luni, 22 martie 2010

Decontari pe baza de cambie

Exemplu:
-la data de 01.01, SC"X" SRL livreaza catre SC "Y"SRL produse finite
in valoare de 3000 lei,TVA 19%,cu scadenta la 31.01.Valoarea de
inregistare a produselor finite la furnizor(producator)SC"X" SRL este de 1600lei.
-pe data de 24.01,SC"X" SRL primeste si accepta de la SC"Y" SRL o cambie
prin care SC"Y" SRL se obliga sa achite c/v produselor finite livrate.
-se depune la banca SC"X" SRL cambia pentru incasare.
__________________________
*contabilitatea SC"X" SRL
-inreg.facturii privind livrarea produselor finite.
4111-%=3570lei
701=3000lei
4427=570lei
_____________________
-descarcarea gestiunii de "produse finite" cu c/v lor
la pret de inregistrare a produselor finite livrate:
711-345=1600lei
______________________
-inregistrarea cambiei acceptate:
413-4111=3570lei
______________________
-depunerea la banca SC"X" SRL spre incasare:
5113-413=3570lei
_______________________
-incasarea cambiei la termenul scadentei 31.01 prin banca SC"X" SRL
si retinerea de catre banca a comisionului bancar in suma de 70 lei
%-5113=3570lei
5121=3500lei
627=70lei
_______________________
-regularizare TVA
4427-4423=570lei
_______________________
*contabilitatea SC"Y" SRL
-primirea facturii(receptie,NIR)ptr produsele achizitionate ce reprezinta
MATERII PRIME pentru SC"Y" SRL
%-401=3570lei
301=3000lei
4426=570lei
__________________________
-acceptarea de catre SC"X" SRL a cambiei emise de SC"Y" SRL pentru plata:
401-403=3570lei
__________________________
-plata la scadenta din 31.01 a c/v cambiei emise:
403-5121=3570lei
___________________________
atentie:
Grupa de conturi 71 „Variatia stocurilor” o regasim
in noile reglementari redenumita „Venituri aferente
costului productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de
executie”, care se detaliaza pe urmatoarele doua
conturi sintetice de gradul II:
- 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse” si
- 712 „Venituri aferente costurilor lucrarilor si
serviciilor in curs de executie”
_________________________________
Primirea si incasarea de cambii pt.creantele create la vanzarea
de marfuri
4111-707=1000lei
4111-4427=190lei
_______________
scoaterea din gestiune:
607-371=725lei
_______________
primirea cambiei:
413-4111=1190lei
_______________
incasarea cambiei:
5113-413=1190lei
5121-5113=1190lei
_______________

Decontari pe baza de CEC

Exemplu:
SC "X" SRL presteaza lucrari in favoarea SC "Y" SRL.Decontarea
se face pe baza de CEC.
*contabilitatea SC "X" SRL
-emiterea facturii
TVA=2000*19%=380lei
4111-%=2380lei
704=2000lei
4427=380lei
__________________
-primirea cecului de la SC "Y" si depunerea la banca spre incasare:
5112=4111=2380lei
_____________________
-incasarea cecului:
5121-5112=2380lei
_____________________
-regularizare TVA
4427-4423=380lei
_____________________

Prescrierea

Prescrierea creantelor si a obligatiilor comerciale si fiscale este reglementata prin codul fiscal, codul de procedura fiscala, OMFP nr. 1752/2005, OMEF nr. 2374/2007 si Decretul nr. 167/1958. Prin definitie, termenul de prescriptie stabileste acea perioada de timp determinata prin lege in care se pot folosi anumite drepturi sau se pot stabili raspunderi juridice. Nerespectarea acestui termen conduce la anularea dreptului la actiune sau a raspunderii juridice potrivit Decretului nr.167/1958, art. 1. Conform aceluiasi decret, art.3, termenul general de prescriptie este de 3 ani cu incepere de la momentul aparitiei dreptului la actiune (art.7). Ordinul nr. 2861/2009 privind normele de organizare si efectuare a inventarierii patrimoniului, la pct. 39, precizeaza faptul ca scoaterea din evidenta contabila a creantelor ale caror termene s-au prescris se poate face pe baza propunerilor comisiei de inventariere privind regularizarea diferentelor rezultate in urma inventarierii.
Referitor la prejudiciile cauzate de implinirea termenelor de prescriptie a creantelor si la procedurile initiate in scopul decontarii creantelor, comisia de inventariere va solicita explicatii scrise din partea personalului responsabil cu gestiunea si urmarirea incasarii creantelor si in urma analizei intreprinse va face propunerile de regularizare a diferentelor constatate. Codul fiscal precizeaza faptul ca este clasificata ca si cheltuiala deductibila, efectuata in scopul realizarii de venituri, pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta contabila a creantelor comerciale ramase neincasate in cazul in care falimentul debitorilor a fost inchis pe baza unei hotarari judecatoresti, definitiva si irevocabila (art. 21, alin 2, (n)).
Conform normelor metodologice de aplicare a codului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile si prejudiciile inregistrate la scoaterea din evidenta contabila a creantelor neincasate in urmatoarele situatii: - decesul debitorului insotit de imposibilitatea recuperarii prejudiciului de la mostenitori - societatea debitoare este dizolvata sau lichidata, fara succesor - societatea debitoare se afla a in incapacitate de plata ca urmare a unor cazuri de forta majora (calamitati naturale, fenomene sociale sau economice).
Codul fiscal reglementeaza si situatia creantelor comerciale incerte sau in litigiu, neincasate, acestea devenind potrivit art.21, alin.4, cheltuieli nedeductibile pentru partea pentru care nu au fost constituite provizioane, cu ocazia scoaterii din evidenta contabila, dar si pentru creantele incerte sau in litigiu, pentru care nu exista hotarare judecatoreasca (art.21.2.n).
De asemenea, potrivit art.21, alin.4, initiatorul procedurii trebuie sa informeze in scris clientii ale caror debite au ramas neincasate asupra deciziei de scoatere din evidenta contabila a creantelor respective in baza prescriptiei in scopul recalcularii impozitului pe profit la societatea debitoare.
In conformitate cu dreptul fiscal si codul de procedura fiscala art.21, 22, creantele si obligatiile fiscale sunt drepturi si obligatii create in baza raporturilor de drept fiscal si pe baza actelor prin care se individualizeaza drepturile, respectiv obligatiile contribuabililor in relatia cu bugetul de stat, stabilite conform legii.
Din punctul de vedere al legiuitorului, creantele fiscale constau in totalitatea impozitelor, taxelor si contributiilor in calitate de creante fiscale principale si a altor venituri sub forma de amenzi, dobanzi, penalitati, majorari de intarziere si alte sume instituite ca obligatii de plata pentru contribuabil considerate creante fiscale accesorii care se constituie venituri la bugetul de stat.
Din punctul de vedere al contribuabilului, creantele fiscale reprezinta plati efectuate la bugetul de stat peste limita impozitelor si taxelor datorate pentru o anumita perioada fiscala. In cazul sumelor achitate in plus se poate solicita restituirea sau compensarea acestora cu alte impozite si taxe, de natura fiscala, datorate si neachitate in interiorul termenului de prescriptie. Restituirea se realizeaza pe baza cererii contribuabilului in situatia in care nu exista alte datorii scadente.
Codul de procedura fiscala reglementeaza prescriptia fiscala sub doua aspecte: pe de o parte, prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale (cap.II, art.91- 93) si, pe de alta parte, prescriptia dreptului de a cere executarea silita (cap.VII, art.131-134) si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea (cap. VII, art.135).
Statul poate urmari o datorie fiscala atat timp cat acest drept nu a incetat in baza prescriptiei. De aceea, daca in interiorul acelui interval de timp stabilit prin lege in cadrul caruia statul poate urmari si recupera datoriile fiscale, acesta nu a initiat demersurile necesare, dreptul de a actiona in sensul recuperarii datoriilor fiscale neachitate de catre contribuabil se prescrie.
Codul de procedura fiscala prin art.91 precizeaza ca din punct de vedere fiscal referitor la dreptul de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie fiscal este de 5 ani cu incepere de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a rezultat creanta fiscala.
Dreptul statului de a stabili obligatii fiscale pentru contribuabil se concretizeaza in declaratia fiscala sau pe baza deciziei de impunere emisa de unitatea fiscala competenta. Odata cu prescrierea acestui drept, statul nu va mai putea recupera contributia datorata de contribuabil. Referitor la cel de-al doilea aspect si anume prescriptia dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale stabilite in sarcina contribuabilului, termenul de prescriptie este de 5 ani si actioneaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a rezultat acest drept conform art.131, alin.1 din codul de procedura fiscala.
De asemenea, dreptul contribuabilului de a solicita compensarea sau restituirea sumelor platite peste nivelul impozitelor si taxelor datorate se prescrie in termen 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul contribuabilului de a solicita autoritatii fiscale competente restituirea sau compensarea sumelor platite in plus conform art.135 din codul de procedura fiscala. In situatia evaziunii fiscale, a existentei unei hotarari judecatoresti care vizeaza o fapta de natura penala, conform legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si a codului de procedura fiscala, art.91, alin.3-4, termenul de prescriptie pentru dreptul de stabilire a obligatiilor fiscale este de 10 ani cu incepere de la data faptei recunoscuta ca infractiune printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Suspendarea
De asemenea, codul de procedura fiscala reglementeaza suspendarea respectiv intreruperea duratei prescriptiei in cazul dreptului de a cere executarea silita. Suspendarea opereaza in umatoarele cazuri conform codului de procedura fiscala (art.132): - in situatia initierii suspendarii de catre o instanta judecatoreasca sau de orice alta institutie competenta, de catre autoritatea fiscala prin executare silita sau in cazurile in care sunt organizate inspectii fiscale - in situatia in care contribuabilul beneficiaza de inlesniri conform prevederilor legale - in situatia in care debitorul sustrage bunurile de la executarea silita - in situatiile generale prevazute de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie potrivit Decretului nr. 167/1958, cum ar fi : - in cazuri de forta majora in situatia in care asupra prescriptiei nu poate opera intreruperea - intre acele parti intre care, in baza legii sau a unei hotarari judecatoresti, exista raporturi de administrare de bunuri, prescriptia nu actioneaza pe perioada clarificarii situatiei si a bunurilor administrate - prescriptia nu se exercita impotriva partii lipsite de capacitate de exercitiu sau avand capacitate de exercitiu restransa, in absenta unui reprezentant legal - termenul de prescriptie nu se exercita intre soti pe parcursul casatoriei. Suspendarea nu anuleaza prescriptia realizata anterior astfel incat, dupa incetarea acesteia, prescriptia continua cu luarea in calcul si a intervalului parcurs inaintea suspendarii. Intreruperea actioneaza in urmatoarele cazuri, potrivit codului de procedura fi scala (art.133): - in cazul in care debitorul, anterior executarii silite sau in cursul acesteia, efectueaza plata din proprie initiativa a obligatiilor prevazute in titlul executoriu sau recunoaste in orice alt mod obligatia de plata - in cazul efectuarii unui act de executare silita; prescriptia nu se considera intrerupta in situatia incetarii procesului, respingerii cererii de chemare in judecata sau de executare, anularii sau in cazul renuntarii din partea initiatorului cererii conform Decretului nr.167/1958 - in cazurile stabilite de lege pentru intrerupere termenului de prescriptie conform Decretului nr.167/1958 (art.13-17 ca de exemplu existenta unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, inclusiv in cazul unei instante judecatoresti necompetente). In astfel de cazuri se anuleaza prescriptia care s-a realizat anterior intreruperi, urmand sa fi e instituita o noua prescriptie. Daca totusi prescriptia a fost intrerupta pe baza unei cereri adresata instantei judecatoresti, de arbitrare sau exista un act de executare, termenul nou de prescriptie nu se va exercita pana la momentul in care cererea ramane definitiva sau pana la efectuarea integrala a actului de executare.
Potrivit codului de procedura fiscala, art. 134, in situatia in care termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita s-a incheiat, contribuabilul este scutit de datorii, iar aceste obligatii fata de bugetul de stat se scad din fisa analitica pe platitori, cu precizarea ca sumele platite dupa implinirea termenului de prescriptie nu se vor restitui.
Contabilizare:
-conform propunerii Comisiei de Inventariere,
datorii mai vechi de 3 ani(alte datorii nefiscale):
401,404,462,455=117
datorii mai vechi de 5 ani(datorii fiscale):
457,431,437,438,441,4423,446,447,448=117
________________________________
Creante prescrise.
- se inregistreaza prescrierea creantelor fata de
clienti: conform codului fiscal art. 138 (d) (3) si a normelor
de aplicare, baza de impozitare a TVA se ajusteaza, prin
reducere sau majorare, in cazul in care incasarea creantei
nu se poate efectua ca urmare a falimentului clientului;
in acest caz, ajustarea se poate face cu data hotararii
judecatoresti de inchidere a falimentului, iar cheltuiala
este considerata ca fiind deductibila; in cazul nostru,
intrucat nu exista hotarare judecatoreasca, inregistrarea
contabila este:
654 analitic nedeductibil- 4111= 800 lei
daca societatea detine o Hotarare Judecatoreasca definitiva
cheltuiala devine deductibila fiscal,fapt pentru care trebuie ajustat
impozitul pe profit concomitent cu depunerea unei Declaratii (101)
rectificativa:
654-4111=800 lei
impozit pe profit de plata x 16%=128lei
654-441= -128lei

Ce aduce nou OMF 3055 din 2010

Ordinul aduce unele conturi noi, precum: Grupa 10
1067 “Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investita neta intr-o entitate straina”
Grupa 22 “Imobilizari corporale in curs de aprovizionare”, din care fac parte doua subgrupe “Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii in curs de aprovizionare” (223) si “Mobilier, aparatura birotica echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale in curs de aprovizionare”. Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta imobilizarilor corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare (22 = 404).
Grupa 32 “Stocuri in curs de aprovizionare” Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta stocurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare (32 = 401). Grupa 60
609 “Reduceri comerciale primite” Cu ajutorul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se tine evidenta reducerilor comerciale primite ulterior facturari, indiferent de perioada la care se refera In creditul sa se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (401 = 609). Grupa 64
642 “Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatlor”, prin care se tine evident cheltuielilor cu tichetele de masa acordate salariatlor (642 = 532). 644 “Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii” (644 = 106) 6456 “Contributa unitati la schemele de pensii facultative” (6456 = 4311/analitic) 6457 “Contributa unitati la primele de asigurare voluntare de sanatate” (6457 = 4311/analitic distinct) Grupa 70
709 “Reduceri comerciale acordate” Cu ajutorul contului 709 “Reduceri comerciale acordate” se tine evidenta reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera In debitul contului sau se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (706 = 4111). Recomandam stornarea in rosu. Grupa 71
712 “Venituri aferente costurilor lucrarilor si serviciilor in curs de executie”, cu ajutorul cauia se tine evidenta costului de productie al lucrarilor si serviciilor in curs de executie, precum si variatia acestuia, astfel: - la sfarstul perioadei 332 = 712 - la inceputul perioadei, reluarea lucrarilor si serviciilor in curs de executie 712 = 332. Clasa 8
in cadrul clasei 8 de conturi extrabilantere au apaut doua completari: 805 “Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta”, divizat in doua conturi 8051 “Dobanzi de platit” si 8052 “Dobanzi de incasat” 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de sera” _____________________________________
De asemenea, unele conturi au suferit modificari precum: Contul 445 “Subventi” se divizeaza in: - “Subventii guvernamentale” (4451), - “Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii” (4452), - “Alte sume primite cu caracter de subventii” (4458). Grupa 13 este inlocuita de contul 475 “Subventii pentru investitii”, din cadrul grupei 47 redenumita“Conturi de subventii, regularizare si asimilate”. Contul 711 anterior intitulat “Variatia stocurilor” are o noua denumire “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.
_________________________________ Alte modificari: a)-Efectuarea lunara a evaluarii elementelor monetare in valuta, precum si a creantelor si datoriilor, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cu recunoasterea in contabilitate a diferentelor inregistrate; b)- Corectarea pe seama rezultatului reportat numai a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente;
- Pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative, care nu sunt de natura sa influenteze informatiile financiar-contabile. O eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analiza daca o eroare este semnificativa sau nu, se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau colectiva a elementelor. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modifi carea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.

Pierderea documentelor justificative

Pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile trebuie adusa la cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, conducatorului unitatii (administratorului unitatii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective). In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces verbal, care se semneaza de catre conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, persoana responsabila cu pastrarea documentului si seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea documentului, dupa caz. Cand disparitia documentelor se datoreaza conducatorului unitatii, masurile privind comunicarea si intocmirea procesului verbal se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie. In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a fost intocmit documentul original, mentionandu-se in antetul documentului ca este reconstituit, si sta la baza inregistrarilor in contabilitate. Ori de cate ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se incunostinteaza imediat organele de urmarire penala. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire”, intocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate; - dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit. In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitenta iar unitatea emitenta va trimite unitatii solicitante, in termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea „DUPLICAT”, cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut re constituirea si constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli ne nominale (bonuri, bilete de calatorie ne nominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate in contabilitate. In acest caz, vinovatii de pierderea,sustragerea sau distrugerea documentelor suporta paguba adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati, sumele respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul trebuie sa emita un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse Duplicatul poate fi : - o factura noua, care sa cuprinda aceleasi date ca si factura initiala, si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala; sau - o fotocopie a facturii initiale, pe care sa se aplice stampila societatii si sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc raspunderi materiale, care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Gasirea ulterioara a documentelor originale, care au fost reconstituite, poate constitui motiv de revizuire a sanctiunilor aplicate, in conditiile legii. In cazul gasirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaza pe baza unui proces-verbal, si se pastreaza impreuna cu procesul-verbal in dosarul de reconstituire. Conducatorii unitatilor vor lua masuri pentru asigurarea inregistrarii si evidentei curente a tuturor lucrarilor intocmite, primite sau expediate, stabilirea si evidenta responsabililor de pastrarea acestora, evidenta tuturor reconstituirilor de documente, precum si pentru pastrarea dosarelor de reconstituire, pe toata durata de pastrare a documentului reconstituit.

Regimul formularelor financiar-contabile

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel: - persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente; - fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar sau serie ce trebuie sa fi e secvential(a), stabilit(a) de societate. In alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor emite proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere ori serii, dupa caz, prin care se va mentiona, pentru fi ecare exercitiu fi nanciar, care este numarul sau seria de la care se emite primul document. Registrele de contabilitate In cadrul formei de inregistrare in contabilitate “pe jurnale” prevazuta de normele metodologice a OMFP 3.512/2008, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare; - Balanta de verifi care. In cadrul formei de inregistrare “maestru-sah”, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (sah - cod 14-1-3/a); - Balanta de verifi care. In cazul utilizarii formei de inregistrare combinata “maestru-sah cu jurnale”, pe langa fomularele mentionate la forma de inregistrare “maestru-sah” se utilizeaza jurnalele auxiliare specifi ce formei de inregistrare “pe jurnale”. Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele prevazute la art.1: societatile comerciale, societatile/ companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice, institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fi zice care desfasoara activitati producatoare de venituri, subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate sau in Romania, sunt: Registrul-jurnal, cod 14-1-1, Registrul-inventar, cod 14-1-2, si Cartea mare, cod 14-1-3. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identifi carea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal, cod 14-1-1, este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-fi nanciare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justifi cativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Persoanele fi zice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati, cod 14-1-1/b, precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. Registrul-inventar, cod 14-1-2, este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infi intarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, sufi cient de detaliate pentru a putea justifi ca continutul fi ecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fi ecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifi ca continutul acestora la sfarsitul exercitiului fi nanciar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului fi nanciar. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verifi care de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile fi nanciare anuale. Cartea mare, cod 14-1-3 este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fi la pentru fi ecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verifi care. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Balanta de verifi care este documentul contabil utilizat pentru verifi carea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc raportarile contabile stabilite potrivit legii. Balanta de verifi care a conturilor sintetice, precum si balantele de verifi care ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului fi nanciar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare si ori de cate ori se considera necesar. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului fi nanciar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fi zice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare.