Perisabilitati

Consideratii: Limitele legale de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare Prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică). Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijentă, sustrageri şi cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauza de forţă majoră. Pentru diferenţele stabilite în urma inventarierii, în cazul în care aceste diferenţe nu sunt imputabile unor persoane, se stabileşte cât din aceste diferenţe se încadrează în limitele maxime de perisabilitate specificate în tabelele din H.G. şi se înregistrează descărcarea de gestiune a stocurilor respective prin conturile de cheltuieli corespunzătoare (601, 602, 607 etc). Aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Diferenţele care depăşesc limitele maxime din tabele sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare. Perisabilităţile produse se aprobă de către managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele maxime de perisabilitate cuprinse în tabele.

Livrări de marfă

Conform prevederilor legale, documentele fiscale(facturi, avize, chitanţe) sunt valabile numai daca au completate toate rubricile prevăzute în formular. În practică unii agenţi economici s-au confruntat cu situaţia în care semnătura clientului la rubrica „Semnătura de primire” a fost interpretată ca fiind confirmarea de primire a facturii respective, şi nu a mărfii. Daca vă aflaţi în situaţia de a protesta în justiţie pentru facturi neîncasate, va trebui să dovediţi ca posedaţi o creanţă reală (pentru o marfă efectiv livrată) şi exigibilă (pentru o plată scadentă). Pentru aceasta, semnătura pe factura nu este suficientă! Vă sfătuim să întocmiţi pentru fiecare factura un aviz de expediţie sau un proces-verbal de livrare, pe care clientul să confirme, cu semnătura şi ştampilă, primirea mărfii,sau sa solicitati clientului o copie dupa Nota de Intrare Receptie(NIR).

Clienţi incerţi – 4118

Consideratii. Operaţiunile contabile legate de clienţii incerţi sau în litigiu sunt determinate de necesitatea reflectării imaginii fidele a patrimoniului întreprinderii. În analiza şi evidenţierea clienţilor incerţi sau în litigiu, în contabilitate se parcurg mai multe etape: constatarea că un client a devenit incert după trecerea unui anumit interval de timp de la scadenţă şi neachitarea datoriilor restante, în condiţiile în care au fost luate toate măsurile necesare pentru recuperarea creanţei (respectiv somaţie de plată, punere în întârziere etc.); constituirea provizionului pentru clienţi incerţi în vederea imputării cheltuielii exerciţiului căruia îi aparţine; în acelaşi timp se trece la acţionarea pe cale legală pentru recuperarea creanţei; dacă un client refuză din diferite motive să achite o datorie; mărimea provizionului se stabileşte la dimensiunile creanţei nerecunoscute, şi nu la cele ale creanţei neachitate; dacă ponderea clienţilor incerţi sau în litigiu este mare în totalul clienţilor, este bine să fie înregistraţi separat în contul 4114 „Clienţi incerţi sau în litigiu” pentru a crea o imagine cât mai fidelă a patrimo- niului; şi aici se aplică precizarea de mai sus, în sensul că se transferă numai suma aflată în litigiu, şi nu întreaga sumă rămasă în sold; în momentul rezolvării litigiului se stinge creanţa recuperate şi se reia întregul provizion aferent litigiului respectiv la venituri; dacă litigiul s-a rezolvat, iar creanţa nu mai poate fi recuperată din diferite motive (suma este foarte mică sau clientul nu mai există etc.), în baza unei hotărâri a Consiliului de Administraţie (sau AGA), poate fi înregistrată drept cheltuială nedeductibilă fiscal, prin intermediul contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizioanele pentru clienţi incerţi sau în litigiu erau nedeductibile, iar veniturile din reluarea lor erau neimpozabile. Potrivit art. 22 alin (1) lit. (c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal „provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), [g) a fost abrogata prin art. 1 din O.G. nr. 83/2004] şi i) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: -sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; -sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei; -nu sunt garantate de altă persoană; -sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului; -au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.” În concluzie, constituirea de provizioane pentru creanţe incerte şi trecerea acestora în conturi specifice de ordine şi evidenţă este mai mult o necesitate contabilă de a reflecta realitatea, decât un imperativ fiscal. Iar facilităţile introduse în Codul fiscal nu fac decât să vă stimuleze pentru îndeplinirea acestei necesităţi.

Contractul de factoring

Firma S.C. Novix S.R.L. (aderent) are contract de factoring cu o bancă (factor). ______________________________ La anumite perioade de timp, aderentul prezintă factorului creanţele ce urmează să fie aprobate pe baza unui borderou. Conform contractului banca finanţează 70% din valoarea creanţelor aprobate prin acceptarea borderoului, urmând să crediteze contul de factoring al aderentului. Din finanţarea de 70% se va reţine: -comisionul de factoring; -taxa de factoring; -1% reprezentând rezerva destinată acoperirii comisionului de finanţare aferent întregii perioade de finanţare. La încasarea creanţelor, banca pune la dispoziţia firmei diferenţa cuvenita acestuia. Diferenţa de 25% din valoarea creanţelor acceptate se plăteşte aderentului în maximum o zi lucrătoare bancară. Caracterul contractului de factoring este de împrumut pe termen scurt cu garanţie constituită din creanţe acceptate de creditor. Creditor care preia creanţe de 100% pentru un credit de 70% din valoarea lor. _____________________________ Exemplu de factoring: Aceasta fiind natura economică a operaţiunii vă recomandăm să înregistraţi contul de factoring deschis în bancă în corespondenţă cu un cont analitic al 5191 „Credite bancare pe termen scurt”. -înregistrare taxe şi comisioane de orice natură reţinute de bancă: 627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate” = 5121 „Disponibil din contul de factoring” la momentul încasării finale a facturii se va înregistra concomitent stingerea creditului din contul de factoring şi încasarea celor 25% rămaşi şi stingerea clientului: % = 411 „Clienţi” 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 5121 „Conturi curente la bănci” (25%)

Indemnizaţia de creştere copil până la doi ani

Recuperarea C.A.S.- ului pentru indemnizaţia de creştere copil până la doi ani se înregistrează astfel: 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” 1.În momentul în care indemnizaţia va fi încasată de către societate, caz în care nu se poate face recuperarea sumei pe seama diferenţei rezultate de la ceilalţi angajaţi: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” Plata indemnizaţiei prin casierie: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5311 „Casa în lei” Plata indemnizaţiei prin card: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2.În situaţia în care societatea are mai mulţi salariaţi se plăteşte CAS - ul datorat mai puţin suma de recuperat, care astfel se anulează: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Discount financiar, discount comercial

Reducerile ,ca urmare a derulării operaţiunilor economico-financiare între parteneri pot fi de natură comercială sau financiară. Reducerile comerciale pot fi rabaturi, remize şi risturne. Tratamentul fiscal şi contabil specific reducerilor comerciale este diferit de cel pentru reducerea financiară astfel: Reducerile comerciale se acordă potrivit unor clauze comerciale specificate în toate contractele de acelaşi tip sau prin reclame – pe acelaşi segment de piaţa nu trebuie făcute diferenţieri anticoncurenţiale. Singurele diferenţe care trebuie să existe între partenerii firmei sunt cele comerciale:defecte de calitate a produselor, de valoare a comenzii, periodicitatea acesteia etc.
Reducerea comercială se scade din venitul obţinut ca urmare a vânzării produsului (respectiv se reduce costul de achiziţie al produsului în cazul cumpărătorului).  

Reducerea financiară reprezintă un scont determinat de aplicare a anumitor facilitati la plata facturilor (care, de asemenea, trebuie făcute cunoscute tuturor partenerilor). Din punct de vedere fiscal, ea reprezintă o creştere a cheltuielilor si o reducere a cifrei de afaceri
___________________________________
Atragem atenţia că, potrivit legislaţiei româneşti, „este interzisă acordarea unor facilitate de preţ clienţilor, persoane juridice, care efectuează plata în numerar” (art.5, din O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M.O. nr. 24/31.01.1996 şi modificată prin O.G. nr. 26/22.08.1997, publicată în M.O. nr. 208/26.08.1997). De asemenea „nu se cuprind în baza de impozitare a T.V.A…. rabaturile, remizele, riturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor” (potrivit art. 137 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal).

Înregistrare daună în cazul unui autoturism

Un autoturism asigurat suferă o dauna în sumă de 17.850. ron din care TVA – 2.850. ron. Societatea de asigurări suportă doar parţial dauna, şi anume 10.000. ron. Factura de reparaţii rămâne la dosarul de dauna, iar firma primeşte o copie ştampilată de la societatea de asigurări. Intrebare: Care sunt înregistrările contabile şi dacă firma poate deduce T.V.A.- ul de 2.850. ron? Raspuns: Înregistrarea daunei şi a despăgubirii trebuie tratate separate, conform naturii economice a fiecăreia: pe de o parte, reparaţia autovehiculului – mijloc fix aflat în proprietatea firmei, conform facturilor de reparaţie, fiind suficientă copia certificate de către societatea de asigurări: % = 401 „Furnizori” 17.850 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 15.000 4426 „TVA deductibilă” 2.850 Odată cu înregistrarea daunei se va înregistra: 5121 „Disponibil în cont bancar” = 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi,…”10.000. Dat fiind faptul că primele de asigurare plătite sunt fără TVA, similar daunele încasate sunt nepurtătoare de T.V.A. Face excepţie dauna totală a autovehiculului, când păgubaşul trebuie să cedeze epava maşinii cu factura către asigurator.

Reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale acordate de furnizor ajusteaza costul de achizitie. În cazul furnizorului, reducerile comerciale acordate clientilor nu se includ în cifra de afaceri. Reducerile financiare acordate beneficiarului se înregistreaza distinct în contabilitate, cu ajutorul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate, iar cele primite de la furnizor, în contul 767 Venituri din sconturi obtinute. Exemplu privind reducerea comerciala O entitate cumpara marfa în valoare de 50.000 lei. Având în vedere ca pentru furnizor aceasta reprezinta o vânzare semnificativa, el acorda clientului o reducere comerciala la livrare de 3% din valoarea de vânzare, fara TVA. Aceasta reducere este înscrisa pe factura de livrare a bunurilor. Urmare acordarii reducerii comerciale, pretul net de vânzare este de 48.500 lei (50.000 – 3% x 50.000). Înregistrarea facturii ce cuprinde reducerea comerciala acordata, atât în contabilitatea furnizorului, cât si a beneficiarului se face, astfel: 1. La furnizor 411 Clienti = 707 Venituri din vânzarea marfurilor 48.500 lei 2.La beneficiar 371 Marfuri = 401 Furnizori 48.500 lei ________________________________________ Exemplu privind reducerea financiara Entitatea ABC are de încasat creante de la entitatea XYZ în suma de 100.000 lei, având scadenta stabilita pentru data de 31 martie a anului urmator, cu posibilitatea de a plati anterior datei scadente, în schimbul obtinerii unei reduceri financiare de 7% din suma ramasa de încasat, prevazuta în contract. Urmare a întelegerilor contractuale, la 10 ianuarie entitatea XYZ anunta entitatea ABC ca vrea sa plateasca înainte de scadenta stabilita, dar solicita reducerea financiara cuvenita. Aceasta îi acorda o reducere de 7% din suma ramasa de încasat de 100.000 lei. Înregistrarea reducerii financiare atât la furnizor, cât si la beneficiar se efectueaza astfel: 1.La furnizor 667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 411 Clienti 7.000 lei 2. La beneficiar 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obtinute 7.000 lei Nota: Tratamentul TVA este cel prevazut de legislatia în vigoare. _________________________________________ Accize si fonduri speciale (ct.635/447) În categoria impozitelor, taxelor si varsamintelor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, de regula, se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea în contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse în preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita conturile de venituri si cheltuieli. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse si furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite si taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor înscrie sumele reprezentând veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite. Întrucât acciza este un impozit indirect cu reguli speciale de calcul si de impunere, evidentierea în contabilitate se face la momentul la care este cerut de legislatia aplicabila în acest domeniu (ex.: la obtinerea productiei, la introducerea în tara, la vânzare etc.).

Corectarea erorilor contabile

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse în situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care: - erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; - ar fi putut fi obtinute în mod rezonabil si luate în considerare la întocmirea si prezentarea acelor situatii financiare. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor sau fraudelor. Înregistrarea în contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. În cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte de efectuarea oricarei repartizari de profit, potrivit prevederilor pct. 63 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. a)În cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate în situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate în notele explicative. Exemplu -privind venituri omise la înregistrare La S.C. ABC SA, în anul 2006, în urma controlului intern desfasurat, se constata ca entitatea a încasat contravaloarea unei facturi, în suma de 5.000 lei, fara ca factura respectiva sa fie înregistrata în contabilitate, la momentul emiterii ei (18 aprilie 2004). La data constatarii în anul 2006, corectarea acestei erori se face prin înregistrarea facturii, pe seama rezultatului reportat. Se presupune ca toate veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile deductibile. Potrivit Codului fiscal, pentru corectarea erorii se întocmeste o declaratie rectificativa(100), pe baza careia se stabileste diferenta de impozit pe profit. De asemenea, atunci când rezulta diferente de impozit de plata se calculeaza si înregistreaza penalitatile prevazute de lege. Principalii indicatori ai anului 2004 sunt: Venituri raportate 25.000 lei Cheltuieli raportate 15.000 lei Profit brut 10.000 lei Impozit pe profit 2.500 lei Profit net 7.500 lei Principalele informatii din declaratia rectificativa privind impozitul pe profit pentru anul 2004 sunt urmatoarele: Venituri inclusiv factura neînregistrata (25.000 + 5.000) 30.000 lei Cheltuieli 15.000 lei Profit impozabil 15.000 lei Impozit pe profit 3.750 lei Rezulta: Diferenta de impozit pe profit 3.750 – 2.500 = 1.250 lei Pentru aceasta diferenta de impozit pe profit au fost stabilite majorari de întârziere la plata dupa cum urmeaza: Aferente anului 2004 100 lei ____________________________________ 1.Înregistrarea facturii omise: 4111 Clienti = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 5.000 lei 2. Înregistrarea diferentei de impozit pe profit: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit pe profit 1.250 lei 3. Înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere: %= 4481 Alte datorii fata de bugetul statului 235 lei 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 210 lei 6581 Despagubiri, amenzi si penalitati 25 lei __________________________________ Exemplu privind cheltuieli omise la înregistrare În decembrie 2006, cu ocazia efectuarii unor punctaje pentru creantele si datoriile existente la data respectiva, o entitate constata, ca a omis sa înregistreze în anul 2005, cheltuieli facturate în baza unui contract de prestari servicii, în suma de 100.000 lei. 1. Înregistrarea în anul 2006 a cheltuielilor cu prestarile de servicii aferente anului 2005: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 401 Furnizori 100.000 lei Influenta fiscala a acestor cheltuieli este stabilita conform legislatiei fiscale, procedându-se ca în cazul veniturilor omise, prezentate la exemplul precedent. - Din corectarea erorilor aferente anului 2005 a rezultat o pierdere contabila reportata de 100.000 lei. - La sfârsitul anului 2006, societatea a realizat un profit net de 25.000 lei. Astfel, conform reglementarilor contabile, la repartizarea profitului net obtinut la finele anului 2006, în suma de 25.000 lei, entitatea va avea în vedere acoperirea, cu prioritate, a pierderii obtinute din corectarea erorilor. Dupa aprobarea de catre AGA a situatiilor financiare anuale, repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectarii erorilor se înregistreaza astfel: 1174 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita/profit 2006 = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 25.000 lei __________________________________

Al Capone redivivus

Angajatii ANAF vor avea norma de firme controlate, potrivit unui ordin semnat de noul ministru al Finantelor. Portareii vor primi in continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Investitorii straini- pana de curand considerati motorul de dezvoltare al economiei, au devenit suspectii de evaziune numarul unu. Strategia Finantelor Publice in perioada 2010-2013 arata ca Fiscul va face si mai grea viata contribuabililor. Documentul, adoptat prin ordin al ministrului pe 5 ianuarie, deci la inceputul mandatului lui Sebastian Vladescu a fost publicat pe site-ul institutiei. Pentru cresterea veniturilor bugetare- in absenta unor majorari de taxe si in conditiile unor cheltuieli sociale si cu aparatul administrativ pe care economia nu le poate finanta- se prevede intetirea controalelor. Indicator de performanta pe cap de portarel: 23 de firme controlate La capitolul administrarea finantelor publice, documentul prevede indicatori de “performanta” pentru inspectorii din ANAF si Garda Financiara. Fiecare are norma: 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice in 2009. Numarul de controale trebuie sa creasca de la an la an, pentru a se ajunge, in 2013, la 26 de firme si 44 de persoane fizice. Angajatii statului iau bani din amenzile pe care le dau firmelor Cresterea numarului de taxe “coexista” cu alta prevedere, care nu a fost eliminata: plata stimulentelor pentru amenzi. O cota de pana la 25% din amenzile aplicate, dar si din impozitele restante recuperate se duce, nu la buget, ci la dispozitia institutiilor de control, de unde este impartita angajatilor. Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite in mod netrasparent, de sefi. Introducerea stimulentelor a fost justificata de faptul ca acestea constituie o forma de reducere a tentatiilor de a lua spaga, insa reprezentantii din mediul privat se plang de efectele inverse: controale si amenzi abuzive, pentru ca “organul” sa incaseze venituri suplimentare. Portarelul a gresit, nu-l sanctioneaza nimeni ! In plus, angajatii statului nu sunt responsabili pentru masurile gresite pe care le dispun. Pentru a fi sanctionati, este nevoie de o decizie a instantei in acest sens, insa, majoritatea contestatiilor sunt formulate de contribuabili impotriva institutiilor, nu a agentilor.

Activele imobilizate

Prezentarea activelor în situatiile financiare anuale ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul si durata detinerii acestora. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, în scopul desfasurarii activitatilor entitatii.

Imobilizari necorporale Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare în procesul de productie sau furnizare de bunuri sau prestari de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat în mod credibil. În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate; - fondul comercial; - alte imobilizari necorporale; si -avansurile si imobilizarile necorporale în curs de executie.

Cheltuielile de constituire Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de înscriere si înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vânzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiintarea si extinderea activitatii entitatii).

O entitate poate include cheltuielile de constituire la ”Active”, caz în care aceste cheltuieli se pot imobiliza. În aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. În situatia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma profitului reportat si a rezervelor disponibile pentru distribuire, potrivit legii, este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Întrucât legislatia nationala nu defineste rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate, potrivit legii. _________________________________

Exemplul 1 La sfârsitul primului an de la înfiintare, o entitate prezinta în bilant cheltuieli de constituire neamortizate în suma de 1.000 lei, iar capitalul propriu este în suma de 2.100 lei, format din: - capital social: 500 lei, - profitul net al exercitiului curent (inclusiv cel destinat rezervei legale): 1.600 lei, - rezerva legala constituita din profitul curent, potrivit prevederilor legale: 100 lei.

În aceasta situatie, din profitul net al exercitiului de 1.600 lei se poate distribui o suma maxima de 500 lei (1.600 profit net al exercitiului – 100 rezerva legala – 1.000 cheltuieli de constituire neamortizate). __________________________________

Exemplul 2 O entitate decide sa-si extinda activitatea si, ca urmare, deschide o filiala. Cheltuielile ocazionate de înfiintarea filialei sunt în suma de 10.000 lei. Conform politicilor societatii, acest gen de cheltuieli se recupereaza, liniar, într-o perioada de maxim 4 ani. În contabilitate, noua entitate va recunoaste cheltuielile de constituire ca activ necorporal. 201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizari 10.000 lei

Amortizarea calculata pentru primul an este în suma de 2.500 lei (10.000/4 ani), articol contabil: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2.500 lei

La finele perioadei de 4 ani, dupa ce se amortizeaza integral cheltuielile de constituire, se va reflecta scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire, prin articolul contabil: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire

= 201 Cheltuieli de constituire 10.000 lei _________________________________

Cheltuielile de dezvoltare

Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.

Exemple de activitati de dezvoltare sunt: a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor; b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua; c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga; d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunatatite.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau de-a lungul duratei de utilizare, dupa caz. În situatia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Întrucât legislatia nationala nu defineste rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate,potrivit legii. ______________________

Exemplu 1 S.C. M S.A. îsi desfasoara activitatea în industria farmaceutica si are ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizata prin: - laboratorul propriu de cercetare; - colaborare cu un centru de cercetari pentru medicamente.

Faza de cercetare În luna ianuarie 2006, entitatea a înregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu de cercetare: - materii prime: 2.000 lei, - materiale auxiliare: 5.000 lei, - manopera: 500 lei, - amortizare imobilizari corporale: 300 lei.

Întrucât cercetarea este investigarea originala si planificata întreprinsa în scopul câstigarii unor cunostinte sau întelesuri stiintifice sau tehnice noi, din activitatea desfasurata în laboratorul propriu de cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii de beneficii economice viitoare. În acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare si au afectat profitul contabil al perioadei. Pentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, se efectueaza înregistrarile:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei

602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 5.000 lei 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 500 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 300 lei

Faza de dezvoltare În domeniul cercetarii si dezvoltarii, activitatea desfasurata la S.C. M S.A. are ca scop obtinerea unui nou vaccin antigripal si a altor trei medicamente noi.

S.C. M S.A. a încheiat cu un centru de cercetari pentru medicamente un contract pentru achizitionarea studiului ”Tehnologia de obtinere a vaccinului Antigripyx” în valoare de 60.000 lei. Se apreciaza ca sunt îndeplinite criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ.

Înregistrarea în contabilitate:

203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizari 60.000 lei

Entitatea M SA înregistreaza în aceeasi luna produsul astfel obtinut la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Taxele platite pentru brevetarea acestei inventii se ridica la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioada de trei ani.

Entitatea obtine dreptul de a vinde licenta asupra fabricarii acestui vaccin pe o perioada de trei ani.

Înregistrarea licentei la o valoare de 65.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 60.000 lei la care se adauga cheltuielile aferente brevetarii în suma de 5.000 lei) 205 Concesiuni, brevete, licente marci comerciale, drepturi si active similare = % 65.000 lei 203 Cheltuieli de dezvoltare 60.000 lei 404 Furnizori de imobilizari 5.000 lei Entitatea decide ca licenta respectiva sa se amortizeze pe perioada celor trei ani, cât este înregistrat la OSIM, dreptul de exploatare. _______________________________

Exemplu 2

O entitate achizitioneaza un program de contabilitate în suma de 30.000 lei care urmeaza a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economica este de trei ani. Odata cu achizitia programului pentru necesitati proprii, entitatea achizitioneaza si licenta în valoare de 38.000 lei, respectiv dreptul de a multiplica si vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare clara între cele doua componente, în contabilitate ele vor fi urmarite separat: % = 404 Furnizori de imobilizari 68.000 lei

205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare 38.000 lei 208 Alte imobilizari necorporale 30.000 lei În aceste conditii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani. _____________________________________

Recunoasterea drepturilor din contractele de concesiuni

Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci când contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi înregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, în contabilitatea entitatii care primeste concesiunea se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale. Pentru exemplificarea înregistrarii în contabilitate a operatiunilor ce decurg din preluarea în concesiune a unor bunuri, se considera o entitate care preia un bun în concesiune, pentru o perioada de 40 de ani.

Se va exemplifica atât situatia în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ, cât si situatia în care aceasta poate fi înscrisa în activul bilantului. În cazul celor doua situatii prezentate în continuare, se utilizeaza aceleasi date cu privire la obiectul concesiunii, durata concesiunii, valoarea redeventei (în acest caz, trimestriala), termenele scadente. Operatiunile ce decurg din derularea contractului de concesiune se vor înregistra în contabilitate, în functie de prevederile contractuale.

Astfel, în prima situatie, în care contractul nu prevede o valoare amortizabila a concesiunii, ci doar plata unor redevente lunare, concesiunea nu se poate recunoaste ca activ. În cea de-a doua situatie, contractul prevede o durata si o valoare totala a concesiunii, ceea ce permite recunoasterea acesteia ca activ în bilant. ____________________________________

Exemplu 1

A. Situatia în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ

O entitate primeste în concesiune un imobil, împreuna cu terenul aferent, apartinând domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 40 de ani începând de la data de 01.01.2006. În contractul încheiat între cele doua parti nu se stabileste valoarea totala a concesiunii, ci doar valoarea redeventei trimestriale datorate, care este în suma de 100.000 lei. La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreuna cu terenul aferent. Plata redeventei se va face trimestrial, la data de 15 a primei luni a trimestrului. Pentru înregistrarea operatiunilor, se vor efectua urmatoarele articole contabile: Data: 01.01.2006 a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redeventele datorate pe toata perioada concesionarii în valoare totala de 16.000.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 40 ani): Debit cont 8036, 16.000.000 lei ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”

Data: 15.01.2006 b) Înregistrarea redeventei aferente trimestrului I - anul 2006: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori 100.000 lei si concomitent, se înregistreaza sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” Credit cont 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”100.000 lei

c) Achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Înregistrarile prezentate mai sus se repeta pentru fiecare data scadenta stabilita în contract.

Data: 31.12.2006 Soldul contului 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” la data de 31.12.2006 este de 15.600.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 39 ani) si reprezinta contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la încheierea contractului de concesiune. Data: 15.01.2007 a) Înregistrarea redeventei aferente trimestrului I al anului 2007: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori 100.000 lei si concomitent, se înregistreaza sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” Credit cont 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”100.000 lei

b) Achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Înregistrarile prezentate mai sus se repeta pentru fiecare data scadenta stabilita în contract.

Data: 31.12.2007 Soldul debitor al contului 8036 în suma de 15.200.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 38 ani) reflecta contravaloarea concesiunilor ramase de achitat la data de 31 decembrie 2007.

Înregistrarile se efectueaza similar pâna la încheierea contractului.

La încheierea perioadei de concesionare, o data cu plata ultimei redevente, contul 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” se soldeaza. __________________________________________

B. Situatia în care concesiunea se poate recunoaste ca activ

O entitate primeste în concesiune un imobil, împreuna cu terenul aferent, apartinând domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 40 ani începând de la data de 01.01.2006. Prin contractul de concesiune s-a stabilit ca valoarea totala a concesiunii primite este de 16.000.000 lei, iar valoarea redeventei trimestriale datorate este de 100.000 lei. La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreuna cu terenul aferent. Plata redeventelor se va face trimestrial, la data de 15 a primei luni a fiecarui trimestru. Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata de folosire a acesteia, prevazuta în contractul de concesionare, prin utilizarea metodei liniare. Amortizarea anuala este 16.000.000 lei /40 ani = 400.000 lei/an Amortizarea lunara este 400.000 lei /12 luni = 33.333,33 lei/luna

Anul 2006: Concesiunea este recunoscuta ca activ.

a) Se înregistreaza în contabilitate valoarea totala a concesiunii primite: 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare = 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate 16.000.000 lei si concomitent se înregistreaza în afara bilantului activul primit în concesiune, în debitul contului 8038 ”Alte valori în afara bilantului”.

b) Înregistrarea amortizarii lunare a concesiunii: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 33.333,33 lei

Aceasta înregistrare contabila se repeta în fiecare luna, pe durata concesionarii:

c) Achitarea redeventei datorate pentru trimestrul I al anului 2006, conform contractului:

167 Alte împrumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Redeventele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune se înregistreazs prin articolul contabil :

167 = 404 si 404 = 5121, iar taxa pe valoarea adaugata are regimul stabilit de Codul fiscal.

Soldul contului 167 ”Alte împrumuturi si datorii asimilate” la 31.12.2006 este 15.600.000 lei (16.000.000 – 400.000), si reflecta contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la expirarea perioadei de concesionare.

În bilantul încheiat la data de 31.12.2006, concesiunea primita se reflecta la imobilizari necorporale, la valoarea de 15.600.000 lei, reprezentând valoarea de intrare (16.000.000 lei) diminuata cu ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea (în cazul nostru 400.000 lei reprezentând amortizarea aferenta primului an de concesionare).

Anul 2007 a) Se calculeaza si înregistreaza amortizarea corespunzatoare fiecarei luni pe parcursul întregului an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2805 Amortizarea concesiunilor,brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 33.333,33 lei

b) Achitarea redeventelor aferente trimestrului I al anului 2007: 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei

Înregistrarile contabile prezentate mai sus se efectueaza în fiecare luna, respectiv trimestru, pâna la expirarea perioadei de concesionare. Soldul contului 167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate" la data de 31.12.2007 este 15.200.000 lei, reprezentând contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la expirarea perioadei de concesionare.

În bilantul încheiat la data de 31.12.2007, concesiunea primita se reflecta la imobilizari necorporale, cu o valoare de 15.200.000 lei, reprezentând valoarea de intrare (16.000.000 lei) diminuata cu ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea aferenta celor doi ani de concesionare, în cazul nostru 800.000 lei (33.333,33 lei/luna x 24 luni).

Nota: Înregistrsrile contabile prezentate mai sus se efectueaza în fiecare luna, respectiv trimestru,pâna la expirarea perioadei de concesionare.

La expirarea duratei contractului, dupa amortizarea integrala, se înregistreaza restituirea imobilului si a terenului aferent si, implicit, scoaterea din evidenta a concesiunii primite: 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor,licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare = 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare 16.000.000 lei

si concomitent Credit cont 8038 ”Alte valori în afara bilantului” ________________________

Imobilizari corporale

În functie de politicile contabile stabilite la nivel de entitate, un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil în categoria imobilizarilor corporale sau în categoria stocurilor în functie de scopul detinerii/utilizarii acestuia si durata detinerii, respectiv pe termen lung sau pe termen scurt.

Aspecte generale privind imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale reprezinta active care: - sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate în productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; si - sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriata tertilor sau în scopuri administrative daca are o durata de viata mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilita prin Hotarâre a Guvernului.

În prezent, limita este în suma de 1.800 lei, stabilita conform Hotarârii Guvernului. nr. 105/20074 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Prin urmare, exista posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporale care sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii (de a fi utilizate în productie proprie de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative si de a avea o durata de viata mai mare de un an), dar sa aiba o valoare diferita de plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.

Pentru încadrarea imobilizarilor corporale în grupele si clasele corespunzatoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 2.139/2005.

Astfel, potrivit catalogului, acestea sunt grupate dupa cum urmeaza: Grupa > subgrupa > clasa > subclasa > familia ________________________________

Exemplu - grupa 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; - subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje ...); - clasa 2.1.17 Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza...; - subclasa 2.1.17.2 Masini pentru prelucrarea mecanica a ..., mori; - familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului. _________________________________________

Aceasta grupare faciliteaza si aplicarea prevederilor referitoare la reevaluarea imobilizarilor corporale, având în vedere caracteristicile tehnice similare ale grupelor de imobilizari. Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan, pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Exemplu de înregistrare în contabilitate a unei imobilizari corporale a carei valoare initiala este sub limita de 1.800 lei. Entitatea ”G” are ca obiect de activitate gradinaritul peisagistic pentru construirea si întretinerea peisajelor. Pentru realizarea obiectului de activitate, entitatea achizitioneaza masini de tuns gazonul de la un producator. Entitatea ”G” achizitioneaza în luna iulie 2006 o masina de tuns gazonul în valoare de 1.200 lei fara TVA.

Conform politicilor stabilite, entitatea va recunoaste în contabilitate o imobilizare corporala,amortizabila pe parcursul duratei de utilizare economica estimate, de trei ani, astfel:

a) Înregistrarea activului: 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,animale si plantatii = 404 Furnizori de imobilizari 1.200 lei

b) Plata furnizorului: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 1.200 lei

c) Amortizarea lunara înregistrata în contabilitate este de 33,33 lei rezultata din urmatoarele

calcule: Amortizarea anuala: 1.200 lei / 3 ani = 400 lei / an Amortizarea lunara: 400 lei / 12 luni = 33,33 lei / luna

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 33,33 lei _____________________________________

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

Cheltuieli ulterioare

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din reglementarile contabile, în functie de modalitatea de intrare în entitate. Exemple de costuri care se efectueaza în legatura cu constructia unei imobilizari corporale,direct atribuibile acesteia, sunt: a) costurile reprezentând salariile angajatilor, contributiile legale ai alte cheltuieli legate de acestea; b) cheltuieli materiale; c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile initiale de livrare ai manipulare; e) costurile de instalare ai asamblare; f) cheltuieli de proiectare ai pentru obtinerea autorizatiilor; g) onorariile profesionale plstite avocatilor ai expertilor etc.

În costul unei imobilizari corporale pot fi incluse ai costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum ai cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.

Costurile estimate cu demontarea ai mutarea imobilizarii corporale, precum ai cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizsri corporale ai alte actiuni similare legate de acestea").

Cheltuieli ulterioare

Ulterior recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale, pe parcursul duratei de utilizare economica sunt efectuate cheltuieli cu scopul repararii, reabilitarii, modernizarii etc. respectivelor imobilizari.

Astfel de cheltuieli sunt denumite cheltuieli ulterioare.

De regula, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. Cheltuielile efectuate în legatura cu imobilizarile corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza în contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate,în functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legatura cu imobilizarile corporale proprii.

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este suportat.

Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect îmbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.

Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întretinere si functionare. ___________________________________

Exemple de cheltuieli ulterioare efectuate la imobilizari corporale existente, care duc la cresterea de beneficii economice viitoare: - efectuarea unor lucrari la imobilizarile corporale care au ca scop sporirea capacitatii de exploatare/utilizare, reducerea pierderilor tehnologice si a consumurilor specifice; - modernizarea unor componente ale imobilizarilor corporale, cu scopul obtinerii de cresteri substantiale ale calitatii productiei sau activitatii; - efectuarea unor lucrari de modernizare la cladiri si constructii existente care au ca scop sporirea gradului de confort si ambient. __________________________________

Exemplu O entitate cu capital privat are ca obiect de activitate - activitatea hoteliera, prestând în general servicii de cazare si masa. Conducerea hotelului are ca obiectiv pe urmatorii doi ani, obtinerea unui nivel mai mare de venituri viitoare din activitatea de exploatare. Acesta este principalul motiv pentru care se doreste trecerea activitatii hoteliere de la categoria de doua stele la cea de trei stele.

Conform planului de investitii si a bugetului de venituri si cheltuieli, societatea va efectua doua categorii de lucrari: - de reparatii - efectuate în scopul de a pastra parametrii tehnici initiali ai cladirii (recunoscute în conturile de cheltuieli corespunzatoare, la momentul efectuarii lor); - de modernizare - efectuate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare (recunoscute fie în valoarea activului existent, fie ca active separate, dupa caz).

Conform procedurilor de recunoastere a activelor adoptate de entitate, pe toata perioada investitiei, cheltuielile ulterioare au fost separate pe cele doua categorii de lucrari si înregistrate în contabilitate astfel: a) lucrarile de reparatii în valoare de 200.000 lei, reprezentând reparatii tencuieli, zugraveli, înlocuit tapet:

611 Cheltuieli cu întretinerea si reparatiile = 401 Furnizori 200.000 lei

b) lucrarile de modernizare în valoare de 1.500.000 lei, reprezentând montarea unui sistem de aer conditionat si de ventilatie specifica în caz de incendii, lucrari instalatii, lucrari de extindere cladire, tavane false, alte instalatii si lucrari care au determinat un plus de performanta.

În functie de modalitatea de recunoastere, contravaloarea acestor lucrari se regaseste: - fie în conturi de active separate, daca au durate de utilizare economica diferita de cea a activului existent si pot fi exploatate separat de acesta; - fie în conturi de imobilizari în curs (cont 231), daca lucrarile respective sunt încorporate în valoarea activului existent.

La încadrarea acestor lucrari în valoarea activului sau în cheltuieli curente entitatea va avea în vedere si respectarea principiului prudentei, corespunzator caruia valoarea activului nu trebuie sa fie mai mare decât valoarea sa recuperabila.

-Continuare:Amortizarea pe baza duratelor de utilizare economica