Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

Creditele sunt sume imprumutate de catre banci persoanelor fizice si juridice si care trebuie rambursate la un anumit termen numit scadenta. Creditele bancare sunt purtatoare de dobanzi, care pentru societate reprezinta o cheltuiala, adica pretul platit pentru folosirea creditului bancar obtinut. Creditele bancare pe termen lung (peste 1 an) sunt destinate finantarii investitiilor. La acordarea creditelor intreprinderile trebuie sa intocmeasca un dosar de creditare, care trebuie sa contina informatii privind sediul societatii, obiectul de activitate, destinatia creditului, posibilitatile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri si cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilantul, balanta conturilor, etc. Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 162 “Credite bancare pe termen lung”, care se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II, in functie de natura creditelor angajate: • 1621 “Credite bancare pe termen lung” • 1622 “Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta” • 1623 “Credite externe guvernamentale” • 1624 “Credite bancare externe garantate de stat” • 1625 “Credite bancare externe garantate de banci” • 1626 “Credite de la trezoreria statului” • 1627 “Credite bancare interne garantate de stat” Aceste conturi sunt, dupa continutul economic, conturi de surse imprumutate iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv. Dobanzile aferente creditelor bancare pe termen lung se evidentiaza cu ajutorul contului 1682 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”, care este un cont de datorii dupa continutul economic iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Creditele bancare se pot acorda atat in lei cat si in valuta. In cazul in care se acorda in valuta, evidenta acestora se tine atat in lei cat si in valuta, evaluarea in lei facandu-se in functie de cursul de schimb valutar din data primirii creditului in contul bancar. In momentul rambursarii partiale sau totale a creditului in valuta, tinand seama ca exista un alt curs valutar decat cel de la data contractarii creditului, apar diferentele de curs valutar care pot fi favorabile sau nefavorabile, dupa caz, si se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare. Aceleasi diferente de curs apar si la sfarsitul exercitiului financiar cand se reevalueaza creditele in valuta la cursul de la inchiderea exercitiului, aceste diferente fiind tratate ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. Acelasi tratament il au si dobanzile asociate creditelor in valuta. In cele ce urmeaza vom reda cateva operatii privind creditele bancare pe termen lung sub forma unor studii de caz: 1. O societate comerciala primeste in contul de disponibil un credit bancar pe 2 ani in suma 60.000 lei, care se ramburseaza in transe semestriale egale. Dobanda anuala este de 20% si se achita trimestrial. In anul doi, din motive financiare, ultima transa a creditului, precum si dobanda aferenta ultimului trimestru se achita in cel de-al treilea an. Primirea creditului 5121 = 1621 60.000 Inregistrarea si achitarea dobanzii din trimestrul I (dobanda pentru trimestrul II este aceeasi) 666 = 5121 3.000 Rambursarea primei rate a creditului ( inregistrarea platii celei de-a doua si a treia rate este identica) 1621 = 5121 15.000 Dobanda pentru trimestrul III (dobanda pentru trimestrul IV este aceeasi) 666 = 5121 2.250 Dobanda pentru trimestrul I al anului 2 666 = 5121 1.500 Transferarea ultimei rate a creditului la credite restante 1621 = 1622 15.000 Inregistrarea dobanzii neachitate la scadenta 666 = 1682 1.500 Rambursarea creditului restant 1622 = 5121 15.000 Achitarea dobanzii restante 1682 = 5121 1.500 2. O societate comerciala primeste un credit bancar in devize pe 3 ani in valoare de 10.000 EUR la cursul de 3,2 lei/EUR, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. La sfarsitul primului an cursul este de 3,3 lei/EUR, iar la sfarsitul anului doi cursul este de 3,1 lei/EUR. Primirea creditului 5124 = 1621 32.000 Inregistrarea si achitarea dobanzii din primul an 666 = 5124 3.300 Rambursarea primei rate a creditului % = 5124 16.500 1621 16.000 665 500 Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente creditului ramas nerambursat 665 = 1621 500 Achitarea dobanzii din al doilea an 666 = 5124 1.650 Rambursarea creditului ramas la sfarsitul celui de-al doilea an 1621 = % 16.500 5124 15.500 765 1.000

A se vedea si

Credit termen scurt

Contabilitatea rezultatului exercitiului

Din punct de vedere contabil rezultatul exercitiului reprezinta „Diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu, putand fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere)”. Planurile de conturi generale in vigoare, au instituit pentru contabilizarea rezultatelor economico-financiare curente ale exercitiului conturile:

Contul 121 „Profit si pierdere” care la sfarsitul exercitiului financiar poate prezenta:

a) sold creditor, in ipoteza in care veniturile exercitiului sunt mai mari decat cheltuielile;

b) sold debitor, in ipoteza inversa. Prin urmare in debitul contului se inregistreaza, cu ocazia inchiderii, cheltuielile reflectate cu ajutorul conturilor din clasa a VI-a, iar in creditul sau se inregistreaza veniturile reflectate ajutorul conturilor din clasa a VII-a din Planul de Conturi General.

Indiferent de natura soldului (creditor sau debitor), acesta se preia in bilant, cu semnul plus (daca este creditor) sau minus (daca este pierdere) la rubrici (posturi bilantiere) distincte din structura capitalurilor proprii. Contul 121 “Profit si pierdere” are practic doua “momente” distincte de functionare, si anume: 1) La sfarsitul exercitiului financiar expirabil (N), cand se inchid conturile de venituri si cheltuieli. 2) In exercitiul financiar N+1, la momentul inchiderii contului 121 “Profit si pierdere” aferent exercitiului financiar N, pe baza hotararii Adunarii generale a asociatilor sau actionarilor. La acest “moment”, corespondentele contabile “standard” ale contului 121 “Profit si pierdere” difera in functie de natura rezultatului aferent exercitiului N, si anume: 2.1) In cazul in care rezultatul exercitiului N se concretizeaza in profit, contul 121 “Profit si pierdere” se inchide, in exercitiul financiar urmator, prin formula contabila:

121 “Profit si pierdere” = % 129 “Repartizarea profitului” (cu sumele repartizate la finele anului precedent la „Rezerve” in baza unor dispozitii legale) 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” (cu profitul ce urmeaza a fi repartizat pe destinatiile hotarate de AGA” 2.2) In cazul in care rezultatul exercitiului N se concretizeaza in pierdere, adunarea generala a asociatilor sau actionarilor poate hotari reportarea pierderii pentru exercitiile financiare urmatoare, caz in care contul 121 „Profit si pierdere” se inchide prin formula contabila: 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul = 121 “Profit si pierdere” X nerepartizat sau pierderea neacoperita” Intrucat in bilantul supus aprobarii Adunarii generale profitul trebuie sa figureze, potrivit normelor contabile in vigoare, ca post bilantier distinct in structura capitalurilor proprii, s-a impus instituirea unui cont de repartizare a profitului care sa corecteze in bilant profitul repartizat pe destinatiile supuse aprobarii Adunarii generale. Acest cont este 129 “Repartizarea profitului”. • Fiind un cont de repartizare pe diferite destinatii a sporului de mijloace economice (active patrimoniale) avand ca sursa de provenienta profitul, contul 129 “Repartizarea profitului” este un cont de activ, dupa soldul pe care-l prezinta la “momentul” inchiderii exercitiului financiar la care se refera. • In bilant insa, soldul contului 129 “Repartizarea profitului” este preluat la o rubrica (post bilantier) distincta, din structura capitalurilor proprii, pentru a putea asigura imaginea fidela a acestora.

Exemplul 1 Se constituie o societate comerciala cu raspundere limitata (SRL) al carei capital social subscris este de 200.000 lei (impartit in 200 de parti sociale fiecare avand valoare nominala de 1.000 lei). La infiintare (inmatricularea la Registrul Comertului) se varsa in numerar prin depunere in conturi bancare contravaloarea a 150 de parti sociale si se aporteaza in natura o cladire evaluata la 50.000 lei pentru care se atribuie aportorului 50 de parti sociale. Inregistrarea subscrierii capitalului social

456 = 1011 200.000 Inregistrarea aporturilor efective, inainte de inmatricularea societatii la Registrul Comertului

% = 456 200.000

212 50.000 5121 150.000 Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 200.000 Exemplul 2

Adunarea generala extraordinara a actionarilor hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea unui nou pachet de 20.000 de actiuni avand valoarea nominala de 10 lei/actiune care se vand la valoarea de emisiune de 13 lei/actiune cu incasare in contul bancar. Ulterior, prima de emisiune se incorporeaza la rezerve. Inregistrarea subscrierii noilor actiuni (prima de emisiune/actiune = 13 lei – 10 lei)

456 = % 260.000 1011 200.000 1041 60.000 Incasarea contravalorii actiunilor emise

5121 = 456 260.000 Regularizarea conturilor de capitaluri

1011 = 1012 200.000 Incorporarea la alte rezerve a primei de emisiune

1041 = 1068 60.000 O societate comerciala pe actiuni (SA) prezinta la 31.12.N-1 urmatoarea situatie (extras) in conturile: 1063 „Rezerve statutare”…………100.000 lei 1068 „Alte rezerve” ……………… 70.000 lei 1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita” 30.000 lei Exemplul 3

Adunarea generala extraordinara a actionarilor din 15.03.N hotaraste incorporarea rezervelor, rezultatului reportat si primelor de emisiune in capitalul social in limita soldurilor conturilor respective din balanta de verificare intocmita la 31.12.N-1, liberand in acest scop 20.000 de actiuni cu valoare nominala de 10 lei/actiune, distribuibile actionarilor existenti proportional cu numarul actiunilor detinute de acestia anterior. Inregistrarea actiunilor noi liberate prin incorporarea rezervelor, beneficiilor (profiturilor) reportate si a primelor de emisiune in capitalul social % = 1012 200.000 1063 100.000 1068 70.000 1171 30.000 Exemplul 4

Se majoreaza capitalul social al unei intreprinderi prin emisiunea unui pachet de actiuni cu valoarea nominala totala de 35.000 lei. Aportul primit de societate in schimbul acestor actiuni este reprezentat de 10.000 Euro. Cursul valutar la data subscrierii capitalului in valuta este de 3,7 lei/Euro iar cel de la data varsarii capitalului in contul bancar al societatii este de 3,8 lei/Euro. Subscrierea capitalului (prima de emisiune totala = valoarea de aport – valoarea nominala totala = 37.000 – 35.000 = 2.000 lei) 456 =% 37.000 1011 35.000 1041 2.000 Incasarea contravalorii actiunilor emise 5124 = % 38.000 456 37.000 1068 1.000 Regularizarea conturilor de capitaluri 1011 = 1012 35.000