Banii-partea a III -a Masina de Bani

Partea a III-a . Masina de Bani "Lasati-ma sa emit si sa controlez banii unei natiuni si nu-mi pasa cine face legile."-Amschel Rothschild

Rezerva fractionara.

(atentie: calculele si exemplele de mai jos sunt "grosso-modo" pentru o mai buna intelegere !!!) Incep printr-un exemplu: 1.X vine la banca sa-si depuna economiile de 1.000 euro intr-un cont bancar cerand o dobanda de 8%/ an , pe termen de 5 ani.Isi retrage dobanda o data pe an,la sfarsitul anului.Ce dobanda total astapta sa-i dea bancherul? Simplu : (1.000*8/100)*5= 400 de euro,adica 80 de euro/an. 2.Bancherul...pe baza faptului ca are 1.000 de euro ce nu vor fi retrasi timp de 5 ani...da 10 credite a cate 1.000 de euro cu o dobanda de 10% pe an,pe perioada ,sa zicem ,de 4 ani. - O sa intrebati...de unde 10.000 de euro cand acesta are numai 1.000 de euro?...Simplu...cei 10.000 de euro NU sunt bani reali (moneda) ci bani de cont(adica scrisi intr-un cont). Bine dar o sa spuneti ca se fac plati in numerar...NU,platile se fac tot intr-un cont bancar(scriptic),numai o parte se poate transforma in moneda (exista calcule speciale facute pentru a determina cu aproximatie posibilitatea de transformare in bani-moneda,care e de regula cca 30%) si pentru asta banca are pregatiti ...1.000 de euro reali (moneda) de la depunator. Si daca e mai multa nevoie de transformare in moneda? Simplu...banca apeleaza la un alt bancher de la care ia imprumut bani -moneda pana cand banii(reali ) moneda revin in propria casierie transformandu-se in bani scriptici...plus ca cei 10 creditori incep a plati in numerar(!) rata si...dobanda lunara(adica 1.166,67 euro!) 3.Lunar ,bancherul "sterge" din banii de cont emisi 833.33 euro si ramane cu...333.36 euro! Bani cu care acopera nevoia de numerar. (sau chiar ii da...credit de 10 ori !) 4.Dupa 4 ani, cei 10 debitori dau inapoi banii cat si dobanda.Bancherul a "sters" 10.000 de euro emisi scriptic din evidentele sale !!!.Cu cat ramane bancherul? (1.000*10/100)*4*10=4.000 de euro !!! 5.La data scadentei de 5 ani bancherul da inapoi lui X (creditorul bancii!!) cei 1.000 de euro ( plus 400 de euro dobanda data ,cate 80 de euro/an).Cu ce ramane bancherul? Un simplu calcul: 4.000 de euro - 400 de euro - (Dobanzi platite de bancher pentru imprumutul numerarului de pe piata interbancara,sa zicem de 1.100 euro)= 2.500 de euro si care devin capital propriu...adica nu mai are grija ca cineva v-a veni la scadenta dupa ei. Iata cum din 1.000 de euro ai unui depunator,banca "face" 2.500 de euro in 5 ani (daca calculam creditele la fix 5 ani...bancherul ramanea cu mai mult).Acum multiplicati cu 1.000 ca sa aveti idee despre cati bani se "fac"din NIMIC ! Ba mai mult...ia si comisioane plus taxa de management cont( !!!) de la depunator ! Ca doar depunatorul e de vina ca a venit cu banii la banca.

Warehouse -Depozitul de marfa

Firma „Cosmos Black“ are ca obiect de activitate productia de umbrele pliante, realizand lunar o productie de 1.000 de umbrele la o valoare de 26.000 lei calculata la un pret de productie de 26 lei/bucata. Firma „Cosmos Black“ este inregistrata in scopuri de TVA si realizeaza operatiuni taxabile cu cota standard TVA de 19%. Productia obtinuta se vinde pe baza de comenzi ferme in procent de 75%, diferenta de 25% fiind comercializata prin magazinul propriu. In luna ianuarie 2009, pentru obtinerea productiei planificate, firma „Cosmos Black“ efectueaza diverse cheltuieli de exploatare structurate astfel: – cheltuieli cu materiile prime (60%) : 15.600 lei; – cheltuieli cu materiale auxiliare (20%) : 5.200 lei; – cheltuieli cu salariile (12%) : 3.120 lei; – cheltuieli de regie (8%) : 2.080 lei. Pentru toate achizitiile efectuate de la furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii inregistrati in scopuri de TVA firma „Cosmos Black“ isi exercita dreptul de deducere a TVA. Pretul de livrare unitar al fiecarui produs este de 26 de lei/bucata, exclusiv TVA. Din productia realizata, cantitatea de 750 de bucati umbrele cu o valoare de 19.500 lei este livrata direct clientilor in baza comenzilor lansate si cantitatea de 250 de bucati umbrele cu o valoare de 6.500 lei este transferata in magazinul propriu. In baza transferului efectuat, magazinul trebuie sa faca receptia marfurilor, moment in care formeaza si pretul de vanzare cu amanuntul in care este inclusa si TVA neexigibila. In magazinul propriu, umbrelele sunt comercializate la un pret unitar de 35 lei, structurat astfel: – pret de livrare : 26,00 lei; – adaos comercial 13,15% : 3,42 lei; – TVA neexigibila : 5,58 lei. Deoarece cantitatea de 50 de umbrele ramane nevanduta, in luna martie 2009 se face o reducere de pret de 9,37%, noul pret de vanzare cu amanuntul fiind de 32 lei/bucata, structurat astfel: – pret de livrare : 26,00 lei; – adaos comercial 3,15% : 0,82 lei; – TVA neexigibila : 5,18 lei. Inregistrarile contabile care se efectueaza de catre firma "Cosmos Blank" sunt: - achizitia materiilor prime si a materialelor auxiliare pentru realizarea productiei, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere a TVA inscrisa in facturile furnizorilor: % = 401 18.564 „Furnizori“ 301 15.600 „Materii prime“ 4426 2.964 „TVA deductibila“ % = 401 6.188 „Furnizori“ 302 5.200 „Materiale consumabile“ 4426 988 „TVA deductibila“ - consumul materiilor prime si a materialelor auxiliare in procesul de productie: 601 = 301 15.600 „Cheltuieli cu „Materii prime“ materiile prime“ 602 = 302 5.200 „Cheltuieli cu „Materiale materialele consumabile“ consumabile“ - consumul cu energia electrica, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere a TVA inscrise in factura furnizorului: % = 401 2.475 „Furnizori“ 605 2.080 „Cheltuieli cu energia electrica“ 4426 395 „TVA deductibila“ - salarii si contributii sociale: 641 = 421 2.522 645 = 431 598 „Cheltuieli privind (18% C.A.S. + 0,5% asigurarile si fond somaj + 5,2% protectia sociala“ C.A.S.S.) - obtinerea produselor finite: 345 = 711 26.000 „Produse finite“ „Variatia (1.000 buc. stocurilor“ x 26 lei/buc.) - vanzarea produselor finite catre diversi clienti pe baza facturilor emise: 411 = % 26.775 ,,Clienti“ 701 22.500 „Venituri (750 buc. x din 30 lei/buc.) vanzarea produselor finite“ 4427 4.275 „TVA colectata“ - descarcarea gestiunii de produse finite: 711 = 345 19.500 „Variatia stocurilor“ „Produse (750 buc. x finite“ 26 lei/buc.) - transferul produselor finite in gestiunea magazinului propriu: 371 = % 8.750 „Marfuri“ (250 buc. x 35 lei/buc.) 345 6.500 „Produse (250 buc. x finite“ 26 lei/buc.) 378 854 „Diferente de pret la marfuri“ 4428 1.396 „TVA neexigibila“ Nota: se constata amanarea colectarii TVA pana la momentul vanzarii efective a marfurilor, moment in care TVA neexigibila aferenta marfurilor din stoc devine TVA exigibila aferenta marfurilor iesite din stoc. - descarcarea gestiunii de produse finite: 711 = 121 6.500 „Variatia stocurilor“ „Profit (250 buc. x sau 26 lei/buc.) pierdere“ Nota: consider corecta trecerea soldului creditor al contului 711 asupra contului de profit si pierdere, suma aferenta produselor vandute prin magazin deoarece contravaloarea acestora se inregistreaza pe cheltuieli de exploatare de doua ori: – prima data, la finalizarea procesului de productie prin inregistrarile contabile aferente costului de productie (vezi formulele contabile 601 = 301, 602 = 302, 641 = 421 etc.); – a doua oara, la vanzarea marfurilor prin magazin prin formula contabila 607 = 371. Daca nu s-ar efectua o astfel de inregistrare, d.p.d.v. contabil societatea ar inregistra pierdere in urma procesului de productie. - vanzarea produselor finite prin magazin: 5311 = % 7.000 „Casa in lei“ 707 5.883 „Venituri din vanzarea marfurilor“ 4427 1.117 „TVA colectata“ Nota: Asa cum se poate constata, veniturile realizate nu se mai inregistreaza in contul 701 „Venituri din vanzarea produselor finite“, ci in contul 707 „Venituri din vanzarea marfurilor“. - descarcarea gestiunii de marfuri: % = 371 7.000 607 5.200 „Cheltuieli privind marfurile“ 378 683 „Diferente de pret la marfuri“ 4428 1.117 „TVA neexigibila“ -reducerea de pret aferenta produselor din magazinul propriu (in rosu): 371 = % - 150 „Marfuri“ (50 buc. x 3 lei/buc.) 378 – 130 „Diferente (50 buc. x de pret 2,6 lei/buc.) la marfuri“ 4428 - 20 „TVA (50 buc. x neexigibila“ 0,4 lei/ buc.) - vanzarea marfurilor cu pret redus prin magazinul propriu: 5311 = % 1.600 „Casa in lei“ 707 1.345 „Venituri din vanzarea marfurilor“ 4427 255 „TVA colectata“ - descarcarea gestiunii de marfuri vandute la pret redus: % = 371 1.600 607 1.300 „Cheltuieli privind marfurile“ 378 45 „Diferente de pret la marfuri“ 4428 255 „TVA neexigibila“ Retineti! In situatia in care o firma producatoare are si un magazin propriu de vanzare cu amanuntul a produselor obtinute, in balanta sintetica de verificare a conturilor regasim: a) doua categorii de cheltuieli, dar si doua categorii de venituri: - contul 601, in corespondenta cu contul 711, conturi care reflecta rezultatul activitatii de productie; - contul 607 in corespondenta cu contul 707 conturi care reflecta rezultatul activitatii de comercializare a marfurilor; b) rulaje ale contului 4427, dar si rulaje ale contului 4428. c)Verificati: sold luna D371 "Marfuri" * 19/119 = sold C4428 TVA neexigibila.

Clientii

Contul 411 este un cont de activ. Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi. Monografie: a) la livrarea produselor, cu facturi 411 = % 701 4427 b) la livrarea produselor fãrã facturi 418 = % 701 4428 Şi ulterior la întocmirea facturii 411 = 418 4428 = 4427 c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 477 d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 411 = 476 e) valoarea creanţelor reactive 411 = 754 f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 411 5311 = 411 b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului 476 = 411 c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize 665 = 411 d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate 5112 = 411 e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 = 411 f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor 667 = 441 g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii 416 = 411 h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului 477 = 411 i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi 419 = 411 j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi 419 = 411 Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”: 1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã. 411 = % 707 4427 2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern. 411 = 708 3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt sau / şi mediu. 411 = 766 4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision. 411 = 704 5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision. 411 = 401 6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar -Facturarea bunurilor. 411 = % 704 4427 -La încasarea creanţei comision 10% % = 411 5121 622 7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri. % = 411 704 4427 % = 411 702 4427 % = 411 707 4427 8. Sconturi acordate clienţilor. 667 = 411 9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % = 411 261 262 503 10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora -când diferenţa este negativã 668 = 411 -când diferenţa este pozitivã 5121 = 768 11. Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute 668 = 411 Contul 418. "Clienţi facturi de întocmit " cont de activ Contul 418 Clienţi facturi de întocmit evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului. 418 = 476 2. Valoarea livrărilor de mărfuri 418 = % 707 4428 şi la întocmirea facturii 411 = 418 4428 4427 3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului 418 = 477 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2) 411 = 418 2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor 665 = 418 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la închiderea exerciţiului 476 = 418 4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 418 Contul 413 „efecte de primit” Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã 413 = 411 2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 413 = 477 3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea exerciţiului 413 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi biletelor de ordin. 5113 = 413 2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar 477 = 413 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize 665 = 413 4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 413 5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent. 5121 = 413 Contul 4118 „ Clienţi incerţi ” Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu. Monografie: a) Creşterea creanţelor 1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc. 4118 = 411 2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 4118 = 476 b) Micşorarea creanţelor 1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului 477 = 4118 2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi 665 = 4118 3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 476 = 4118 4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã 5121 = 4118 5311 = 4118 5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã % = 4118 654 4427 Contul 419 „ Clienţi – creditori” - cont de pasiv Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor. Monografie: a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor ) 1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã 5121 = 419 5311 419 2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor 411 = 419 3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului 476 = 419 4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului 477 = 419 b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor ) 1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi 419 = 765 2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului 419 = 477 3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la clienţi 419 = 411 4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar 419 = 476 5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi. 419 = 708