Contabilitatea mărfurilor vândute cu plata în rate

Vânzarea de mărfuri cu plata în rate presupune încheierea unui contract de vânzare - cumpărare în rate între societatea vânzătoare şi client. În cazul vânzării către populaţie, clientul care este persoană fizică şi în vederea încheierii unui astfel de contract trebuie să facă dovada posibilităţii achitării ratelor eşalonate la termenele scadente prevăzute în contract. În cazul vânzării către o altă societate, clientul persoană juridică va pune la dispoziţia societăţii vânzătoare documentele care să conţină datele de identificare ale societăţii cumpărătoare. De obicei, la încheierea contractului se achită o cotă de 30 - 40 % din valoarea bunurilor, denumită avans, iar diferenţa se împarte în cote egale, denumite rate, care pot fi lunare, trimestriale sau pe alte perioade de timp, în funcţie de bunurile achiziţionate. Pentru vânzarea în rate la care intervine şi creditul comercial se percepe o dobândă ce are aceeaşi scadenţă cu ratele. Se poate practica dobânda aplicată la mărimea ratei, dobânda aplicată la restul de plată, dobânda aplicată la restul de plată în sumă fixă. Toate aceste elemente sunt stipulate în contract. De asemenea, contractul mai prevede obligaţiile părţilor, obiectul contractului, modalitatea de plată şi răspunderile părţilor contractante. Riscul. Uzanţa generală prevede transferarea proprietăţii şi a riscului asupra cumpărătorului la data achitării avansului, dată la care are loc şi livrarea bunului, cumpărătorul obligându-se să nu înstrăineze bunul până la data achitării integrale. Pretul. preţul mărfurilor ce se vând cu plata în rate cuprinde: 1.preţul cu amănuntul; 2. dobânda ce se achită băncii; 3.comisionul perceput sub formă de procent, necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de societatea comercială cu amănuntul, pentru evidenţa şi urmărirea încasării ratelor. Nota: Societăţile comerciale cu amănuntul care nu apelează la credite bancare pentru vânzări cu plata în rate, ci folosesc numai fondurile proprii, pot stabili pentru cumpărători condiţii mai avantajoase. preţul mărfurilor ce se vând cu plata în rate in acest caz cuprinde: 1.preţul cu amănuntul; 2.comisionul perceput sub formă de procent, necesar acoperirii cheltuielilor efectuate de societatea comercială cu amănuntul, pentru evidenţa şi urmărirea încasării ratelor. Exemplu privind vânzarea de mărfuri cu plata în rate : 1. Se cumpără mărfuri de la furnizori în valoare de 1500 lei cost de achiziţie, TVA 19%, formându-se preţul cu amănuntul. Adaosul comercial practicat de societate este de 30%. 2. Se achită furnizorul de mărfuri prin virament bancar. 3. Se vând mărfuri cu decontare ulterioară în valoare de 1200 lei preţ cu amănuntul. 4. Se înregistrează încasarea creanţei clientului prin virament bancar. 5. Se vând mărfuri cu plata în rate în valoare de 850 lei preţ cu amănuntul. La livrarea mărfurilor se încasează în numerar un avans de 40%. Achitarea diferenţei se va face în 5 rate, iar dobânda percepută este de 10% aplicată la mărimea ratei. Se intocmeste un scadenţar : - valoarea mărfurilor la preţ cu amănuntul 850 lei - avans 40% 340 lei - rest de plată 510 lei - mărimea ratei 510 : 5 = 102 lei - TVA inclus în rate 91.96 lei - TVA aferent avansului 61.31 lei - TVA aferent unei rate 18.39 lei - dobânda totală 51 lei - dobânda aferentă unei rate 10.20 lei 6. Se încasează prima rată a mărfurilor vândute cu plata în rate, înregistrându-se veniturile curente. Achiziţionare de mărfuri cu formare de pret: 371 -401=1500 lei 371-378 = 450 lei 371-4428 = 429 lei Total db 371=2379 lei 4426 -401 = 330 lei Achitarea furnizorului : 401 - 5121 = 1830 lei 1.Vânzare de mărfuri cu decontare ulterioară : 4111- 707 = 983.62 lei 4111- 4427 = 216.38 lei Total db 4111=1200 lei Încasarea creanţei clientului : 5121 - 4111 = 1200 lei 2.Vânzare de mărfuri cu plata în rate : Facturare avans 340 lei 4111-707 = 278.69 lei 4111-4427 = 61.31 lei Trecerea la venituri in "asteptare" :(Dobanda 10.20 x 5=51 lei)+(rate 5 x 102= 510 lei) = 561 lei 4111-472 = 469.04 lei 4111- 4428 = 91.96 lei Încasarea avansului : - avans 40% 340 lei 5311-4111= 340 lei Încasarea primei rate : 5311-4111= 102 lei Formarea veniturilor curente : (prima rata) 472-707=73.41 lei 472-766= 10.20 lei 472-4427= 10.39 lei Înregistrare TVA exigibil : 472-4427= 10.39 lei Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute : k=[(Si378 + Rc378)/ (Si371 + Rd371)]x 100 = si cr 378 = 0 si db 371 = 0 k= (450/2379)x100= 18,91% Rulaj cr 707= 2050 lei C = 18,91% x 2050 = 387.65 lei 607 - 371 = 1292.69 lei 378 - 371 = 387.65 lei 4428-371= 369.66 lei Total cr 371= 2050 lei

Metoda Inventarul intermitent

In luma reala m-am "lovit" de imposibilitatea de a "tine" evidenta contabila a stocurilor la unele firme deoarece stocurile aveau o aparitie meteorica si in cantitati foarte mici, plus ca varietatea lor depaseau orice imaginatie.Ce e de facut? Solutia e data de metoda Inventarului intermitent. Sa definim: Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii. In acest caz: in debitul conturilor de cheltuieli se reflecta atat valoarea stocurilor existente in gestiune la inceputul perioadei, cat si valoarea intrarilor inregistrate in cursul perioadei; iesirile se stabilesc la sfarsitul perioadei in functie de stocul initial, intrarile in gestiune si valoarea stocurilor finale (stabilite prin inventariere); valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei se reflecta in debitul conturilor din clasa a 3-a a planului de conturi, prin creditul conturilor corespunzatoare de cheltuieli. Studiu de caz: Intrare de marfa de la furnizorul X -Cantitate : 100 buc -pret de livrare 5 lei /buc -tva 19% 1.Intrarea marfii -NIR/Factura furnizor 607- 401 = 500 lei 4426 - 401 = 95 lei 2.Plata furnizorului-chitanta furnizorului 401-5311=595 lei 3.Vanzarea marfii-Factura 4111-707 = 520 lei 4111-4427=98.80 lei 4.Incasarea-chitanta 5311-4111=618.80 lei 5.Inventar 30/31 luna x-lista de inventar -marfa 10 buc x 5 lei = 50 lei 371 - 607 = 50 lei 6.-Operatiuni cu tva 4427 -4426 = 95 lei 4427 - 4423=3.80 lei in contul 607 avem: 500 lei - 50 lei = 450 lei in cont 707 avem 520 lei 121- 607 = 450 lei 707-121 = 520 lei sold 121 = profit 70 lei -Exemplul este dat la nivel simplist. Nu uitati de Registrul Stocurilor. Conform Ordinul MEF nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. 1. Serveşte ca document de evaluare a stocurilor de bunuri şi de verificare a concordanţei înregistrărilor efectuate în fişele de magazie şi în contabilitate. 2. Se întocmeşte de compartimentul financiar-contabil la sfârşitul fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse, grupate pe magazii (depozite), conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor la preţurile de înregistrare. 3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. 4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil. 5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul: - denumirea formularului; - denumirea unităţii; - numărul curent; - materialul/produsul (sortimentul, calitatea, marca, profilul, dimensiunea); U/M; preţul unitar; luna; cantitatea; valoarea; - semnături: întocmit, verificat. Despre : Metoda operativ - contabilă sau pe solduri

Această metodă de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor de bunuri înlocuieşte "Fişa de cont analitic pentru valori materiale" de la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor cu "Fişa centralizatoarea mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri" în care înregistrările se fac numai valoric (intrări, ieşiri, sold) fie document cu document, fie pe baza unor centralizatoare a intrărilor şi ieşirilor de stocuri.

Concordanţa dintre stocurile scriptice din "Fişele de magazie" şi datele contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul registrului de stocuri. Acest registru se deschide anual şi se conduce la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor, în care periodic, de regulă lunar, se centralizează pe grupele de elemente stocabile pentru care s-au deschis "Fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri", toate stocurile scriptice din "Fişele de magazie". Aceste stocuri se evaluează potrivit procedeelor de evaluare adoptate de unitatea patrimonială în concordanţă cu cele utilizate în evaluarea intrărilor şi ieşirilor astfel încât pe fiecare grupă de elemente stocabile în parte, stocul valoric din "Registrul stocurilor" trebuie să fie egal cu soldul din "Fişa centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri".

Metoda operativ - contabilă sau pe solduri de evidenţă operativă şi analitică a gestiunilor se poate aplica cu bune rezultate în cazul aplicaţiilor computerizate în cadrul cărora existenţa şi mişcările cantitative a stocurilor sunt urmărite operativ, iar cele valorice periodic, cu ocazia înregistrărilor efectuate în contabilitatea gestiunii stocurilor de mărfuri.

Se inscrie in acest Registrul continutul inventarului la sf. de luna. Aceasta nu impiedica pe gestionar sa-si intocmeasca fisa de magazie ( si cu preturile de intrare fara tva) iar la sf.lunii sa se calculeze val.stocului din fisele de magazie care insumate sa fie egale cu valoarea totala a inventarului.Problema la inventariere consta in a stabili ce preturi se folosesc la evaluarea stocurilor inventariate. O metoda simpla consta in a compara cantitatile inventariate cu ultima intrata cu pretul aferent si daca se depaseste se compara din nou cu penultima cantitate intrata cu pretul aferent pana la epuizarea stocului inventariat,metoda este sigura si usor de realizat.

Noul sistem de operare de la Google

Google a anuntat ca sistemul Chrome OS, bazat pe codul sursa-deschisa Linux, este proiectat pentru toate PC-urile, dar va debuta pe netbook-uri. Incercarea Google de a concura sistemul de operare Windows al Microsoft, prin lansarea Chrome, ar putea contribui la reducerea preturilor computerelor personale, in conditiile in care exista deja presiuni asupra acestora din partea netbook-urilor ieftine. Sistemul de operare va fi compatibil cu procesoarele fabricate de Intel şi ARM. Programul va fi de tipul “open source” ceea ce le va putea permite utilizatorilor externi sa modifice programul. "Viteza, simplitatea şi securitatea sunt principalele caracteristici ale Chrome OS. Proiectăm sistemul de opearare în aşa fel încât să fie rapid şi uşor de folosit, pentru a oferi acces la Internet în câteva secunde", au afirmat oficiali ai Google. Tinta sunt laptopurile ieftine, cu un pret de 300-400 de dolari, folosite mai ales pentru navigarea pe Internet, reprezinta unul dintre putinele segmente de pe piata PC-urilor care inregistreaza crestere, astfel incat orientarea Google catre netbook-uri este justificata. A se face distinctie clara intre Chrome OS si "Android" ,acesta din urma a fost special conceput pentru a putea fi folosit pe o varietate mare de aparate de la telefoane mobile la netbook-uri. În acest caz in viziunea Google, aplicaţiile vor rula direct în programele de navigare pe Internet şi nu vor avea nevoie de un sistem de operare.