In ordinul 1752 / 2005 - pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt prevazute normele de reevaluare a imobilizarilor corporale.
Conform ordinului 1752 / 2005 entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Amortizarea
Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu data de 1 ianuarie anul urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
(Totusi evaluarile efectuate cu ocazia reorganizarilor de intreprinderi (fuziuni, divizari) nu constituie reevaluare, aceste evaluari efectuandu-se in scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilant. Aceasta operatiune de reevaluare este obligatoriu a fi prezentata in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.)
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului care se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international, in speta evaluatori membrii A.N.E.V.A.R..
In cazul in care se realizeaza reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incat valoarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice sau
b) eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Ca principiu general elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. Acest lucru este cerut si in cazul reevaluarilor facute pentru incadrarea cladirilor in cotele mai favorabile de impozite locale pe cladiri.
Astfel daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei cand nu exista nici o piata activa pentru acel activ. O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea unei entitati: terenuri cladiri masini si echipamente nave aeronave etc.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ, activul trebuie prezentat in bilant la cost, minus ajustarile cumulate de valoare.
Piata activa
Ordinul 1752 / 2005 defineste piata activa ca o piata unde sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) elementele comercializate sunt omogene
b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati si
c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.
In cazul in care entitatea efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in "Capital si rezerve".
Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale.
In nota explicativa nr. 6 la situatiile financiare anuale entitatile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii:
* valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar
* diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar * sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar, prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare
* valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.
Un lucru deosebit de important este este ca surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat. Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.
Din punct de vedere fiscal
daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:
* ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau
* ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.
Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau. Sumele reprezentand diferente de natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si pierdere.
Ca obligatie a entitatiilor care au efectuat o reevaluare, ordinul 1752 / 2005 instituie ca nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in care activul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.
Act normativ studiat in acest articol:
1. OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene
