Cheltuieli de protocol

Interpretare fiscala: 1. din punct de vedere al impozitului pe profit Conform prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt deductibile "in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit." Potrivit punctului 33 din normele de aplicare a Codului fiscal, "baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se efectueaza ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent si amanat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile". Mentionam ca nu orice fel de cheltuiala poate fi asimilata unei cheltuieli de protocol ci, in conformitate cu punctul 39 din Normele de aplicare al art. 48 alin. (5) din Codul fiscal, cheltuielile de protocol sunt "cheltuielile ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii". Formula de determinare a bazei de calcul protocol poate fi: A .Baza de calcul = (Total venituri - Venituri neimpozabile) - (Total cheltuieli - cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat - cheltuieli de protocol - cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) sau B.Baza de calcul = Total venituri - Venituri neimpozabile - Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit curent si amanat + cheltuieli de protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile. 2. Cheltuielile de protocol din punctul de vedere al TVA Potrivit art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1) [este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar], "acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme ". Totusi, conform punctului 6. alin. (11) lit. a) din Norme de aplicare a art. 128 alin. 8 lit. f) din Codul fiscal, "bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, sponsorizare nu sunt considerate livrari de bunuri, daca valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, astfel cum este stabilit la titlul II al Codului fiscal". Asa cum se prevede la punctul 6 alin. (12) incadrarea in limitele prevazute mai sus (adica de 2%) "se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. [...]. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele". La intocmirea bilantului, pe baza acestuia, se verifica daca suma reprezentand protocolul a depasit 2% din baza mentionata. In aceasta situatie se aplica prevederile art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, potrivit caruia "persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze, in termenul prevazut la alin. (1) , fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine". Termenul prevazut la art. 155. alin. (1) din Codul fiscal este "[...] cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia in care facture a fost deja emisa". De asemenea, daca tinem cont de aspectele mentionate la pct. 6 alin (12) din Normele metodologice referitoare la art.128 alin. (8) lit. f), si anume "taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale", rezulta ca autofactura se intocmeste in luna in care se depun situatiile financiare, dar nu mai tarziu de data la care entitatea este obligata sa depuna situatiile financiare anuale. Din coroborarea prevederilor punctului 70. alin. (1) si alin. (3) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, in situatia depasirii plafoanelor stabilite la pct. 6 alin. (11) pentru operatiunile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. f), respectiv acordarea de bunuri, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de protocol, in mod gratuit si art. 129 alin. (5) lit. a), respectiv utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, protocol, auto-factura pentru livrari de bunuri sau prestari servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei cu respectarea elementelor minimale de facturare. De asemenea, potrivit punctului 70. alin. (2) din normele referitoare la art. 155. alin. (2) din Codul fiscal, precizam ca "informatiile din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate ca taxa colectata in decontul de taxa prevazut la art. 156², din Codul fiscal, ca taxa colectata". Mentionam ca, in conformitate cu prevederile art 145 alin. 7 lit b) din Codul fiscal, nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru bauturile alcoolice si produsele din tutun destinate actiunilor de protocol. La intocmirea bilantului presupunem urmatoarele situatii: a) Cheltuiala de protocol se incadreaza in totalitate in limita de 2%. In acest caz, taxa pe valoarea adaugata dedusa initial va fi in totalitate deductibila si nu se va mai efectua nicio regularizare. b) Cheltuiala de protocol depaseste limita de 2%, prin urmare se va intocmi autofactura pentru depasire plafon protocol, in baza careia se va inregistra: 635 " Cheltuieli cu alte impozite si taxe" = 4427 "TVA colectata"- Taxa din autofactura Potrivit art.21 alin. (1) din Codul Fiscal, coroborat cu prevederile punctului 23 lit. (b) din Normele Metodologice, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit, deoarece aceasta a fost generata de TVA aferenta unor bunuri/servicii acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol, peste plafonul in care cheltuielile de protocol sunt deductibile, deci nu sunt in scopul realizarii de venituri impozabile. Interpretarea contabila Exemplu: S.C. ABC S.R.L., platitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercitiului financiar 2009, activitati de protocol atat in baza bonurilor fiscale, cat si a facturilor. Pe parcursul anului 2009, au fost inregistrate in contabilitate si autofacturi reprezentand c/val bauturilor alcoolice achizitionate de companie. a) inregistrare protocol in baza bonurilor fiscale: 623 "Cheltuieli privind protocolul" = 5311 "Casa in lei" b) inregistrare protocol in baza facturii: % = 401 "Furnizori" 623"Cheltuieli privind protocolul" 4426 "TVA deductibila" c) presupunem o autofacturare bauturi alcoolice achizitionate anterior, TVA 19%: 635 "Cheltuieli privind alte impozite si taxe" = 4427 "TVA colectata" Daca prin aplicarea unei variate de calcul descrise anterior constatam ca a fost depasit plafonul admis, acestea se inregistreaza ca atare. Modul de determinare a TVA aferenta depasirii: Conform reglementarilor legale, depasirea plafoanelor deductibile fiscal constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Trebuie sa determinam care este baza impozabila retinuta pentru autofactura de intocmit. Baza la care se aplica cota de tva nu este egala deoarece a inregistrat in contabilitate cheltuieli de protocol avand ca document atat bonul fiscal, dar, mai ales, factura. Acesta este si motivul pentru care, mai intai, va trebui sa determinam ponderea cheltuielilor de protocol pentru care compania a inregistrat si dedus taxa aferenta. In final, baza de impozitare se determina prin deducerea cheltuielilor de protocol pentru care s-a autofacturat in cursul exercitiului reprezentand c/val bauturilor alcoolice din cheltuielile nedeductibile taxabile. In baza autofacturii din data depunerii situatiilor financiare, inregistrarea contabila corespunzatoare este: 635 "Cheltuieli privind alte impozitesi taxe" = 4427 "TVA colectata" ____________________________________________ In concluzie, entitatea va emite autofactura daca sunt indeplinite cumulative urmatoarele conditii: 1) in cursul exercitiului 2009 a efectuat activitati de protocol, pentru care a dedus TVA; 2) are loc depasirea plafoanelor de protocol deductibile fiscal, pentru care compania a dedus TVA si nu l-a colectat in cursul exercitiului. Pentru o corecta aplicare a reglementarilor legale in materie, va recomandam intocmirea unor situatii din care sa rezulte cuantumul cheltuielilor de protocol pentru care compania a dedus, respectiv colectat TVA, in cursul exercitiului financiar 2009.

Rezultatul definitiv al ex.financiar

Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 19, rezultatul definitiv al unui exercitiu financiar se stabileste la inchiderea exercitiului. Repartizarea profitului contabil se inregistreaza in contabilitate pe destinatiile expres prevazute, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale. Situatiile financiare anuale, insotite de rapoartele administratorilor, cenzorilor sau ale auditorilor financiari, dupa caz, sunt aprobate in adunarea generala. Tot adunarea generala a asociatilor/actionarilor stabileste si dividendul. Din punct de vedere contabil, profitul realizat in exercitiul curent se repartizeaza la: - rezerve, - poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii contabile, - distribuirea de dividende, - surse proprii de finantare. Contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale si alte rezerve. Rezervele legale, ct.1061- se constituie anual din profitul brut, inainte de determinarea impozitului pe profit, in procent de 5% pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat. Rezervele legale pot fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost constituite. Rezerve statutare sau contractuale, ct. 1063 - se constituie anual din profitul net, conform prevederilor statutare prin hotararea adunarii generale a asociatilor sau actionarilor. Alte rezerve, ct. 1068 - se constituie din profitul net sau din alte surse, in mod facultativ, utilizate la acoperirea pierderii contabile sau alte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a asociatilor sau actionarilor, inclusiv pentru majorarea capitalului social. Rezultatul reportat se inregistreaza in contul 117 "Rezultatul reportat". Rezultatul reportat reprezinta un rezultat calculat in exercitiul curent si transferat din diferite motive spre solutionare exercitiilor viitoare. In aceasta categorie se inscriu toate rezultatele - profit sau pierdere, preluate de un exercitiu financiar de la celelalte exercitii financiare precedente. Contul 117 "Rezultatul reportat" este un cont bifunctional. In creditul acestui cont se inregistreaza: - profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat si nerepartizat, - pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din rezerve, - pierderile realizate in exercitiile precedente, acoperite prin reducerea capitalului social, - rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente anilor precedenti, - sume anulate reprezentand datorii fata de creditori diversi, aferente exercitiilor financiare anterioare. In debitul contului 117 se inregistreaza: - pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat, transferate asupra rezultatului reportat, - profitul contabil realizat in exercitiile precedente, utilizat ca sursa de majorare a capitalului, - profitul net realizat in exercitiile precedente, repartizat pe destinatiile aprobate, potrivit legii, - rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, aferente anilor precedenti. Exemplul 1: Presupunem ca ati hotarat, cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2009 de 90.000 de lei sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata. Rezerva legala se constituie intr-un procent de 5% aplicat asupra profitului contabil, stabilit inainte de calculul impozitului pe profit, dar nu mai mult de 20% din capitalul social. Sumele care depasesc aceste valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Aplicand procentul rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor evidentia astfel: 129 "Repartizarea profitului" = 1061 "Rezerve legale" 4.500 lei In exercitiul urmator, respectiv in anul 2010 se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui de repartizare. 121 "Profit si pierdere" = % 90.000 lei 129"Repartizarea profitului" 4.500 lei 117 "Rezultatul reportat" 85.500 lei Rezulta ca la 31 decembrie 2009 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care societatea a realizat profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala. In anul 2010, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca am lasat nerepartizata o suma de 85.500 lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in anii urmatori. In continuare consideram ca in luna septembrie 2010 adunarea generala stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende. Cand adunarea generala stabileste repartizarea profitului reportat pentru majorarea capitalului, se fac urmatoarele inregistrari: 117 "Rezultat reportat" = 1068 "Alte rezerve" 85.500 lei 1068 "Alte rezerve" = 1011 "Capital subscris nevarsat" 85.500lei 1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 85.500lei Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. ________________________________________ Exemplul 2: Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2009, existent in ct. 117, se poate inregistra si astfel: 117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 85.500 lei In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste impozit pe dividende. __________________________________ Exemplul 3: In ceea ce priveste repartizarea profitului anului 2008 in contul de rezerve 106, alte rezerve decat cele legale, inregistrarea in contabilitate in anul 2009 este: 117 "Rezultatul reportat" = 1068 "Alte rezerve" 155.000lei Sumele din profitul net repartizate in contul de rezerve, pot fi utilizate in principal, conform reglementarilor contabile in vigoare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1752/2005, pentru, asa cum a fost modificat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2374/2008: - majorarea capitalului, potrivit legii (106 = 101), - acoperirea pierderilor contabile inregistrate in perioadele anterioare (106 = 117) - decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare (106 = 456) etc. Pe viitor lasati profitul nerepartizat, deoarece potrivit modificarilor Ordinului ministrului economiei si finantelor nr. 2.374/2008 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, pct. 17, aplicabile de la 1 ianuarie 2008, societatile nu mai pot reveni asupra inregistrarilor efectuate cu privire la repartizarea profitului. _______________________________ Nota: Nu este necesara repartizarea profitului net la surse de finantare pentru efectuarea de investitii, deoarece reglementarile contabile nu mai impun acest lucru. Daca aveti disponibilul necesar, faceti pur si simplu achizitiile necesare. De asemenea investitia se poate face pe baza unui contract de leasing sau printr-un imprumut bancar. Exemplu : Presupunem ca achizitionati un spatiu. Pastrand datele din prezentarea de mai sus, se fac urmatoarele inregistrari contabile: % = 404 "Furnizori de imobilizari" 238.000lei 212 "Constructii" 200.000 lei 4426 "TVA deductibila" 38.000 lei Recuperarea valorii cladirii se face pe baza cheltuielilor cu amortizarea. Presupunand ca ati ales perioada de 30 de ani, veti amortiza 7.933,3lei/an. 6812 "Chelt. de expl. priv. amortiz. cladirilor" = 281 "Amortiz. priv. imobiliz. necorp." 7.933,3lei Functia ct. 106"Alte rezerve" nu mai impune utilizarea surselor repartizate din profitul net pentru achizitionarea de mijloace fixe. De asemenea, aceste repartizari nu sunt limitative. Sumele repartizate in ct. 117"Rezultatul reportat" le veti putea utiliza in alte scopuri atunci cand adunarea generala va stabili acest lucru. Aceste sume nu sunt supuse impozitului pe dividende. _________________________________ In ceea ce priveste facilitatile acordate pentru profitul reinvestit, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu mai contine reglementari pentru restituirea impozitului pe profit aferent profitului contabil reinvestit in investitii. Singura prevedere in vigoare de aceasta natura se refera la intreprinderile mici si mijlocii. Potrivit dispozitiilor Legii nr. 346 din 14 iulie 2004, privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, asa cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004, intreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele intreprinderi care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: - au un numar mediu de salariati mai mic de 250, - realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei, - respecta criteriul de independenta. Intreprinderile mici si mijlocii se clasifica, in functie de numarul mediu de salariati si de cifra de afaceri anuala neta sau activele totale pe care le detin, in urmatoarele categorii: microintreprinderi - au de la 1 pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, echivalent in lei; intreprinderi mici - au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro, achivalent in lei; intreprinderi mijlocii - au intre 50 si 249 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane euro. Potrivit dispozitiilor art. 261 al Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile ulterioare, din sumele ce se aloca anual prin bugetul de stat, o parte o reprezinta sprijinul pentru investiile efectuate in: - echipamente tehnologice, respectiv in masini, unelte si instalatii, - computere si echipamente periferice ale acestora, - brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau de fabrica, - cheltuieli de dezvoltare incorporate in imobilizari necorporale. Sumele acordate cu aceasta destinatie sunt limitate la cele platite cu titlu de impozit pe profitul reinvestit. Echipamentele tehnologice pentru care se poate solicita sprijin sunt cele din grupa 2, subgrupa 2.1 din H.G. nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Investitiile trebuie sa fie noi, sa nu fie achizitionate in sistem de leasing sau second hand sau sa fie achitate prin efectuarea de plati compensatorii. Pot beneficia de de aceste alocatii bugetare, societatile care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele criterii: - se incadreaza in criteriile de IMM-uri potrivit Legii nr. 346/2004, cu modificarile ulterioare, - nu sunt in stare de dizolvare, reorganizare judiciara, lichidare, insolventa, faliment sau suspendare temporara a activitatii, - au capital social integral privat si isi desfasoara activitatea in Romania, - au cel putin un an de la infiintare la data depunerii cererii-tip pentru alocarea de fonduri, - si-au indeplinit obligatiile exigibile de plata la bugetul de stat si bugetele locale, - au incheiat anul fiscal anterior anului in curs cu bilant pozitiv si au reinvestit in tot sau in parte profitul, - nu au aplicat amortizarea accelerata, prevazuta de Codul fiscal, pentru mijloacele fixe pentru care solicita fonduri, - nu au beneficiat in ultimii 3 ani de ajutor de stat (400RON, cumulat). ______________________________________ Exemplul 4: Dividendele brute in suma de 240.000 lei s-au repartizat intre asociati, proportional cu cota de participare a acestora la capitalul social, astfel: - asociatului V K din Romania 25%: 60.000lei - asociatului S.C. ABC. K.F.T din Ungaria 50%: 120.000lei - asociatului S.C. XXX E.P.E. din Grecia 20%: 48.000 lei - asociatului S.C. YYY G.m.b.H. din Germania 5%: 12.000lei. Firmele straine au prezentat certificate de rezidenta fiscala din care reiese ca sunt rezidente ale celor trei state in anul 2009 si ca li se aplica prevederile conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de aceste state cu Romania. Titlurile de participare ale societatii romanesti sunt detinute de cinci ani de firma ungara, de un an de firma greceasca si de doi ani de firma germana. S.C. ABCX EXIM S.R.L. a calculat, a retinut si a virat impozitul pe dividende aferent dividendelor achitate in data de 20 iunie 2007, astfel: asociatului Victor Kovacs impozit 60.000 x 16% = 3.600lei - asociatului S.C. ABC. K.F.T din Ungaria, impozit - scutit - asociatului S.C. XXX E.P.E. din Grecia, impozit 48.000 x 10% = 4.800lei - asociatului S.C. YYY G.m.b.H. din Germania,impozit 12.000 x 10% = 1.200lei. Dividendele cuvenite societatii S.C. ABC. K.F.T din Ungaria sunt scutite de impozit in virtutea Directivei 90/435/CEE, transpusa in Codul fiscal din Romania, intrucat este indeplinita conditia de detinere a minimum 15% din titlurile de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani. Dividendele cuvenite celorlalte doua societati rezidente in alte state membre ale Uniunii Europene nu sunt scutite de impozit intrucat nu este indeplinita conditia legata de participatia minima de 15%, in cazul S.C. YYY G.m.b.H.,respectiv nu este indeplinita conditia legata de perioada minima de detinere de 2 ani, in cazul societatii S.C. XXX E.P.E. din Grecia. Societatea YYY G.m.b.H. din Germania nu beneficiaza nici de cota redusa prevazuta de Conventia de evitare a dublei impuneri dintre Romania si Germania deoarece nu este indeplinita conditia stipulata in conventie (societatea detine mai putin de 10% din capitalul societatii romanesti). In cazul acestei societati, ca si in cazul societatii XXX E.P.E. din Grecia, se aplica cota de impozit pe dividende mai favorabila prevazuta de Codul fiscal (cota de 10%, aplicabila persoanelor juridice romane), si nu cotele de 15%, respectiv 20%, prevazute in cele doua conventii de evitare a dublei impuneri. Aplicarea cotei de impozit mai favorabila are la baza principiul nediscriminarii stipulat atat in fiecare conventie de evitare a dublei impuneri, cat si de art. 118 alin. (2) din Codul fiscal. Potrivit acestui principiu, nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi in celalalt stat contractant niciunei impozitari, diferite sau mai impovaratoare decat impozitarea la care sunt sau pot fi supusi nationalii celuilalt stat aflati in aceeasi situatie.

Declararea Impozitului la trim IV.

Impozitul pe profit. În conformitate cu prevederile art. 196 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,

obligatiile declarative privind impozitul pe profit se fac conform Ordinului

Ministrului finantelor publice pentru aprobarea modelului si continutului

formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general

consolidat",cod 14.13.01.01/a. Pentru impozitul pe profit (pozitiile 2-4 din nomenclator), formularul se completeaza trimestrial, de platitorii de impozit pe profit, astfel: Rândul 1 "Suma datorata": se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit datorat pentru perioada de raportare, calculata ca diferenta între impozitul

pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei de

raportare si impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la

sfârsitul perioadei precedente celei de raportare, în situatia în care pe

cumulat,în perioada de raportare, s-a înregistrat profit impozabil.

Rândul 3 "Suma de plata": se înscrie suma de la rândul 1. În situatia în care, în perioada de raportare, s-a înregistrat pierdere fiscala

sau scaderea profitului impozabil, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrie

cifra 0 (zero). Formularul nu se completeaza pentru impozitul pe profit de catre

organizatiile nonprofit si de catre societatile care obtin venituri majoritare

din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura. Pentru impozitul pe profit pentru trimestrul IV, conform prevederilor

art. 34 alin. (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile

si completarile ulterioare, se înregistreaza o suma egala cu impozitul calculat

si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal. Din punct de vedere contabil nu se face nici o înregistrare deoarece nu este

o cheltuiala cu impozitul ci numai o suma de plata (angajament). În luna ianuarie se înregistreaza plata, daca se face la nivelul trimestrului

III prin conturile : 441 = 5121. În cazul în care societatea d-voastra definitiveaza pâna la data de

15 februarie închiderea exercitiului financiar anterior trece cifra “0”

în Declaratia 100 pentru trimestrul IV pentru impozitul pe profit. Obligatia este ca pâna la data de 15 februarie 20XX sa completati, sa

depuneti si sa faceti plata anuala a impozitului pe profit. Numai în acest moment faceti înregistrarea 691 = 441, Important: aceasta inregistrare contabila in contul 691 priveste

anul anterior !!!

Nu inregistrati in exercitiul prezent! cu diferenta de plata si plata impozitului, 441 = 5121, daca faceti plata. Microintreprinderea. În cazul în care ati fost microîntreprindere si ati realizat în cursul anului

venituri mai mari decât plafonul prevazut de lege sau ponderea veniturilor

realizate din consultanta si management în veniturile totale a fost de peste

50% inclusiv,potrivit art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

cu modificarile si completarile ulterioare, aveti obligatia declararii

impozitului pe profit începând cu trimestrul în care ati depasit oricare dintre

limitele prevazute de lege. La Rândul 1 "Suma datorata": înscrieti suma reprezentând diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului pâna la sfârsitul perioadei

de raportare, conform legii, si impozitul pe venit declarat în cursul anului. La Rândul 3 "Suma de plata": înscrieti suma de la rândul 1. În situatia în care impozitul pe profit stabilit este mai mic decât impozitul

pe venit declarat în cursul anului, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrieti

cifra 0 (zero). Daca suma platita în contul impozitului pe venit este mai mare decât cea

rezultata prin calculul impozitului pe profit, în cazul în care societatea nu

mai îndeplineste conditiile de microîntreprindere, atunci se va solicita

organului fiscal teritorial compensarea platilor aferente celor doua impozite.

Comercializarea produselor alimentare.

Atentie ... la data de 20 noiembrie 2009 intra in vigoare legea privind comercializarea produselor alimentare Lege nr. 321/2009 din 15/10/2009,Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 20/10/2009. Ce aduce nou? La obligaţiile de plată între comerciant şi furnizorul de produse alimentare. Art. 8. - Plata între comerciant şi furnizor se face la data convenită de părţi în contract, astfel: a) pentru produsele alimentare proaspete termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 12 zile; b) pentru produsele alimentare congelate termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 20 de zile; c) pentru produsele alimentare, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b), termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 35 de zile. Art. 10. - În cazul în care plata nu se efectuează la termenul stabilit, debitorul este pus în întârziere fără nicio altă formalitate şi plăteşte de la acel termen o penalitate zilnică egală cu dublul dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, calculată la suma datorată, in conditiile, daca estea sunt trecute intr-un contract. La protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale. (3) Comerciantul poate refuza recepţia mărfii în condiţiile în care aceasta nu îndeplineşte condiţiile legale de comercializare, cantităţile prevăzute în contract sau în comandă ori termenele de livrare, notificând în scris furnizorului motivul refuzului recepţiei produselor, în termen de maximum 24 de ore, în caz contrar marfa fiind considerată acceptată. (4) În cazul în care părţile convin prin contract ca recepţia cantitativă şi calitativă să fie făcută ulterior momentului livrării, documentul de recepţie va fi transmis în formă scrisă furnizorului în maximum 48 de ore de la momentul punerii la dispoziţia comerciantului a mărfii.