CONTRAVENTIONALE

Legea contraventionala apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala. Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii in toate domeniile de activitate.Prin hotarari ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului. Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; intretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; intretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate in administrarea lor; intretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, intretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere. Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, in care acestea pot stabili si sanctiona contraventii. Hotararile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor prevazute mai sus, sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, la cererea oricarei persoane interesate. Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; in cazul sanctiunii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savarsirea contraventiilor. Persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.Dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventiile intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii. In cazuri urgente se poate prevedea intrarea in vigoare intr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile. Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare. Sanctiunile contraventionale principale sunt: a) avertismentul; b) amenda contraventionala; c) prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Sanctiunile contraventionale complementare sunt: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii; b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati; c) inchiderea unitatii; d) blocarea contului bancar; e) suspendarea activitatii agentului economic; f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala. Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica sau juridica. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice. Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale si se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa. Amenda contraventionala are caracter administrativ.Limita minima a amenzii contraventionale este de 250.000 lei, iar limita maxima nu poate depasi: a) 1 miliard lei, in cazul contraventiilor stabilite prin lege si ordonanta; b) 500 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale Guvernului; c) 50 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti; d) 25 milioane lei, in cazul contraventiilor stabilite prin hotarari ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti. Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetul de stat, cu exceptia celor aplicate, potrivit legii, de autoritatile administratiei publice locale si amenzilor privind circulatia pe drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice in conformitate cu legislatia in vigoare se fac venit integral la bugetele locale. Prestarea unei activitati in folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore.In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza teritoriala s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama de partea din amenda care a fost achitata. La primul termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, in vederea achitarii integrale a amenzii.In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termenul legal, instanta procedeaza la inlocuirea amenzii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, cu acordul acestuia.Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului. Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie.Cand contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit in prezenta ordonanta pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii. In cazul in care la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat. Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita. Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei. Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii. Constatarea contraventiei Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori. Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale. Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului. Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea. In cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romani cu domiciliul in strainatate, in procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent. In cazul in care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia. In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu. Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele solicitate In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces-verbal. Aplicarea sanctiunilor contraventionale In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal. In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal.Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal. In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate. Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia.In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. In instiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii la institutiile abilitate sa o incaseze, potrivit legislatiei in vigoare si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita. Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii. Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres. Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.Amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei. O copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte.Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata electronica in cadrul Ghiseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul Sistemului Electronic National. In acest caz:a) achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta specificand data si ora efectuarii platii;b) se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont sau de pe dovada de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator sau organul din care acesta face parte. Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite de indata organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii.Termenul de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii curge de la data sesizarii organului in drept sa aplice sanctiunea. Caile de atac Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens. Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii. Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, recursul formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea, precum si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru. Executarea sanctiunilor contraventionale Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa.Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege;b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.In vederea executarii amenzii, organele abilitate vor comunica din oficiu procesul-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plangere in termenul legal, in termen de 30 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plangerea, in termen de 30 de zile de la data la care hotararea a devenit irevocabila, astfel:a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate ale unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul persoana fizica sau, dupa caz, isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica;b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in a caror raza teritoriala isi are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica. In cazul in care contravenientul nu a achitat amenda in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza instanta in circumscriptia careia s-a savarsit contraventia, in vederea inlocuirii amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii, tinandu-se seama, dupa caz, si de partea din amenda care a fost achitata.In cazul in care contravenientul, citat de instanta, nu a achitat amenda, instanta procedeaza, daca exista acordul expres al acestuia, la inlocuirea amenzii cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii pe o durata maxima de 50 de ore, iar pentru minori incepand cu varsta de 16 ani, de 25 de ore.Hotararea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa recursului. Urmarirea punerii in executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de executari civile de pe langa judecatoria in a carei raza s-a savarsit contraventia, in colaborare cu serviciile specializate din primarii.Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile legii.In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui in drept.Daca bunurile au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.

Documentele folosite de o PFA

Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie. Contabilitatea in partida simpla nu presupune utilizarea planului de conturi general folosit de persoanele juridice care au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale. Ordinul nr. 1040/2004, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16/07/2004 aproba Normele metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Potrivit acestora, contribuabilii pot utiliza toate formularele prevazute in aceste norme metodologice sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate. In functie de necesitati, contribuabilii pot utiliza si alte formulare, stabilite prin norme metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila. In conditiile utilizarii sistemelor informatice financiar-contabile este necesar sa fie respectate criteriile minimale privind programele informatice utilizate in domeniul financiar-contabil, prevazute de normele legale. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza, in momentul efectuarii ei, intr-un document care sta la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate: denumirea documentului, numele si prenumele contribuabilului, precum si adresa completa, numarul documentului si data intocmirii acestuia, mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul), continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci cand este necesar, si temeiul legal al efectuarii ei, datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii, alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documente justificative. Documentele provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care se face dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupa caz, si a platii acestora pe baza de Dispozitii de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4). In cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norma de venit, pentru a fi inregistrate in evidenta contabila, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii, intocmite in acest scop in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, si dispozitie de plata-incasare catre casierie. Evidenta contabila in partida simpla a veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, astfel: venituri din activitati care constituie fapte de comert, venituri din profesii libere, alte venituri. Pentru inregistrarea veniturilor din activitati independente, contribuabilii vor utiliza, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii, formularele inseriate si numerotate, prevazute in prezentele norme metodologice, dupa caz:- Chitanta (cod 14-4-1); - Factura (cod 14-4-10/aA) sau Factura (cod 14-4-10/A); - Bon de comanda-chitanta (cod 14-4-11/a si cod 14-4-11); - Fisa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); - Monetar (cod 14-50-61); - Extras din borderoul de plati din data de............. (cod 14-4-20). Pentru fiecare tip de activitate desfasurata, se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22/b) in care se vor inregistra toate documentele in ordine cronologica. Contribuabilii care desfasoara activitati de comert angro vor intocmi, pentru livrarile efectuate, formularele Factura ; cei care desfasoara activitate de comert cu amanuntul vor intocmi zilnic formularul Monetar, si in conditiile in care se utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale, iar cei care desfasoara activitate de productie vor intocmi pentru livrarea productiei formularele Factura, respectiv Factura fiscala si/sau Chitanta, dupa caz. Contribuabilii care desfasoara urmatoarele activitati: organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.), activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial), activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea, transport de bunuri si de persoane, alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala pot intocmi, in functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, formularele Factura, Chitanta sau alte formulare, inseriate si numerotate. In relatiile cu persoanele juridice, contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca factura pentru sumele incasate atat pe baza de chitanta, bon fiscal etc., cat si prin banca. In relatiile cu persoanele fizice, contribuabilii sunt obligati ca, pentru sumele incasate prin banca, sa intocmeasca factura. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata vor intocmi factura in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Totalurile lunare din Fisa pentru operatiuni diverse se vor inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activitati. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operatiuni diverse reprezinta venitul contribuabilului. In cazul contribuabililor care realizeaza venituri dintr-o singura activitate, totalul veniturilor se regaseste in Fisa pentru operatiuni diverse, pe randul “Total”, nemaifiind necesara deschiderea Jurnalului privind operatiuni diverse. Contribuabilii care incaseaza in numerar toate veniturile realizate pot sa evidentieze aceste venituri numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzatoare ale Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse, si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse pentru veniturile realizate. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va inregistra in Jurnalul privind operatiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii care nu efectueaza cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot sa evidentieze aceste cheltuieli numai in Registrul-jurnal de incasari si plati, nemaifiind obligatorie intocmirea Fisei pentru operatiuni diverse si, implicit, a Jurnalului privind operatiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va intocmi Fisa pentru operatiuni diverse. In Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii (imobilizari, obiecte de inventar, stocuri etc. - valori materiale aflate in gestiune). Registrul-inventar se intocmeste la contribuabili intr-un singur exemplar si serveste ca document de inregistrare a bunurilor achizitionate sau realizate, pe baza documentelor justificative. Inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz. Acest registru se numeroteaza si se completeaza fara stersaturi si fara a se lasa spatii libere. Se arhiveaza impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Orice suma platita, respectiv incasata, in numerar sau prin banca se va inregistra in mod obligatoriu, cronologic, in Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b). Registrul-jurnal de incasari si plati si Registrul-inventar au regim de inregistrare la organele fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunerea lor la organele fiscale pentru inregistrare. In cazul contribuabililor platitori de taxa pe valoarea adaugata, evidenta taxei pe valoarea adaugata colectate se tine cu ajutorul Jurnalului pentru vanzari (cod 14-6-12/a). In acest jurnal, se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta etc.) valoarea bunurilor livrate si/sau a serviciilor prestate si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibile se tine cu ajutorul Jurnalului pentru cumparari (cod 14-6-17/b). In acest jurnal se inregistreaza pe baza de documente (facturi fiscale, bonuri de comanda-chitanta, monetare etc.) valoarea cumpararilor de bunuri si/sau a serviciilor prestate de terti si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Conform Ordonantei de urgenta nr. 28/ 1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale, precum si activitatile economice desfasurate in mod independent de persoanele fizice autorizate potrivit legii, cu exceptia activitatilor de taximetrie auto pentru marfuri si persoane, nu necesita utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale.

IAS 10-Evenimente ulterioare datei bilanţului

Evenimente ulterioare datei bilanţului

Obiectivul acestui standard este de a stabili următoarele:

a) Momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaţiile financiare pentru evenimente ulterioare datei bilanţului;

b) Informaţiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare, precum şi la evenimentele ulterioare datei bilanţului.

De asemenea, acest standard solicită ca o entitate să nu îşi pregătească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului indică faptul că acest principiu nu mai este valabil în cazul entităţii respective.

Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare.

Sunt identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului, după cum urmează:

· care fac dovada unor condiţii / circumstanţe existente la data bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare); · care indică circumstanţe ce au apărut ulterior datei bilanţului (evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare).

Exemplu:

O societate pregăteşte situaţii financiare anuale pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2009

Consiliul de Administraţie al societăţii aprobă aceste situaţii financiare pe data de 22 februarie 2010.

Pe 23 februarie sunt făcute publice anumite informaţii din aceste situaţii financiare (inclusiv profitul obţinut în 2009).

Situaţiile financiare sunt apoi distribuite acţionarilor începând cu 3 martie 2010 şi sunt aprobate în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din data de 28 martie 2010. Situaţiile financiare aprobate de AGA, însoţite de decizia de aprobare, sunt depuse la Administraţia Financiară pe 15 mai 2010

În acest caz, data autorizării pentru publicare este 22 februarie 2010.

Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente survenite între 31 decembrie 2009 şi 22 februarie 2010.

Evenimente ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare

Entitatea va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului care necesită ajustare.

Exemple de evenimente care necesită ajustare: - soluţionarea la un moment ulterior datei bilanţului a unui litigiu, care confirmă că entitatea avea o obligaţie la data bilanţului; - obţinerea ulterior datei bilanţului a unor informaţii care indică faptul că anumite elemente de activ trebuiau depreciate la data bilanţului;

- descoperirea de fraude sau erori ce arată ca situaţiile financiare sunt incorecte; - determinarea, ulterioară datei bilanţului, a costului unor active achiziţionate înainte de data bilanţului, pentru care costul de achiziţie nu a putut fi determinat cu suficientă exactitate până la data bilanţului.

Evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare

Entitatea NU va ajusta sumele recunoscute în situaţiile financiare care reflectă evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare. Exemplu de evenimente ce nu necesită ajustarea: -declinul în valoarea de piaţă a participaţiilor în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru publicare. Entitatea nu va ajusta valoarea investiţiilor prezentate în bilanţ deoarece scăderea valorii de piaţă nu se referă la condiţiile în care s-au făcut investiţiile la data bilanţului, ci reflectă circumstanţe ce au apărut în perioada următoare.

-Dacă dividendele deţinătorilor de instrumente de capital sunt declarate după data bilanţului, o entitate nu trebuie să recunoască acele dividende ca datorie la data bilanţului.

Valoarea dividendelor ce au fost declarate după data bilanţului contabil, dar înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru depunere, trebuie prezentate în conformitate cu IAS 1 (în notele la situaţiile financiare).

O entitate NU trebuie să-şi întocmească situaţiile financiare pe baza principiului continuităţii activităţii dacă managementul determină după data bilanţului: · fie că intenţionează din proprie iniţiativă să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, · fie că este forţat să recurgă la una din aceste două soluţii pentru că nu are nici o altă variantă realistă în afara acestora. În acest caz, prezentarea în situaţiile financiare se va face conform prevederilor IAS 1.

Entitatea trebuie să prezinte data la care situaţiile financiare au fost autorizate pentru publicare, precum şi cine a dat această autorizare. Comunicarea acestei date este foarte importantă pentru utilizatorii situaţiilor financiare, pentru că ea indică şi faptul că evenimentele ulterioare acestei date nu sunt reflectate în respectivele situaţii financiare. În cazul în care entitatea primeşte după data bilanţului informaţii despre circumstanţe care existau la data bilanţului, va trebui sa actualizeze prezentarea acestor circumstanţe în situaţiile financiare conform noilor informaţii. În cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare au o importanţă semnificativă, neprezentarea lor ar putea afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte pe baza acestor situaţii.

O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare: · natura evenimentului; şi · o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care nu necesită ajustare, ce pot avea o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor de situaţii financiare de a face evaluări sau de a lua decizii: - modificări neobişnuit de mari în preţurile activelor sau în cursurile de schimb valutar; - modificări ale ratelor de impozitare sau ale legislaţiei fiscale care au un impact semnificativ asupra creanţelor sau datoriilor privind impozitul amânat sau pe cel curent (IAS 12); - emiterea de garanţii semnificative; - combinarea de societăţi (fuziuni/achiziţii) sau înstrăinarea unei filiale importante; - anunţarea unui plan de întrerupere a unei activităţi; - achiziţionări sau cedări majore de active sau exproprierea de către guvern a unor active importante; - distrugerea unei secţii de producţie în urma unui incendiu / cutremur survenit ulterior datei bilanţului; - anunţarea sau începerea implementării unei restructurări majore (IAS 37); - tranzacţii importante sau potenţiale cu acţiunile entităţii; - începerea unui litigiu major generat în exclusivitate de evenimentele ulterioare datei bilanţului.