(1) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu
financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde
cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a
poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi
incertitudini cu care se confruntă.
(2) Prezentarea de mai sus este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a
dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, corelată
cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor.
(3) Se vor face prezentări de informaţii cu privire la respectarea condiţiilor de
capital propriu, prevăzute de legislaţia în vigoare privind societăţile comerciale.
(4) De asemenea, în raportul administratorilor trebuie cuprinse informaţii
referitoare la controlul intern.
(5) În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea entităţii,
performanţa sau poziţia sa financiară, analiza cuprinde indicatori financiari şi,
atunci când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi
pentru activităţi specifice, inclusiv informaţii despre aspecte privind mediul
înconjurător şi angajaţii.
(6) În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când
este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile
financiare anuale.
______________________________________________________
(1) Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre:
a) evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
b) dezvoltarea previzibilă a entităţii;
c) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
d) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume:
- motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;
- numărul şi valoarea acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului
financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
- în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor;
- numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de
entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
e) existenţa de sucursale ale entităţii;
f) utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, în cazul în care sunt
semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei financiare şi a
profitului sau pierderii:
- obiectivele şi politicile entităţii în materie de gestiune a riscului financiar,
inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de
tranzacţie previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire
împotriva riscurilor, şi
- expunerea entităţii la riscul de piaţă, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la
riscul fluxului de trezorerie.
(2) Scopul acestor prezentări este de a furniza informaţii care să ajute la
înţelegerea mai bună a semnificaţiei instrumentelor financiare bilanţiere sau
extrabilanţiere asupra situaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de trezorerie şi de a ajuta în evaluarea sumelor, momentului apariţiei şi
gradului de siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele
instrumente.
Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor
financiare în evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare,
recunoscute sau nu în bilanţ.
(3) Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate
asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre
riscurile financiare descrise mai jos.
a) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc:
- riscul valutar - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze
din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar;
- riscul ratei dobânzii la valoarea justă - este riscul ca valoarea unui instrument
financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii;
- riscul de preţ - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze
ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt
cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora,
sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionate pe piaţă.
Termenul "risc de piaţă" încorporează nu numai potenţialul de pierdere, dar şi
cel de câştig.
b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să
nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară.
c) Riscul de lichiditate - (numit şi riscul de finanţare), este riscul ca o entitate
să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea
angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate
rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare
apropiată de valoarea sa justă.
d) Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie - este riscul ca fluxurile de
trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii.
De exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă, astfel de
fluctuaţii constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar,
fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste.
O entitate trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de gestionare a riscului,
inclusiv politicile de acoperire a acestuia.
_______________________________________________________
(1) În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare - în totalitate sau o parte
din aceste titluri - sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care
fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite în
legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să
cuprindă următoarele informaţii detaliate despre:
a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată, cu indicarea claselor diferite de acţiuni şi,
dacă este cazul, pentru fiecare clasă de acţiuni, drepturile şi obligaţiile ataşate
clasei respective şi procentul din capitalul social total pe care îl reprezintă;
b) orice restricţii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitările
privind deţinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obţine aprobarea
entităţii sau a altor deţinători de valori mobiliare;
c) deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile
indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum
acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital);
d) deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o
descriere a acestor drepturi;
e) sistemul de control al oricărei scheme de acordare de acţiuni salariaţilor,
dacă drepturile de control nu se exercită direct de către salariaţi;
f) orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot
ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare
a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile
financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori
mobiliare;
g) orice acorduri dintre acţionari care sunt cunoscute de către entitate şi care
pot avea ca rezultat restricţii referitoare la transferul valorilor mobiliare şi/sau la
drepturile de vot;
h) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de
administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii;
i) puterile membrilor consiliului de administraţie şi, în special, cele referitoare la
emiterea sau răscumpărarea de acţiuni;
j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte şi care intră în
vigoare, se modifică sau încetează în funcţie de o modificare a controlului entităţii
ca urmare a unei oferte publice de preluare, şi efectele rezultate din aceasta, cu
excepţia cazului în care prezentarea acestor informaţii ar prejudicia grav
entitatea.
Această excepţie nu se aplică în cazul în care entitatea este obligată în mod
special să prezinte asemenea informaţii conform altor cerinţe legale;
k) orice acorduri dintre entitate şi membrii consiliului său de administraţie sau
salariaţi, prin care se oferă compensări dacă aceştia demisionează sau sunt
concediaţi fără un motiv rezonabil sau dacă relaţia de angajare încetează din
cauza unei oferte publice de preluare.
Informaţiile de mai sus vor fi prezentate într-o secţiune distinctă a raportului
administratorilor, referitoare la guvernanţa corporativă.
(2) De asemenea, o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel cum aceasta este definită în
legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, va include în cadrul aceleiaşi secţiuni
referitoare la guvernanţa corporativă o declaraţie care va cuprinde cel puţin
următoarele informaţii:
a) o trimitere la:
- codul de guvernanţă corporativă care se aplică entităţii şi/sau codul de
guvernanţă corporativă pe care entitatea a decis să îl aplice voluntar. Entitatea
va indica prevederile care sunt disponibile public; şi/sau
- toate informaţiile relevante referitoare la practicile de guvernanţă corporativă
aplicate în plus faţă de cerinţele legislaţiei naţionale. În acest caz, entitatea va
face disponibile public practicile sale de guvernanţă corporativă;
b) în măsura în care, potrivit legislaţiei naţionale, entitatea se îndepărtează de
la codul de guvernanţă corporativă care i se aplică sau pe care a ales să îl
aplice, o explicaţie a acesteia privind părţile din cod pe care nu le aplică şi
motivele neaplicării;
c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern şi a sistemelor
de gestionare a riscurilor, în relaţie cu procesul de raportare financiară;
d) modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor şi atribuţiile-cheie
ale acesteia, precum şi o descriere a drepturilor acţionarilor şi a modului cum
acestea pot fi exercitate;
e) structura şi modul de operare ale organelor de administraţie, conducere şi
supraveghere şi ale comitetelor acestora.
(3) Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii
au obligaţia colectivă de a asigura ca situaţiile financiare anuale şi raportul
administratorilor să fie întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia
naţională.
Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se
semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.
sâmbătă, 31 octombrie 2009
CONŢINUTUL RAPORTULUI ADMINISTRATORILOR
(1) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu
financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde
cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a
poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi
incertitudini cu care se confruntă.
(2) Prezentarea de mai sus este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a
dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, corelată
cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor.
(3) Se vor face prezentări de informaţii cu privire la respectarea condiţiilor de
capital propriu, prevăzute de legislaţia în vigoare privind societăţile comerciale.
(4) De asemenea, în raportul administratorilor trebuie cuprinse informaţii
referitoare la controlul intern.
(5) În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea entităţii,
performanţa sau poziţia sa financiară, analiza cuprinde indicatori financiari şi,
atunci când este cazul, indicatori nefinanciari-cheie de performanţă, relevanţi
pentru activităţi specifice, inclusiv informaţii despre aspecte privind mediul
înconjurător şi angajaţii.
(6) În furnizarea analizei sale, raportul administratorilor include, atunci când
este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile
financiare anuale.
______________________________________________________
(1) Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre:
a) evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
b) dezvoltarea previzibilă a entităţii;
c) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;
d) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume:
- motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;
- numărul şi valoarea acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului
financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
- în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor;
- numărul şi valoarea nominală a tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de
entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;
e) existenţa de sucursale ale entităţii;
f) utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, în cazul în care sunt
semnificative pentru evaluarea activelor sale, datoriilor, poziţiei financiare şi a
profitului sau pierderii:
- obiectivele şi politicile entităţii în materie de gestiune a riscului financiar,
inclusiv politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de
tranzacţie previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire
împotriva riscurilor, şi
- expunerea entităţii la riscul de piaţă, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la
riscul fluxului de trezorerie.
(2) Scopul acestor prezentări este de a furniza informaţii care să ajute la
înţelegerea mai bună a semnificaţiei instrumentelor financiare bilanţiere sau
extrabilanţiere asupra situaţiei financiare a unei entităţi, rezultatelor activităţii ei şi fluxurilor de trezorerie şi de a ajuta în evaluarea sumelor, momentului apariţiei şi
gradului de siguranţă a fluxurilor de trezorerie viitoare asociate cu acele
instrumente.
Prezentările cerute oferă informaţii pentru a-i ajuta pe utilizatorii situaţiilor
financiare în evaluarea gradului de risc aferent instrumentelor financiare,
recunoscute sau nu în bilanţ.
(3) Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate
asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre
riscurile financiare descrise mai jos.
a) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc:
- riscul valutar - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze
din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar;
- riscul ratei dobânzii la valoarea justă - este riscul ca valoarea unui instrument
financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii;
- riscul de preţ - este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze
ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt
cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora,
sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionate pe piaţă.
Termenul "risc de piaţă" încorporează nu numai potenţialul de pierdere, dar şi
cel de câştig.
b) Riscul de credit - este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să
nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară.
c) Riscul de lichiditate - (numit şi riscul de finanţare), este riscul ca o entitate
să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea
angajamentelor aferente instrumentelor financiare. Riscul de lichiditate poate
rezulta din incapacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare
apropiată de valoarea sa justă.
d) Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie - este riscul ca fluxurile de
trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii.
De exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rată variabilă, astfel de
fluctuaţii constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar,
fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste.
O entitate trebuie să prezinte obiectivele şi politicile de gestionare a riscului,
inclusiv politicile de acoperire a acestuia.
_______________________________________________________
(1) În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare - în totalitate sau o parte
din aceste titluri - sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care
fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum acestea sunt definite în
legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să
cuprindă următoarele informaţii detaliate despre:
a) structura capitalului lor, inclusiv valorile mobiliare care nu sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată, cu indicarea claselor diferite de acţiuni şi,
dacă este cazul, pentru fiecare clasă de acţiuni, drepturile şi obligaţiile ataşate
clasei respective şi procentul din capitalul social total pe care îl reprezintă;
b) orice restricţii legate de transferul de valori mobiliare, cum ar fi limitările
privind deţinerea de titluri de valoare sau necesitatea de a obţine aprobarea
entităţii sau a altor deţinători de valori mobiliare;
c) deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile
indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum
acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital);
d) deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o
descriere a acestor drepturi;
e) sistemul de control al oricărei scheme de acordare de acţiuni salariaţilor,
dacă drepturile de control nu se exercită direct de către salariaţi;
f) orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot
ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare
a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile
financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori
mobiliare;
g) orice acorduri dintre acţionari care sunt cunoscute de către entitate şi care
pot avea ca rezultat restricţii referitoare la transferul valorilor mobiliare şi/sau la
drepturile de vot;
h) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de
administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii;
i) puterile membrilor consiliului de administraţie şi, în special, cele referitoare la
emiterea sau răscumpărarea de acţiuni;
j) orice acorduri semnificative la care entitatea este parte şi care intră în
vigoare, se modifică sau încetează în funcţie de o modificare a controlului entităţii
ca urmare a unei oferte publice de preluare, şi efectele rezultate din aceasta, cu
excepţia cazului în care prezentarea acestor informaţii ar prejudicia grav
entitatea.
Această excepţie nu se aplică în cazul în care entitatea este obligată în mod
special să prezinte asemenea informaţii conform altor cerinţe legale;
k) orice acorduri dintre entitate şi membrii consiliului său de administraţie sau
salariaţi, prin care se oferă compensări dacă aceştia demisionează sau sunt
concediaţi fără un motiv rezonabil sau dacă relaţia de angajare încetează din
cauza unei oferte publice de preluare.
Informaţiile de mai sus vor fi prezentate într-o secţiune distinctă a raportului
administratorilor, referitoare la guvernanţa corporativă.
(2) De asemenea, o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată, astfel cum aceasta este definită în
legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, va include în cadrul aceleiaşi secţiuni
referitoare la guvernanţa corporativă o declaraţie care va cuprinde cel puţin
următoarele informaţii:
a) o trimitere la:
- codul de guvernanţă corporativă care se aplică entităţii şi/sau codul de
guvernanţă corporativă pe care entitatea a decis să îl aplice voluntar. Entitatea
va indica prevederile care sunt disponibile public; şi/sau
- toate informaţiile relevante referitoare la practicile de guvernanţă corporativă
aplicate în plus faţă de cerinţele legislaţiei naţionale. În acest caz, entitatea va
face disponibile public practicile sale de guvernanţă corporativă;
b) în măsura în care, potrivit legislaţiei naţionale, entitatea se îndepărtează de
la codul de guvernanţă corporativă care i se aplică sau pe care a ales să îl
aplice, o explicaţie a acesteia privind părţile din cod pe care nu le aplică şi
motivele neaplicării;
c) o descriere a principalelor caracteristici ale controlului intern şi a sistemelor
de gestionare a riscurilor, în relaţie cu procesul de raportare financiară;
d) modul de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor şi atribuţiile-cheie
ale acesteia, precum şi o descriere a drepturilor acţionarilor şi a modului cum
acestea pot fi exercitate;
e) structura şi modul de operare ale organelor de administraţie, conducere şi
supraveghere şi ale comitetelor acestora.
(3) Membrii organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale entităţii
au obligaţia colectivă de a asigura ca situaţiile financiare anuale şi raportul
administratorilor să fie întocmite şi publicate în conformitate cu legislaţia
naţională.
Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se
semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.
CONTURI DE CHELTUIELI ,valabile incepand cu 2010
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia şi apa
606. Cheltuieli privind animalele şi păsările
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
(Contul 609 “Reduceri comerciale primite”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reducerilor comerciale primite ulterior
facturării, indiferent de perioada la care se referă.
În creditul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se înregistrează :
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (401)).
61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate
6456. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative
6457. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de
sănătate
6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6582. Donaţii şi subvenţii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creanţe legate de participaţii
664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi
ajustările pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru
pierdere de valoare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
valoare a imobilizărilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de
valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligaţiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar
în elementele de mai sus
Conturi inafara bilantului,valabile incepand cu 2010
Din grupa 80 "Conturi în afara bilanţului" fac parte:
Contul 801 "Angajamente acordate"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa angajamentelor acordate de către
entitate (giruri, cauţiuni, garanţii, alte angajamente acordate), reflectând
eventuala datorie a entităţii faţă de terţi, generată de angajamentele asumate.
În debitul contului 801 "Angajamente acordate" se înregistrează valoarea
angajamentelor în momentul acordării lor de către entitate, iar în credit, valoarea
angajamentelor în momentul încetării lor.
Soldul contului reprezintă contravaloarea angajamentelor acordate de către
entitate, existente la un moment dat.
Contul 802 "Angajamente primite"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa angajamentelor primite de către
entitate (giruri, cauţiuni, garanţii, alte angajamente primite), reflectând eventuala
creanţă a entităţii faţă de terţi, generată de angajamentele primite.
În debitul contului 802 "Angajamente primite" se înregistrează valoarea
angajamentelor în momentul primirii lor de către entitate, iar în credit, valoarea
angajamentelor în momentul încetării lor.
Soldul contului reprezintă contravaloarea angajamentelor primite de către
entitate, existente la un moment dat.
Contul 8031 "Imobilizări corporale luate cu chirie"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale luate cu chirie
de la terţi, în baza contractelor încheiate în acest scop.
În debitul contului 8031 "Imobilizări corporale luate cu chirie" se înregistrează,
pe baza contractelor sau proceselor-verbale de închiriere, valoarea de inventar a
imobilizărilor corporale respective luate cu chirie, iar în credit, valoarea aceloraşi
imobilizări corporale restituite titularilor pe baza proceselor-verbale de predare.
Soldul contului reprezintă valoarea de inventar a imobilizărilor corporale luate
cu chirie la un moment dat.
Contul 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa materiilor prime, materialelor şi altor
valori materiale (imobilizări corporale, obiecte preţioase etc.) aparţinând terţilor,
primite pentru prelucrare, finisare sau reparare, pe bază de contract.
În debitul contului 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare"
se înregistrează, la preţurile prevăzute în contract, valorile materiale primite
pentru prelucrare, finisare sau reparare, iar în credit se înregistrează, la aceleaşi
preţuri, valorile materiale finisate sau reparate, restituite titularilor.
Soldul contului reprezintă valorile materiale primite spre prelucrare sau
reparare.
Contul 8033 "Valori materiale primite în păstrare sau custodie"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa valorilor materiale (materii prime şi
materiale, mărfuri, imobilizări corporale etc.) primite temporar spre păstrare sau
în custodie pe bază de act de predare-primire (scoatere) din custodie, încheiat în
acest scop.
În debitul contului 8033 "Venituri materiale primite în păstrare sau custodie" se
înregistrează, la preţurile prevăzute în documentele încheiate, valorile materiale
primite în custodie sau păstrare temporară, iar în credit, la aceleaşi preţuri,
valorile materiale ieşite din custodie sau păstrare ca urmare a restituirii,
achiziţionării pentru nevoile entităţii, distrugerii din cauza calamităţilor, lipsurile de
inventar etc.
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor primite în păstrare sau
custodie, existente la un moment dat.
Contul 8034 "Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa debitorilor care au fost scoşi din
activul entităţii, ca insolvabili sau dispăruţi, care, în conformitate cu dispoziţiile
legale, trebuie urmăriţi în continuare până la reactivare sau împlinirea termenului
de prescripţie.
În debitul contului 8034 "Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare" se
înregistrează sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruţi, scoşi din
activ, iar în credit, sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de
solvabilitate sau sumele ale căror termene de urmărire s-au prescris.
Soldul contului reprezintă sumele datorate de debitorii insolvabili sau dispăruţi
scoşi din activ, nereactivate.
Contul 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de natura obiectelor de
inventar date în folosinţă.
În debitul contului 8035 "Stocuri de natura obiectelor de inventar date în
folosinţă" se înregistrează valoarea stocurilor de natura obiectelor de inventar
date în folosinţă, iar în credit, aceleaşi stocuri, în momentul scoaterii lor din
folosinţă.
Soldul contului reprezintă valoarea stocurilor de natura obiectelor de inventar
date în folosinţă.
Contul 8036 "Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii
asimilate"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor primite în leasing
operaţional, a contractelor de închiriere, chiriilor şi altor datorii asimilate, datorate
de către entitate pentru bunurile luate în concesiune, pentru care nu se
recunoaşte o imobilizare necorporală, în locaţie sau chirie.
În debitul contului 8036 "Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii
asimilate" se înregistrează sumele reprezentând redevenţe, locaţii de gestiune,
chirii şi alte datorii asimilate, iar în credit, valoarea datoriilor de acest gen, efectiv
plătite de către entitate.
Soldul contului reprezintă contravaloarea redevenţelor, locaţiilor de gestiune,
chiriilor şi altor datorii asimilate pe care entitatea le are de plătit la un moment
dat.
Contul 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa efectelor scontate depuse la bancă,
dar neajunse la scadenţă.
În debitul contului 8037 "Efecte scontate neajunse la scadenţă" se
înregistrează efectele scontate, dar neajunse la scadenţă, depuse la bancă, iar
în credit, efectele scontate ajunse la termen.
Soldul contului reprezintă efectele scontate depuse la bancă, neajunse la
scadenţă.
Contul 8038 "Alte valori în afara bilanţului"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa bunurilor predate în leasing financiar,
bunurilor luate în concesiune, pentru care se recunoaşte o imobilizare
necorporală, şi a altor valori în afara bilanţului decât cele cuprinse în conturile
8031 - 8037.
În debitul contului 8038 "Alte valori în afara bilanţului" se înregistrează alte
valori în afara bilanţului existente în entitate, iar în credit, stingerea obligaţiilor
entităţii în legătură cu aceste valori.
Soldul contului reprezintă alte valori în afara bilanţului, existente în unitate la
un moment dat.
Contul 8045 "Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor
fixe"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării aferente gradului de
neutilizare a mijloacelor fixe.
În debitul contului 8045 "Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a
mijloacelor fixe" este evidenţiată amortizarea aferentă gradului de neutilizare a
mijloacelor fixe, urmărită extrabilanţier.
În creditul contului se evidenţiază amortizarea aferentă gradului de neutilizare
a mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării, a trecerii pe cheltuieli sau a scoaterii din
evidenţă a acestora.
Soldul contului reprezintă valoarea amortizării aferente gradului de neutilizare
a mijloacelor fixe aflate în gestiune.
Contul 8051 "Dobânzi de plătit"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor de plătit, aferente
contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă.
În debitul contului "Dobânzi de plătit" este evidenţiată valoarea dobânzilor de
plătit aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la
scadenţă, iar în credit, cele ajunse la scadenţă, trecute pe cheltuieli.
Soldul contului reprezintă valoarea dobânzilor de plătit aferente contractelor de
leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă.
Contul 8052 "Dobânzi de încasat"
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor de încasat de către
entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de
leasing, aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la
scadenţă.
În debitul contului "Dobânzi de încasat" este evidenţiată valoarea dobânzilor
de încasat, aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse
la scadenţă, iar în credit, cele ajunse la scadenţă, trecute pe venituri.
Soldul contului reprezintă valoarea dobânzilor de încasat aferente contractelor
de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă.
Contul 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de seră”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa certificatelor de emisii de gaze cu
efect de seră primite gratuit, potrivit legii.
În debitul contului 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de seră” se
evidenţiază certificatele de emisii de gaze cu efect de seră primite gratuit, iar în
credit, cele ieşite din circuit, potrivit legii.
Soldul contului reprezintă valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră, de care beneficiată entitatea.
Cheltuieli
O scurta trecere in revista a cheltuielilor cred ca e binevenita.Activitatea oricarei intreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare, care genereaza consumuri (cheltuieli) si, in acelasi timp, produc rezultate (venituri).
Dupa natura lor, aceste procese se grupeaza in:
a) activitate de exploatare,
b)activitatea financiara,
c) activitatea extraordinara.
Daca activitatile financiare si extraordinare au acelasi continut la orice intreprindere, activitatea de exploatare, fiind dependenta de obiectul acesteia poate varia de la o intreprindere la alta.
"Recuperarea" acestor cheltuieli se realizeaza in principal pe seama veniturilor din exploatare(in sensul includerii cheltuielilor in costurile bunurilor, lucrarilor sau serviciilor si, prin acestea, in preturile (tarifele) de vanzare).
In ceea ce priveste activitatile financiare si extraordinare, cheltuielile şi veniturile acestora se evidentiaza numai in contabilitatea financiara (generala).
Conturile de cheltuieli sunt structurate in raport cu natura activitatilor generatoare de cheltuieli si natura resurselor consumate sau utilizate pe următoarele grupe de conturi:
A. Cheltuieli de exploatare, din care:
60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si mărfuri";
61 "Cheltuieli cu lucrările si serviciile prestate de terţi;
62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi";
63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate";
64 "Cheltuieli cu personalul";
65 "Alte cheltuieli de exploatare".
B. Cheltuieli financiare:
66 "Cheltuieli financiare".
C. Cheltuieli excepţionale:
67 "Cheltuieli excepţionale".
(conturi de evidenta)
D. Cheltuieli cu amortizările si provizioane:
68 "Cheltuieli cu amortizările si provizioane".
E. Cheltuieli cu impozitul pe profit:
69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit".
(nota: conturile ce contin cifra "8" sunt conturi de ajustari sau rectificari)
In principiu, conturile de cheltuieli din clasa a 6 "CONTURI DE CHELTUIELI", fiind conturi de activ, se debitează in cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor prin creditul conturilor care arata natura elementelor patrimoniale consumate sau utilizate si se creditează, la sfarşitul lunii, prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului (ct 121).
Relaţiile contabile de principiu pentru inregistrarea cheltuielilor in contabilitatea financiara pot fi următoarele:
a)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 1 capitaluri:- dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate,amortizarea primei de rambursare a obligaţiunilor;
b)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 2 Imobilizari:- amortizările si provizioanele aferente imobilizărilor,conturi de rente , valoarea neta contabila a imobilizărilor ieşite din intreprindere;
c)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 3 Stocuri - materii prime si materiale consumabile, mărfuri vandute, uzură
stocuri şi obiectelor de inventar,deprecierea stocurilor pentru...
d)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 4 Terti - salariile si contribuţiile datorate,
lucrări si servicii facturate de terţi, impozite, taxe si alte vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat, provizioanele pentru deprecierea
creanţelor etc.;
e)cheltuieli (in legatura cu )= Clasa 5 Trezorerie - sumele achitate pentru lucrări si servicii prestate de terţi, cheltuielile trezorerie privind cesiunea titlurilor de plasament.
Cazurile de creditare a conturilor de cheltuieli pot sa apăra in următoarele situaţii:
a) inregistrarea plusurilor constatate la anumite categorii de stocuri cu ocazia inventarierii patrimoniului;
b) inregistrarea reducerilor comerciale acordate de furnizori clienţilor, ulterior livrării bunurilor prin intocmirea unei facturi in roşu, in contabilitatea clientului;
c) inregistrarea la inchiderea lunii a stocurilor finale de materii prime, materiale consumabile, mărfuri etc., in cazul aplicării metodei inventarului intermitent;
d) virarea asupra perioadelor viitoare a unor cheltuieli ce nu pot fi suportate din rezultatul unui singur exerciţiu financiar etc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)