Ceva despre indicatori

Cum interpretam o balanta de verificare sau un bilant , dpdv al afacerii:

Conform OMFP 3055/2009, elementele care compun bilanţul sunt:

• ACTIV

Activul este definit ca fiind o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente anterioare si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare(incasari) pentru intreprindere. A. Active imobilizate I. Imobilizări necorporale II. Imobilizări corporale III. Imobilizări financiare B. Active circulante I. Stocuri II. Creanțe III. Investiții pe termen scurt IV. Casa și conturi la bănci C. Cheltuieli în avans ______________________________________ A.1.4. Fondul comercial – reflecta elementele necorporale destinate mentinerii si dezvoltarii potentialului intrepirinderii A.1.5. Alte imobilizari necorporale – cuprind elementele de natura programelor informatice, construite ca urmare a aportului in natura realizat de asociati, achizitionate de la terti sau create deunitati patrimoniale. A.1.6. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie – sunt active imobilizate create fie prin mijloace proprii ale intreprinderii, fie rezultate din lucrari cu durata mai indelungata de timp. A.2. Imobilizari corporale, denumite si active fizice si tangibile, imobilizari materiale sau active fixe, reprezinta bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei intreprinderi. Imobilizarile corporale includ terenurile, mijloacele fixe avansurile si imobilizarile corporale in curs. A.2.1. Terenuri si constructii in care sunt cuprinse, pe langa terenuri si cladiri, fundatiile de infrastructura, racordarea cladirilor la reteaua de apa, gaze, electricitate etc. A.2.2. Instalatii tehnice si masini – in care sunt cuprinse masini si instalatii de lucru, aparate si instalatii de masurare, control si reglare, mijloacele de transport, animale si plantatii. A.2.3. Alte instalatii, utilaje si mobilier – in care sunt cuprinse mobilierul si aparatura birotica, echipamentul de protectie a valorilor umane si materiale si alte imobilizari corporale neregasite in capitolele anterioare. A.2.4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie – cuprin imobilizari in curs de executie pt nevoi proprii, aduse ca aport la capital sau facturate de furnizori si nefinalizate la sfarsitul exercitiului, precum si avansurile platite furnizorilor de imobilizari corporale. A.3 Imobilizarile financiare, denumite si investitii financiare sau de portofoliu, reprezinta titluri si creante financiare in special sub forma de imprumuturi acordate. A.3.1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului, reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul societatilor din cadrul grupului pe o perioada mai mare de un an si care permite unitatii detinatoare exercitarea unui control sau influente majore in gestionarea societatilor din cadrul grupului care au emis aceste titluri, precum si realizarea unui venit financiar sub forma de dividende. A.3.2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului – reflecta imobilizari financiare reprezentand sume datorate de filiale, precum si dobanda aferenta. A.3.3. Titluri sub forma de interese de participare – reflecta titluri detinute in capitalul altor societati, fara a exercitacontrolul sau influente notabile. A.3.4. Creante din interese de participare – relecta imobilizari financiare sub forma drepturilor banesti determinate de acordarea de imprumuturi pe termen lung sau mediu, unitatii la care intreprinderea detine drepturi de participare. Aceste imprumuturi sunt purtatoare de dobanzi. A.3.5. Titluri detinute ca imobilizari – constau in acele titluri de valoare pe care unitate patrimoniala le dobandeste in vederea realizarii unor venituri financiare pe termen lung si mediu, fara a putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale in capitalul careia le detine, precum si alte titluri de plasament, detinute pe o perioada indelungata. A.3.6. Alte creante – reprezinta imobilizari financiare sub forma: - imprumuturilor acordate pe temen lung, in baza unor contracte, imprumuturi purtatoare de dobanda; - alte titluri si creante imobilizate de natura depozitelor pe termen lung, sub forma de disponibilitati in conturi bancare sau la alte institutii financiare, diverse garantii si cautiuni depuse la terti. A.3.7. Actiuni proprii – reprezinta titluri financiare de natura actiunilor proprii dobandite din capitalul social si pe care textele legale si reglementate, prevad evidentierea lor in categoria imobilizarilor financiare. B. Active circulante – denumite si active curente, valori circulante, bunuri mobile sau mijloace circulante cuprind valorile econiomice sub forma stocurilor, creantelor, investitiilor financiare si disponibilitatilor banesti. B.1. Stocurile – reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intervin in cadrul ciclului de exploatare, fie pt a fi vandute in aceiasi stare sau la terminarea procesului de productie, fie pt a fi consumate cu ocazia primei utilizari. B.1.1. Materii prime si materiale consumabile – cuprind urmatoarele categorii de bunuri: materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri la terti si ambalaje. Materiile prime participa direct la participarea produsului si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in stare initiala, fie transformata. Materialele consumabile sau furniturile participa indirect la procesul de fabricatie fara a se regasi de regula in produsul finit. Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri care nu indeplinesc cumulative conditiile de durata si valoare pt a fi incluse la mijloace fixe, precum si bunurile assimilate acestora. Stocurile la terti reflecta stocuri de materii si materiale precum si stocuri de ambalaje aflate in curs de aprovizionare, trimise spre prelucrare sau aflate in custodie la terti. In fapt, ele sunt stocuri care, patrimonial, apartin intreprinderii, dar fizic se gasesc la terti sau sunt in curs de aprovizionare. Ambalajele – sunt bunuri necesare pt protectia materialelor si marfurilor in timpul transportului si al depozitarii sau pt o buna prezentare comerciala a acestora. B.1.2. Productia in curs de executie cuprinde urmatoarele categorii: produse in curs de executie, lucrari si servicii in curs de executie, semifabricatele si stocurile la terti. Produsele in curs de executie – reprezinta productia care nu a parcurs toate fazele de prelucrare, din cadrul procesului tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Semifabricatele – sunt produselor al caror process tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza ca atare tertilor. B.1.3. Produse finite si marfuri – cuprinde in structura sa produsele finite, produsele reziduale, animale si pasari, marfuri si stocuri la terti. Produsele finite – reprezinta bunurile care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu necesita prelucrari ulterioare in cadrul intreprinderii si au fost depozitate in vederea vanzarii sau au fost livrate direct clientilor. Produsele reziduale – reflecta elementele secundare rezultate din procesul de fabricatie, cum ar fi: rebuturi, materiale recuperabile, deseuri. Animale si pasari – reprezinta animalele nascute si cele tinere de orice fel, cele crescute sa foloseasca pt reproductie, cele puse la ingrasat pt a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pt productie. Marfurile sunt bunuri achizitionate cu scopul de a fi vandute in aceiasi stare sau dupa ce au suportat o usoara transformare. B.1.4. Avansuri pt cumparati de stocuri – reprezinta creante generate de acordarea unor sume de bani furnizorilor, pt cumparari de bunuri de natura stocurilor, inainte de executia comenzilor sau contractelor. B.2 Creantele, denumite si valori in curs de decontare, reprezinta valorile economice avansate temporar, de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. B.2.1. Creantele copmerciale – reprezinta toti debitorii unitatii fata de care intreprinderea are drept de urmarire provenind din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii, ciclului de exploatare a intreprinderii. Din aceasta grupa fac parte: Avansurile pt prestari de servicii si executari de lucrari sunt creante generate de acordarea de sume de bani furnizorilor inainte de executarea serviciilor sau lucrarilor conform comenzilor sau contractelor. Clientii - reflecta creante fata de terte persoane si corespund facturilor de vanzare de bunuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii, care nu au fost inca incasate pana la data inchiderii exercitiului. Atunci cand decontarea intre intreprindere si client survine ulterior vanzarii, putem vorbi despre o vanzare pe credit. Clientii incerti – sau in litigiu reprezinta creante fata de clientii incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu, cu dificultati pe linie de solvabilitate. Efecte de primit – reprezinta creante generate in momentul in care clientii au acceptat o cambia sau au primit un billet la ordin. Atat cambia, cat si biletul la ordin sunt efecte comerciale, adica titluri de val negociabile care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale, ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda. Cambia – (numita si scrisoare de schimb sau trata) este un inscris prin care creditorul, numit tragator, obliga o alta persoana, numita tras, sa plateasca neconditionat sau la ordin, o suma determinata, la vedrere sau la o anumita data, la data si la locul indicat in cambie, unei terte persoane, numita beneficiar. Biletul la ordin – este un inscris prin care o persoana numita, subscriptor, se angajeaza sa verse, la o anumita data, o suma de bani determinata, unei alte persoane, numita beneficiar; plata sumei se poate face si la ordinul beneficiarului.biletul de ordin este creat la initiativa debitorului. Subscriptorul este in acelasi timp, tragator si tras. Clienti – facturi de intocmit – reflecta creantele generate de livrarile catrea terti pentru care nu s-au intocmit inca facturi. B.2.2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului – reflecta creante provenite din relatii de transmitere de valori intre unitatile din cadrul grupului sub forma de ajutoare care, acordate pe o perioada mai lunga, sunt purtatoare de dobanzi. B2.3. Sume de incasat din interese de participare – reflecta creante din dividende de incasat. B.2.4. Alete creante – reflecta toate creantele sau drepturile, altele decat cele asupra clientilor, separate prin stocurile: - avansuri acordate personalului si alte creante in legatura cu acesta - creante generate de relatiile de decontare cu asigurarile sociale, fondul de somaj, bugetul statului si alte organisme publice; - creante privin decontarile din operatii in participatie; - debitori diversi pentru creante determinate de vanzarea val mobiliare de plasament, activelor imobilizate, etc. - creante privind decontarile din operatii in curs de clarificare. B.2.5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat – reflecta creanta neta a relatiilor intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la gestiunea capitalului social. Eventualitatea insolvabilitatii unei categorii de terti fata de care intreprinderea are creante, justifaica constituirea unui provision pentru depreciere. B.3. Investitii financiare temporare sau curente – reflecta participatiile de val mica, actiunile proprii si alte investitii fiananciare. B.3.1. Titlurile de participare – detinute la societati in cadrul grupului reflecta actiuni sau alte titluri de val detinute la societati in cadrul grupului pe o perioada mai mica de un an. Titlurile de plasament – numite si investitii temporare ori plasamente pe termen scurt negociabile, sunt titluri de val achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt care, prin natura sa, este imediat realizabil si pe care intreprinderea nu are intentia sa-l conserve o perioada mai mare de un an. B.3.2. Actiunile proprii – reflecta actiunile proprii rascumparate temporar in vederea atribuirii salariatilor societatii, regularizarii cursului la bursa sau reducerii capitalului social. In aceeasi situatie se afla si obligatiunile emise si rascumparate. B3.3 Alte investitii financiare – cuprind actiunile, obligatiunile, bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt, obligatiuni emise si rascumparate, titluri de creanta negociabile;spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitatlul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor. B.4. Disponibilitatile banesti in lei si devize – se delimiteaza sub forma depozitelor la banca in conturile curente sau de disponibil, numerarului din casieria intreprinderii si prin alte val financiare care, datorita naturii lor, sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti. B.4.1. Conturile la banci – se refera la lichiditati sub forma de cecuri de incasat, depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil, sumele in curs de decontare. Cecurile de incasat – sunt inscrisuri primite de intreprindere de la terte persoane, fata de care are creante, urmand a fi micsorate. Cecul este inscrisul prin care un tragator da ordin unui tras sa plateasca, la vedere, unui beneficiar, o suma determinata.tragatotul trebuie sa aiba un depozit bancar, adica contul sau curent sa fie debitor si sa acopere val cecului. B.4.2. Casa – reprezinta totalitatea lichiditatilor monetare curente si a altor val sub forma de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorii. B.4.3. Acreditivele – cuprind acreditivele propriu-zise si avansurile de trezorerie. Acreditivele - reprezinta disponibilitatile banesti ale intreprinderii virate intr-un cont distinct la dispozitia unei terte persoane, la banca la care isi are aceasta deschis contul, destinat achitarii obigatiilor, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari si prestarii de servicii.El reprezinta o modalitate de decontare cu anticipatie. Avansurile de trezorerie – reprezinta sume virate la banci sau sume in numerar puse la dispozitia personalului sau tertilor, persoane fizice sau juridice, in vederea efectuarii unor plati in numele intreprinderii. C.ACTIVE DE REGULARIZARE SI ASIMILATE - reflecta cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar, dar care se refera la un exercitiu ulterior( ex: chirii platite anticipat, abonamante radio-TV, prime de asigurare platite inainte) impreuna cu orice venituri care, desi se refera la exercitiul financiar respectiv nu sunt incasate pana la incheierea acestuia, fiind inregistrate ca si creante corespunzatoare.

• PASIV

D. Datorii: de plata într-o perioadă de până la un an H.Provizioane I.Venituri in avans J.Capital si rezerve I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și capitalul nevărsat) II. Prime de capital III. Rezerve din reevaluare IV. Rezerve V. Profitul sau pierderea reportat(ă) VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar A. Capital si rezerve – (capitaluri proprii) corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intreprinderii. In mod concret, capitalurile proprii exprima numai pasivul intern al intreprinderii, avand urmatoarea structura:Capitalul, primele legate de capital, rezerve din reevaluare, rezultatul reportat din exercitiile financiare precedente si rezultatul exercitiului. A.1. Capitalul – individual sau social are un caracter avansabil.El se constituie la infiintarea intreprinderii, fiind o conditie a existentei si functionarii acesteia.Capitalul unei intreprinderi reprezinta garantie in raport cu debitorii unitatii, gaj general in raport cu creditorii unitatii si are o val fixa si intangibila. In cadrul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni, capitalul social este reprezentat de actiuni egale ca valoare. In cadrul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata, capitalul social este reprezentat de parti sociale egale ca val. Val initiala a actiunilor sau partilor sociale poarta numele de val nominala. Juridic, capitalul social este rezultatul subscrierii efective la capital. Capitalul social se diferentiaza in capital subscris varsat si capital subscris nevarsat. Capitalul subscris nevarsat – este capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-l puna la dispozitia intreprinderii societare. In masura in care capitalul este eliberat sau capitalizat efectiv in bani si/sau natura, el devine capital subscris varsat. A.2.Primele legate de capital – se refera la prime de emisiune, de fuziune, de aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni.Aceste surse sunt generate de operatiile de crestere a capitalului. Prima de emisiune = val de emisie a actiunilor – val nominala a actiunilor A.3.Rezerve din reevaluare – reprezinta fonduri create in urma reevaluarii sau ajustarii val activelor si datoriilor, determinand cresteri sau diminuari ale capitalului propriu. Rezervele din reevaluare pot fi aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie, rezerve aferente exercitiului in curs si rezerve dispuse prin acte normative. A.4. Rezervele – reprezinta, in principiu, beneficii capitalizate in mod durabil de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Ele pot fi constituite si din alte elemente ale situatiei nete, ca urmare a unor dispozitii legale si reglementare.Este cazul primelor de emisiune si de aport. Rezerva legala – se constituie in proportie de 5% din profitul contabil annual inainte de impozitare, pana la limita cand rezerva atinge 20% din capitalul social, la societatile cu capital autohton infiintate in baza Legii nr. 31/1990 si la regiile autonome si 25% din capitalul social, in cazul societatilor comerciale cu participare de capital strain, infiintate in baza Decretului – lege nr.96/1990. Scopul rezervelor legale este de a proteja capitalul social in cazul in care exercitiile financiare s-au incheiat cu pierdere. Rezervele pentru actiuni proprii reflecta excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare decit valoarea lor nominala, fiind destinat cheltuielilor de emisiune sau amortizari lor. Rezervele statutare sau contractuale se constituie annual din profitul net al intreprinderii intr-o proportie stipulata in statutul societatii sau prin clauze contractuale. Scopul rezervelor statutare este de a tempera actionarii in a pretinde dividente in dauna altor obligatii privind buna functionare a intreprinderii. A.5. Rezultatul reportat reprezinta rezultatul sau partea din rezultat a carui afectare financiara(repartizare pe destinatii) a fost amanata de adunarea generala a asociatilor sau actionarilor. El poate fi un rezultat reportat pozitiv (profit nerepartizat) sau negativ (pierdere nerepartizata, neacoperita din punct de vedere financiar). Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pina in momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul intreprinderii societate, iar pierderea pina la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate in acest sens. A.6.Rezultatul exercitiului financiar se determina fie prin calculul variatiei situatiei nete intre soldul final si inceputul exercitiului, fie ca diferenta intre venituri si cheltuieli.El poate fi favorabil, caz in care reprezinta profit sau nefavorabil, caz in care reprezinta o pierdere.

Indicatori de lichiditate

Termenul de "lichiditate " este pivotul principal in jurul caruia se invarte contabilitatea anglo-saxona.Este si firesc,ne interesaza cat de "lichida este afacerea" in persepctiva ca "ceva nu merge" Riscurile pot sa apara ca influenta a mediului extern si intern asupra companiei. Indicatorii sunt expresia(relativa !) a eficientei si performantei activitatilor economico-financiare previzionate si/sau realizate. Acesti indicatori se pot calcula fie la nivel de firma, fie la nivel de centre de responsabilitate sau centre de cost. In functie de rezultatele obtinute prin tabloul indicatorilor economici se pot lua decizii interne pentru realizarea obiectivele generale ale firmei . Cel mai important este faptul ca indicatorii influenteaza deciziile partenerilor externi Pentru a se asigura echilibrul financiar, trebuie sa fie respectate urmatoarele corelatii: -activele pe termen lung sa fie finantate din surse atrase pe termen lung -activele pe termen scurt sa fie finantate din surse atrase pe termen scurt

• Indicatorul lichidităţii curente(lichiditatea generala ) = Active curente(circulante) / Datorii curente = (stocuri+creante+inv.term.scurt+casa si conturi la banci)/sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an=1.2 si 1.9

Acest indicator arata daca datoriile curente(pe termen scurt) sunt acoperite din vanzarea stocurilor , din lichiditatile de trezorerie( Casa și conturi la bănci),din investitii pe termen scurt si realizarea creantelor in lichiditati in viitorul imediat in conditiile continuarii activitatii in parametrii medii normale.Apropierea de 1 arata o situatie cu risc foarte mare,riscul este invers proportional cu acest indicator. ________________________________________

• Indicatorul lichiditatatii rapide(testul acid) = (active circulante – stocuri) / datorii pe termen scurt=0.65 si 1.

Se observa o si mai mare restrictie in analiza . Stocurile pot fi greu convertibile in bani(lipsa cerere,garantii caduce,obiecte de inventar greu de vandut,etc) si in consecinta sunt eliminate. Minim 0.65(65% din datorii pe termen scurt trebuie obligatoriu acoperite cu creante+inv.term.scurt+casa si conturi la banci, daca sunt acoperite 100% (1) atunci firma este considerata ok. Insa ce se intampla daca este peste 1(100%),nu e ok,exista oportunitati nevalorificate de lichiditati.Exemplu:se poate acorda termene de plata clientilor mai mari pentru atragerea lor cu scopul de a marii viteza de rotatie a stocurilor de marfuri,cu cat numarul de rotatii este mai mare cu atat realizarea de adaos comercial creste,la fel si cifra de afaceri si mai aples profitul, ________________________________________

• Indicatorul lichiditatea imediata = active de trezorerie / datorii pe termen scurt

Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie , a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.(100%).Mai ales aici trebuie sa mentinem activele de trezorerie la un nivel sustenabil,a avea 100% active de trezorerie NU este in avantajul societatii !Ele trebuiesc valorificate (ex.plasamente bancare) deoarece societatea poate obtine profit pe seama datoriilor pe termen scurt care nu au un cost(o dobanda de achitat),exceptie datoriile la bugetul de stat ,bugetul asigurarilor si salarii(sigur,salariile au un "cost",ne putem permite sa nu platim salariile la timp?),credite bancare pe t.scurt.

• Indicatorii gradului de indatorare

• Rata datoriilor=Datorii totale/Active totale

Rata obligatiilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditorii externi. Creditorii (bancile) prefera rate ale obligatiilor(altora) scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mic riscul lor in cazul lichidarii societatii.

• Solvabilitatea patrimoniala=Capitaluri proprii/Total pasiv

Reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.Acest indicator NU este operational pentru un creditor(banca) deoarece capitalurile proprii se regasesc in activ la imobilizari corporale sau la stocuri.In caz de insolvabilitate cu greu se pot vinde( in raport de 50% din valoarea lor) imobilizarile corporale sau stocurile.

• Indicatori privind utilizarea activelor

• Rotatia stocurilor=Cifra de afaceri/Stocuri

Arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila(vad comercial,etc) pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu ( (stocul initial + stocul final)/2 ).

• Durata de recuperare a creantelor=(Total creante/Cifra de afaceri)*360

Indica ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid.Este de remarcat ca acest indicator nu depinde de companie.

• Durata de rambursare a datoriilor=(Datorii totale/Cifra de afaceri)*360

Indica ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic, valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid.

• Rata utilizarii activelor fixe=(Cifra de afaceri/Active fixe)*1000

Arata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun.(depinde de ramura in care are activitatea compania,este o diferenta enorma intre o companie petroliera sau turism si una din industria alimentara!)

• Rata de eficienta a activelor circulante=(Cifra de afaceri/Active circulante)*1000

Arata cifra de afaceri la 1000 lei active circulante, indicatorul este mai bun cu cat este mai mare. Acest indicator este deosebit de relevant,nu depinde de domeniu de activitate si arata eficienta economica a companiei.

• Viteza de rotatie a activelor circulante=(Active circulante/Cifra de afaceri)*360

Arata durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici.

• Indicatorii Profitabilitatii

• Marja profitului net=Profitul net/Cifra de afaceri

Indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului.

• Rata rentabilitatii activelor=(Profitul net/Active totale)*1000

Indica profitul net obtinut la 1000 lei active totale, cu cat este mai mare este mai bun.

• Rata rentabilitatii capitalurilor proprii=(Profitul net/Capitaluri proprii)*1000

Indica profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii, cu cat este mai mare este mai bun. _____________________________ Bancile la solicitarea unui credit analizeaza printre altele si solvabilitatea pe termen lung deoarece sunt interesati daca societatea poate achita ratele si dobanda aferenta la un eventual credit pe termen lung. Solvabilitatea pe termen lung se refera la capacitatea unei afaceri de a rambursa un credit. Sunt doi indicatori folositi pentru a evidentia solvabilitatea: -unul se refera la capacitatea afacerii de a rambursa dobanda aferenta creditului pe termen lung - al doilea are in vedere capacitatea de rambursare a principalului(creditul in sine) Indicatorul pentru dobanda compara suma venitului disponibil pentru plata dobanzii si suma datorata ca si dobanda. Venitul disponibil nu este altceva decat castigul inainte de dobanda si impozit pe profit (EBIT),sau rezultatul(profit) contabil brut la care se adauga cheltuielile cu dobanzile.

• Formula pentru indicatorul de acoperire a dobanzii este: EBIT /Cheltuieli cu dobanda

Indicatorul care evidentiaza capacitatea unei firme de a returna principalul este (debt to equity ratio) gradul de indatorare. Structura de capital pe termen lung(zis si permanent) a unei afaceri este alcatuita in principal din imprumuturi pe termen lung si din participatia actionarilor(capital social varsat+prime de capital+rezerve din reevaluare+ rezerve+profitul sau pierderea reportat(ă)+profitul sau pierderea exercițiului financiar)

• Gradul de indatorare = Total imprumuturi pe termen lung/Total capital

Imprumuturile pe termen lung sunt de obicei garantate cu active detinute de societate si au prioritate la plata (chiar si inaintea drepturilor asociatilor). Din acest motiv cei care acorda credite pe termen lung au un grad ridicat de siguranta in ceea ce priveste restituirea sumelor la data stabilita si in cuantumul stabilit (suma restituita nu depide de cat de mare este profitul sau pierderea societatii). __________________________________

• Limite ale analizei indicatorilor

Desi analiza indicatorilor este utila in finante ea are limite, din care unele sunt date mai jos: 1. Multe firme includ un numar mare de diverse departamente in industrii diferite, facand dificila elaborarea unui set coerent de indicatori medii industriali pentru scop comparativ; analiza indicatorilor e mai eficienta pentru firmele mici. 2. Inflatia distorsioneaza mult bilanturile contabile, astfel incat analiza comparativa cu firmele de varsta diferita poate duce la erori daca nu se fac anumite corectii. 3. Factorii sezonieri pot perturba analizele indicatorilor (ex: viteza de rotatie a stocurilor) ______________________________ Bilantul contabil trebuie translatat intr-un bilant financiar Bilantul contabil trebuie discutat inainte de fiecare analiza financiara.

• Se regrupeaza in posturi asemanatoare toate elementele din bilant atat cele de activ cat si cele de pasiv. Elementele nesemnificative se cumuleaza cu alte elemente semnificative.

Exemplu: cheltuielile si veniturile in avans se trec, dupa caz, la creante, datorii sau stocuri. Daca am incasat o anumita suma in avans sunt obligat sa prestez un serviciu sau sa realizez un produs. Daca obligatia este realizata in proportie de peste 50% am deja un stoc realizat dar nelivrat, iar daca este sub 50% am o datorie de indeplinit. In situatie inversa ma aflu cu cheltuielile inregistrate in avans deoarece am o creanta fata de tert transpusa fie intr-un serviciu fie intr-un produs de primit.

• Provizioanele constituite fie reduc elementele pentru care au fost create fie maresc capitalurile proprii, sumele ramase la indemana societatii folosindu-se in urmatorii ani.

• De cele mai multe ori,in practica, elementele in afara bilantului se ignora total, existand cazuri in care nici nu se inregistreaza in contabilitate elemente in clasa 8,(totul pana la depunerea dosarului pentru un credit la banca).

Aceasta practica trebuie oprita deoarece ascunde realitatea fata de investitori si creditori. Conform IAS-urilor trebuie sa inlaturam din situatiile financiare (patrimoniu) imobilizarile care nu mai aduc beneficii economice viitoare pentru societate. Daca am aplicat acest rationament si avem imobilizari si alte active in afara bilantului cu o anumita valoare ecomomica pentru un eventual tert acestea trebuie adaugate la restul imobilizarilor deoarece prin valorificare asigura o intrare de numerar sau echivalent de numerar.

• Daca am acordat o garantie pentru un tert si acesta este la data realizarii analizei in stare de faliment sau intr-o incapacitate prelungita de plata va trebui sa luam in calcul riscul de a platii angajamentul (platim datoria in locul lui). Va trebui sa integram si aceste angajamente la datorii.

• In schimb, daca am primit un angajament, ne aflam intr-o incapacitate prelungita de plata si tertii (banci sau o societatati din cadrul grupului) care asteapta de la societate plati vor fi blocate si deci nu vom adauga la creante angajamentul primit deoarece acesta nu va fi facut. Iar daca angajamentul este onorat va trebui sa achitam datoria dupa o perioada de timp. La suma primita trebuie sa adaugam comisionanele si dobanzile pe care le platim pentru serviciul (creditul) primit si sa trecem suma de plata la datorii (eventual pe termen lung daca exista un rastimp de peste un an pana la inapoierea sumei). In acest caz vom adauga la contul de profit si pierdere si posibilele cheltuieli.

• O alta practica intalnita este realizarea inventarului la stocuri si imobilizari superficial. De multe ori se constatata si se inregistreaza stocuri depreciate sau active imobilizari care nu mai corespund cu cerintele standardului 16 "Imobilizari corporale". In practica chiar daca se constatata acestfel de situatii ,ele sunt ignorate de contabilitate deoarece are repercusiuni fiscale.

In analiza financiara trebuie scoase din activ toate elementele de genul celor de mai sus daca nu au fost provizionate. La fel vom face si cu creantele pe care stim ca nu le vom recupera dar nu au fost provizionate din acelasi motiv fiscal.

• Anumite elemente nu prezinta interes deoarece ponderea lor in total activ sau pasiv este nesemnificativa. Nu vor fi prezentate.

• Exista elemente care daca sunt incluse (repuse) in bilant implica modificarea contului de profit si pierdere prin cresterea sau scaderea unor cheltuieli sau venituri.

Exemplu : calcularea de provizioane pentru active. Insa prin neconstituirea provizioanelor in bilantul contabil activul net este majorat iar profitul marit deoarece nu s-au inregistrat cheltuieli (nedeductibile fiscal).