Declararea Cifrei de Afaceri-Formular 094

Legea 571/ 2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare Instructiuni de completare a formularului (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” Formularul (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” se completeaza de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art.153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care au utilizat trimestrul ca perioada fiscala in anul precedent, care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri si care nu au depasit plafonul de 100.000 euro, al carui echivalent in lei se calculeaza conform normelor. Formularul (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” se depune la organul fiscal competent, pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pentru anul precedent. Formularul se completeaza in doua exemplare, inscriindu-se cu majuscule, citet si corect, toate datele prevazute: - un exemplar, semnat si stampilat conform legii, se depune la unitatea fiscala, direct la registratura sau la posta, prin scrisoare recomandata,- un exemplar se pastreaza de catre persoana impozabila. Completarea formularului se face astfel: Sectiunea "I. Date de identificare a persoanei impozabile"Caseta "Denumire/Nume, prenume" se completeaza cu denumirea persoanei juridice, a asociatiei sau a entitatii fara personalitate juridica ori cu numele si prenumele persoanei fizice, dupa caz. In cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta "Denumire/Nume, prenume" se inscriu informatiile de identificare inscrise pe certificatul de inregistrare fiscala a reprezentarii (denumirea persoanei impozabile stabilite in strainatate). Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza cu codul de inregistrate in scopuri de TVA utilizat pentru completarea si depunerea formularului de Decont de taxa pe valoarea adaugata. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.Caseta "Domiciliul fiscal" se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal (sediul social, sediul sau domiciliul fiscal, dupa caz) al persoanei impozabile. In cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta "Domiciliul fiscal" se inscrie domiciliul fiscal al reprezentantului. Sectiunea "II. Date de identificare a reprezentantului fiscal" Caseta "Denumire/Nume, prenume" se completeaza cu denumirea/numele, prenumele reprezentantului fiscal desemnat de persoana impozabila stabilita in strainatate si inregistrata in scopuri de TVA in Romania. Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza cu codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal, pentru activitatea proprie. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta. Sectiunea III se completeaza cu cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata, de catre contribuabil, potrivit prevederilor Codului fiscal. Act normativ: Ordin ANAF nr. 7 / 2010 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata.

Contabilitatea cheltuielilor unitatii patrimoniale

Activitatea oricarei intreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare, care genereaza consumuri (cheltuieli) si, in acelasi timp, produc rezultate (venituri). Dupa natura lor, aceste procese se grupeaza in: activitate de exploatare, activitatea financiara si activitatea extraordinara.

Daca activitatile financiare si extraordinare au acelasi continut la orice intreprindere, activitatea de exploatare, fiind dependenta de obiectul acesteia, poate varia de la o intreprindere la alta. Astfel, activitatile de exploatare se pot concretiza la unele intreprinderi (industriale, agricole etc.) in productia de bunuri materiale, desfacerea acestora, la altele, in comercializarea mrfurilor respective, sau aprovizionarea marfurilor şi vanzarea lor sau in executarea de lucrari (la intreprinderile de constuctii-montaj), ori in prestarea de servicii ("intreprinderile de transport, turism) etc..

Realizarea obiectului de activitate a fiecarei intreprinderi presupune utilizarea factorilor de productie, respectiv a resurselor materiale si a resurselor umane. O parte din aceste resurse se consuma, o alta se depreciaza treptat (amortizare), iar alte resurse (resursele umane) trebuie remunerate.

Expresia baneasca a consumului factorilor de productie - material si uman - determinate de obtinerea si desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii reprezinta cheltuieli de exploatare.

Recuperarea acestor cheltuieli se realizeaza pe seama veniturilor din exploatare, in sensuI includerii cheltuielilor în costurile bunurilor, lucrarilor sau serviciilor si, prin acestea, in preturile (tarifele) de vanzare.

Reflectarea cheltuielilor privind activitatea de exploatare si a veniturilor din aceasta activitate dupa natura lor face obiectul contabilitatii financiare (generale) a intreprinderii.

Aceasta contabilitate determina si evidentiaza, in consecinta, rezultatul global al activitatii de exploatare, deci la nivelul intreprinderii.

Evidenta calculului, analiza si controlul costurilor prin prisma componentelor activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate (pe subdiviziuni organizatorice interne ale intreprinderii) constituie obiectul contabilitatii de gestiune.

Deci activitatea de exploatare, respectiv cheltuielile si veniturile acestei activitati sunt rezultatul, pe de o parte in contabilitatea financiara a intreprinderii, iar pe de alta parte in contabilitatea de gestiune, cu precizarea ca specificul activitatii intreprinderii influenteaza, indseosebi, organizarea contabilitatii de gestiune.

In ceea ce priveste activitatile financiare si extraordinare, cheltuielile şi veniturile acestora se evidentiaza numai in contabilitatea financiara (generala). Analiza si funcţionare conturilor de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se realizează prin intermediul conturilor grupate in clasa 6 "Conturi de cheltuieli"

Conturile de cheltuieli sunt structurate in raport cu natura activităţlilor generatoare de cheltuieli si natura resurselor consumate sau utilizate pe următoarele grupe de conturi: A. Cheltuieli de exploatare, din care: 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si mărfuri"; 61 "Cheltuieli cu lucrările si serviciile prestate de terţi; 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi"; 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate"; 64 "Cheltuieli cu personalul"; 65 "Alte cheltuieli de exploatare". _________________________________

B. Cheltuieli financiare:

66 "Cheltuieli financiare". __________________________________ C. Cheltuieli excepţionale: 67 "Cheltuieli excepţionale". __________________________________ D. Cheltuieli cu amortizările si provizioanele: 68 "Cheltuieli cu amortizările si provizioanele". ___________________________________ E. Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit". 6982 "Cheltuielile cu amenzi,penalitati si alte ch.nedeductibile.

_____________________________________________ In principiu, conturile de cheltuieli din clasa a 6 "CONTURI DE CHELTUIELI", fiind conturi de activ, se debitează in cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor prin creditul conturilor care arata natura elementelor patrimoniale consumate sau utilizate si se creditează, la sfârşitul lunii, prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului. Închiderea definitiva are loc la sfârşitul anului cu ocazia închiderii exerciţiului financiar. Normele metodologice de utilizare a conturilor prevăd cazuri de creditare, respectiv de debitare si in cursul lunii a conturilor de cheltuieli.

Relaţiile contabile de principiu pentru înregistrarea cheltuielilor in contabilitatea financiara pot fi următoarele: a) In cursul lunii, conform documentelor justificative specifice fiecărei operaţii: Clasa 6 Conturi de cheltuieli = % Clasa 1 - dobânzile aferente împrumuturilor Conturi de si datoriilor asimilate, amortizarea capitaluri primei de rambursare a obligaţiunilor; Clasa 2 - amortizările si provizioanele aferente Conturi de

rente imobilizărilor, valoarea neta imobilizări contabila a imobilizărilor ieşite din întreprindere; Clasa 3 - materii prime si materiale Conturi de consumabile, mărfuri vândute, uzură Stocuri şi stocuri şi obiectelor de inventar, producţie in deprecierea stocurilor curs de pentru etc.: de execuţie Clasa 4 - salariile si contribuţiile datorate, Conturi de lucrări si servicii facturate de terţi, terţi impozite, taxe si alte vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat, provizioanele pentru deprecierea creanţelor etc.; Clasa 5 - sumele achitate pentru lucrări si Conturi de servicii prestate de terţi, cheltuielile trezorerie privind

cesiunea titlurilor de plasament. __________________________

Contul 121 "Profit si Pierdere" evidenţiază rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

Cazurile de creditare a conturilor de cheltuieli pot sa apăra în următoarele situaţii: a) înregistrarea plusurilor constatate la anumite categorii de stocuri cu ocazia inventarierii patrimoniului; b) înregistrarea reducerilor comerciale acordate de furnizori clienţilor, ulterior livrării bunurilor prin întocmirea unei facturi in roşu, în contabilitatea clientului; c) înregistrarea la închiderea lunii a stocurilor finale de materii prime, materiale consumabile, mărfuri etc., in cazul aplicării metodei inventarului intermitent; d) virarea asupra perioadelor viitoare a unor cheltuieli ce nu pot fi suportate din rezultatul unui singur exerciţiu financiar etc. Contabilitatea generala a cheltuielilor de exploatare. Contabilitatea generala reflecta cheltuielile activitatii de exploatare în functie de natura resurselor consumate, in consens cu structura cheltuielilor din contul "Profit si pierdere", pentru completarea caruia aceasta sectiune a contabilitatii trebuie sa furnizeze informatiile necesare. In acest sens,de exemplu, in planul de conturi, in clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt rezervate categoriilor de cheltuieli, dupa natura resurselor consumate - in concordanta cu structura cheltuielilor din documentele de sinteza si raportare contabila,conturile corespunzatoare (vezi grupele 60, 61, 62, 63, 64, 65, precum si contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele"),sunt ch.de exploatare.

Conturile de cheltuieli sunt conturi cu functii de activ. In debitul lor se inregistreaza cheltuielile efectuate. Se pot credita in cursul perioadei, in anumite situatii prevazute expres in normele metodologice, pentru ca la sfarsitul perioadei soldurile acestor conturi sa se transfere in debitul contului 121 "Profit si pierdere".

Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiate si marfuri. Cheltuielile cu materiile prime constau in valoarea la pret de inregistrare (în functie de metoda de evaluare a iesirilor folosita) a materiilor prime consumate în activitatea de exploatare. Documentele care stau la baza inregistrarii consumurilor de materii prime in contabilitate depinde in functie de ce metoda de contabilitate a stocurilor se utilizeaza. Astfel, in cazul metodei (1)"inventarului permanent", inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime se face pe baza documentelor de eliberare a materiilor prime in consum: bon de consum, fisa limita etc..

2. In schimb: în cazul folosirii metodei "inventarului intermitent", potrivit careia materiile prime se considera si se inregistreaza drept cheltuieli inca in momentul aprovizionarii lor, la baza inregistrarii vor sta documentele de aprovizionare (avize de insotire; note de receptie si constatare de diferente etc.) nu si cele de consum.

Contrile 601 si 602 cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile tin evidenta cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime in activitatea de productie in scopul obtinerii de produse, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. In debitul lor se inregistreaza valoarea materiilor prime eliberate in consum sau constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente. La sfarsitul lunii, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere.

a)Functionarea conturilor 601 si 602, in cazul in care pentru evidenta stocurilor se aplica metoda "inventarului intermitent", prezinta unele particularitati si anume: - in debitul sau se inregistreaza, drept cheltuiala, valoarea tuturor materiilor prime aprovizionate in cursul lunii, dupa ce, la inceputul lunii, a preluat si stocurile initiale de materii prime; - in creditul sau se inregistreaza, la sfarsitul lunii, valoarea stocurilor de materii prime neconsumate, determinate prin inventariere, trecuta asupra contului de stocuri, si apoi se inregistreaza transferul soldului debitor al contului de cheltuieli, reprezentand materiile prime efectiv consumate asupra contuiui 121 "Profit şi pierdere":

- Cheltuielile cu materiale consumabile sunt evidentiate pe baza acelorasi documente si reguli, ca si cheltuielile cu materiile prime, folosindu-se contul sintetic 602 "Cheltuieli cu materialeIe consumabile", ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, corespunzatoare categoriilor de materiale consumabile.

- Cheltuielile privind obiecte de inventar constau in uzura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata si asimilate acestora (echipament de protectie, echipament de lucru, cazarmament, SDV-uri, matrite, modele etc.), inclusa in costuri, integral sau esalonat pe durata mai multor exercitii financiare, in functie de metoda adoptata de catre unitatea patrimoniala. Evidenta acestor cheltuieli se tine cu ajutorul contului de activ 603 "Cheltuieli privind obiectele de inventar",iar evidenta obiectelor de inventar se tine cu ajutorul contului din afara bilantului 8039 in debit iar in credit "reformarea" lor (casare). - Contul 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate" inregistreaza in debit valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, aferenta exercitiului în curs.

- Cheltuielile privind energia si apa constau din consumul de energie electrica şi termica, precum si a apei furnizate din afara intreprinderii. Inregistrarea acestor cheltuieli se face pe baza facturilor furnizorilor in debitul contului de activ 605 "Cheltuieli privind energia si apa". - Cheltuielile cu animalele si pasarile cuprind valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor iesite din gestiune prin vanzari, pierderi din mortalitati, lipsuri la inventar etc. si se includ in cheltuielile exereitiului curent, respectiv în debitul contului de activ 606 "Cheltuieli cu animalele si pasarile". - Cheltuielile privind marfurile reprezinta costul marfurilor vandute sau constatate lipsa in gestiune, contul folosit pentru detmninarea acestui cost fiind 607 "Cheltuieli privind marfurile". Functionarea acestui cont este dependenta de metoda folosita pentru contabilitatea stocurilor de marfuri. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti. Desi nu detin o pondere importanta in totalul cheltuielilor de exploatare a unei intreprinderi, lucrarile si serviciile executate de terti sunt de o mare diversitate, fapt pentru care in planul de conturi s-au rezervat doua grupe de conturi: 61 "Cheltuielile csi lucrarile si serviciile executate de terti" si 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti"... - Contul 611 "Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile" tine evidenta cheltuielilor cu lucrarile de intretinere si reparatii executate de terti si suportate de unitatea patrimoniala. Este un cont de activ, care se debiteaza cu valoarea lucrarilor de reparatii si intretinere executate de terti, aferente exercitiului in curs. - Contul 612 "Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile", cont de activ, evidentiaza in debit redeventele, chiriile etc., aferente .exercitiului in curs datorate de catre unitatea patrimoniala in calitatea sa de concesionar, locatar sau chirias, a unitatii avand calitatea de concedent sau locator.

Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" evidentiaza in debitul sau primele de asigurare aferente exercitiului in curs, achitate in baza contractelor incheiate cu socirtatile de asigurari. Contul 614 "Cheltuielile cu .studiile si cercetarile" evidentiaza in debitul sau cheltuielile efectuate pentru procurarea de studii, plata contractelor de cercetare etc.. Exemplu: Se inregistreaza factura unui institut de elaborarea unui studiu realizat in favoarea unitatii patrimoniale, fiind de 800.000 lei, TVA 18% = 144.000 lei. % = 401 Furnizori 944.000 lei 614 Cheltueli cu studiile şi cercetarile 800.000 lei 4426 TVA deductibila 144.000 lei - Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii". evidentiaza in debitul sau sumele datorate colaboratorilor pentru prestatiile efectuate conform listelor de plata intocmite de catre unitatile patrimoniale. - Contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" evindentiaza în debitul sau sumele datorate reprezentand comisioane si onorarii. - Contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" evidentiaza in debit diferite datorii, plati si consumuri ocazionate de actiunile publicitare si a celor de protocol. Exemplu: Se inregistreaza factura primita de la o institutie specializata pentru publicitatea efectuata unitatii patrimoniale in valoare de 100.000 lei plus taxa pe valoarea adaugata de l8.000 adaugata de 18.000 lei. % = 401 Furnizori 118.000 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 100.000 4426 TVA deductibila 18.000 Exemplu: Se inregistreaza plata in numerar a sumei de 20.000 lei ptus 3.600 lei TVA pentru achizitionarea de cafea si sucuri consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie. a unui partener de afaceri. % = 5311 Casa in lei 23.600

623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 20.000 lei 4426 TVA deductibila 3.600 lei - Contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, cont de activ" evidentiaza valoarea facturilor datorate furnizorilor sau a celor achitate din avansuri pentru transportul de bunuri si personal aferente exercitiului in curs. Exemplu: lnregistrarea facturii primite de la o intreprindere de specialitate pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca, in valoare de 30O.OOO lei plus 54.000 lei TVA. % = 401 Furnizori 354.000

624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 300.000 lei 4426 TVA deductibila 54.000 lei - Contul 625 "Cheltuieli eu deplasari, detasari si transferari" evidenliaza în debit cheltuielile (diurna de deplasare, indemnizatie de detasare, transport, cazare etc.) ocazionate cu deplasarile, detasarile si transferarile personalului suportate de unitatea patrimoniala. Exemplu:

Titularul unui avans de 100.000 lei primit pentru deplasare în interes de serviciu in alta localitate prezinta, la revenirea in unitate, decontul de cheltuieli si actele anexe (bilete de transport, nota de plata hotel, ordin de deplasare etc.), justificand suma de 80.000 lei si restituind 20.000 lei la casierie. % = 542 Avansuri de trezorerie 100.000

625 Cheltuieli de deplasari. detasari si transferari 80.000 lei 5311 Casa, in lei 20.000 lei - Contul 626 "Cheltuieli postale taxe de telecomunicatii", cont de activ, evidentiazd in debitul sau valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii datorate de catre agentii economici unitatilor specializate, cheltuieli aferente exercitiuIui in curs. Exemplu: Conform decontuhii, se inregistreaza contravaloarea marcilor postale utilizate in cursul lunii pentru expedierea corespondentei, in suma de 40.000 lei. 626 Cheltuieli postale şi taxe de telecomunicalii = 5321 Timbre fiscale si postale 4O.OO0

- Contul 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate", evidentiaza in debit valoarea serviciilor bancare (comisioane, speze etc.), platite de catre unitatile patrimoniale. Exemplu: Din extrasul de cont rezulta retinerea de catre banca din contul unitatii a sumei de 100.000 lei, reprezentand comisioane pentru serviciile efectuate in cursul perioadei de gestiune: 627 Ch. cu serviciile bancare si asimilate = 5121 Conturi la banci, in lei 100.00

- Cheltuieli cu alte servicii executate de terti, decat cele prezentate mai sus, pentru activitateea de exploatare, se evidentiaza cu ajutorul contului de activ 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti". Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele taxele si varsamintele asimilate(gr.63). Cheltuielile de exploatare cuprind si unele dintre impozitele si taxele pe care intreprinderea este obligata sa le plateasca la bugetul de stat si la bugetele locale. Pentru evdenta acestor sume datorate de unitatea patrimoniala, in planul de conturi a fost rezervat, - Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" tine evidenta cheltuielilor unitatii patrimoniale, constand din unele impozite, taxe şi contributii datorate bugetului statului sau altor organisme publice. Este un cont de activ care se debiteaza cu sumele datorate, reprezentand: - accizele, prin creditul contului 446 "Alte impozite si taxe"; - impozitul pe cladiri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa asupra mijloacelor de transport, prin creditul contului 446 "Alte impozite si taxe". Exemplu: Se inregistreaza impozitul pe cladiri in suma de 200.000 lei datorat bugetului statului de catre unitatea patrimoniala. 635 Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate = 446 Alte impozite si taxe 200.000

- contributiile persoanelor pentru constituirea fondurilor speciale extrabugetare, prin creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate".

Conturile din grupa 63 se crediteaza la sfarsit de luna, prin transferul cheltuielilor colectate in debitul lor asupra contului de rezultate, la fel ca si in cazul celorlalte conturi de cheltuieli ale activitatii de exploatare.

Contabilitatea cheltuielilor cu personalul(gr.64). Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu salariile personalului şi cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala; respectiv contributia unitatii la asigurarile sociale (incIuzand si contributia de 2% la fondul de ocrotire a sanatatii) şi contributia unitatii pentru ajutorul de somaj. Pentru reflectarea acestor cheltuieIi in planul de conturi s-a rezervat grupa de conturi 64 "`Cheltuieli eu personalul", cuprinzand conturi distincte pentru componentele acestor cheltuieli: - Contul 641 "Cheltuieii cu remuneratiile personalului", care evidentiaza salariile brute si alte drepturi legate de munca, cuvenite personalului: sporuri, indemnizatii de conducere etc.. - Contul 645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala", dezvoltat pe doua subconturi: - 6451 "Cheltuieli privind contributia unitatii la asiguraride sociale"; - 6452 "Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj". Aceste conturi se debiteaza cu cheltuielile calculate reprezentand datorii fata de personal sau fata de bugetul asigurarilor sociale si se crediteaza prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate. Pentru evidenta altor cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante, diferentele din lichidarea datoriilor si creantelor si alte asemenea, se utilizeaza conturile de activ 654,"Pierderi din creante" si 658 "Alte cheltuieli de exploatare". Contabititatea cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele(gr.68) Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele reprezinta deprecierile ireversibile si, respectiv, reversibile pe care le suporta activele imobilizate si cele circulante. Deprecieri ireversibile (uzura) suporta imobilizarile'de natura mijloacelor fixe si amena,jarile de terenuri ca urmare a utilizarii lor, a influentei factorilor naturali si a progresului tehnic. Pentru aceste imobilizari se calculeaza si se inregistreaza, pe cheltuieli, amortizari. De asemenea, imobilizarile necorporale sunt supuse amortizarii, in sensul recuperarii lor esalonate (de regnla 5 ani), prin includerea unor cote anuale in cheltuieli. - Pentru evidenta acestor cheltuieli se foloseste contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele" si anume subcontul sau 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor". - Deprecieri-reversibile pot suporta atat imobilizarile, cat si activele circulante si, in legatura cu ele, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor, debitandu-se conturile 6813 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor si 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante". - Provizioane se constituie, de asemenea, si pentru riscuri si cheltuieli, cheltuielile efectuate in acest scop evidentiindu-se in debitul contului 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli". Contabilitatea cheltuielilor financiare(gr.66) Cheltuielile financiare sunt generate de operatiunile ce constituie activitatea financiara a unitatii patrunoniale si constau din: pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, pierderile de schimb, dobanzi acordate, sconturi acordate, alte asemenea cheltuieli si, de asemenea, cheltuielile fiinanciare privind amortizarile si provizioanele privind aceasta acrivitate. Pentru evidenta cheltuielilor financiare se folosesc conturite din grupa 66 "Cheltuieli financiare " si contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele ". - Contul 663 "Pierderi din creante legate de participatii " inregistreaza in debit valoarea pierderilor privind creantele legate de participatii, creditandu-se prin transferul cheltuielilor asupra contului de rezultate. Exemplu: Daca societatea comerciala "X" detinand titluri de participare (actiuni) la o societate comercia1a "Y" i-a acordat acesteia un imprumut pe termen lung in suma de 1.000.000 lei si la scadeta nu poate sa-si mai recupereze imprumutul si nici dobanda aferenta de 150.000 lei, inregistreaza suma de 1.150.000 lei drept pierderi din creante legate de participatii, prin articolul contabil: 663 Pierderi din creante legate de participatii = % 1.150.000

2671 Creante legate de participatii 1.000.000

2678 Dobanzi aferente creantelor imobilizate 150.000

- Contul 664 "Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate" evidentiaza în debit diferentele dintre pretul de vanzare al valorilor mobiliare de plasament cesionate mai mic si pretul lor de cumparare.

Contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" evidentiaza diferentele nefavorabile de curs valutar suportate de catre unitatile patrimoniale. Aceste diferente se determina pentru disponibilitatile bancare, inclusiv in conturile de acreditive deschise in devize. De asemenea, se calculeaza diferentele referitoare la creantele si datoriile lichidate in devize. Exemplu: Presupunand ca avand in cont la banca 1000 $ evidentiati în contabilitate si in lei. la cursut de 3210 lei/$, deci 3.210.000 lei, cursul scade la 3150 lei/$, deci o difernta nefavorabila de 60 lei/$ x 1000$ = 60.000 lei. Inregistrarea contabila va fi urmatoarea: 665 Cheltuieli din diferenta de curs valutar Disponibil la hanca in devize= 5124 60.000

- Contul 666 "Cheltuieli privind dobanzile " evidentiaza cheltuielile constand din dobanzile datorate de unitatea patrimoniala. In debitul acestui cont se inregistreaza dobanzile datorate aferente imprumuturilor, datoriilor asimilate, datoriilor legate de parricipatii, precum si a celor aferente altor imprumuturi si datorii asimilate, precum si valoarea dobanzilor platite aferente creditelor acordate de banci, in conturile curente, valoarea dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt. - Contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate", cont de activ, evidentiaza in debit cheltuielile constand in sconturile acordate clientilor si debitorilor pentru achitarea anticipata. - Evidenta cheltuielilor financiare, altele decat cele inregistrate in celelalte conturi din aceasta grupa se tine cu ajutorul contului 668 "Alle cheltuieli financiare ".

- Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele " tine evidenta cheltuielilor ocazionate cu prilejul constituirii provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cand aceestea privesc activitatea financiara, pentru deprecierile de natura financiara, a creantelor din conturile de decontari, din cadrul grupului sau cu asociatii, pentru deprecierea titlurilor de plasament, precum si valoarea primelor privind radmbursarea obligatiunilor amortizate.

Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile" se debiteaza cu ocazia efectuarii cheltuielilor pentru previziunile financiare constituite. Toate conturile de cheltuieli financiare prezentate (663-668 si 686) se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferul cheltuielilor in debitul contului de rezultate, regasindu-se in partea de, che1tuieIi a formularului rezultatelor financiare. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale Sunt exceptionale si contabilizate ca atare cheltuielile generate de operatiile - de gestiune si de capital - cu caracter accidental, neobisnuite in raport cu activitatile ordinare ale intreprinderii. Pentru evidenta acestor cheltuieli se foloseste contul 671 si 6982 Exemplificari: 1. Achitarea de despagubiri, amenzi si penalitati prin contul de disponibil al unitatii patrimoniale in suma de 100.000 lei se va inregistra in contabilitate dupa cum urmeaza: 6982 Despagubiri, amenzi si

penalitati= 5121 Conturi la banci, in lei 100.000

Se inregistreaza valoarea de 200.000 lei. reprezentand materii prime distruse in urma unei inundatii (calamitate naturala): 671 = 301 200.000

Acoperirea pierderii contabile

1. Potrivit art. 18 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, pierderea contabilă se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve, capital social şi din alte resurse financiare proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. 2. Reflectarea în contabilitate a operaţiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectuează pe baza aprobării acesteia de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor sau de către consiliul de administraţie, după caz. 3. În cazul acoperirii pierderii contabile din rezerve, altele decât cele constituite din profitul net, se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei fiscale. I. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare 4. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, după aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 1171 = 121 5. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = % 1171 1172 1173 1174 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 1068 = % 1171 1172 1173 1174 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 101 = % 1171 1172 1173 1174 6. În cazul persoanelor juridice care aplică Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, cu modificările şi completările ulterioare, acoperirea pierderii se efectuează pentru fiecare cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat". 7. Soldul creditor al unui cont sintetic de gradul II al contului 117 "Rezultatul reportat" poate fi utilizat pentru acoperirea pierderii reflectate într-un alt cont sintetic de gradul II al acestui cont (Exemplu: 1171 "Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecuperată" = 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29"). 8. În situaţia în care în contul 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29" au fost transferate cu ocazia retratării situaţiilor financiare sume reprezentând rezerve brute (neimpozitate), inclusiv rezervele create din facilităţi fiscale, acestea trebuie să fie regăsite în soldul creditor al unui analitic distinct al acestui cont. În această situaţie, persoana juridică va acoperi pierderea contabilă înregistrată în debitul contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29", neluând în calcul sumele din creditul contului care provin din sume neimpozitate, inclusiv rezervele create din facilităţi fiscale. Acoperirea pierderii contabile evidenţiate în soldul debitor al contului 1172 "Rezultatul reportat provenit din aplicarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29", determinată ca diferenţă între sumele debitoare şi sumele creditoare reprezentând rezerve brute, conduce la impunerea rezervelor şi a altor sume care au fost deductibile la calculul profitului impozabil, conform dispoziţiilor Legii nr. 414/2002 şi ale art. 22 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Înregistrarea datoriei cu impozitul pe profit amânat în relaţia cu sumele evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat care reprezintă facilităţi fiscale (106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat" = 4412 "Impozit pe profit amânat") nu se consideră utilizare a rezervei. Pentru ca sumele reprezentând facilităţi fiscale evidenţiate în conturi de rezerve şi rezultat reportat să nu fie diminuate cu datoria cu impozitul pe profit amânat aferent, această datorie se va reflecta în contul 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile". Persoanele juridice care au evidenţiat datoria cu impozitul pe profit amânat prin debitul conturilor de rezerve şi rezultat reportat vor repune această operaţiune prin articolul contabil 1173 "Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile" = 106 "Rezerve", 117 "Rezultatul reportat". 9. Contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare" evidenţiază în creditul său surplusul din reevaluare realizat fie la cedarea sau casarea imobilizării corporale reevaluate, fie pe măsura amortizării acesteia, conform politicii contabile adoptate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor sau a consiliului de administraţie, după caz. 10. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1175 "Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare", corespunzător sumelor care au fost deduse, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. II. Acoperirea pierderii contabile la persoanele juridice care aplică Reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 11. Pierderea contabilă a exerciţiului curent este evidenţiată în soldul debitor al contului 121 "Profit şi pierdere" care, pe baza aprobării situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv de către consiliul de administraţie, se preia în exerciţiul următor în rezultatul reportat, efectuându-se articolul contabil: 117 = 121 12. Pierderea contabilă înregistrată de persoanele juridice în exerciţiile precedente şi reflectată în rezultatul reportat se acoperă din sursele prevăzute de lege, efectuându-se următoarele articole contabile: a) Pentru pierderea acoperită din profitul exerciţiului financiar: 129 = 117 b) Pentru pierderea acoperită din rezerve constituite din profituri nete: 106 = 117 c) Pentru pierderea acoperită din capitalul social, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: 101 = 117 13. În contul 1068 "Alte rezerve" se evidenţiază în creditul unui cont analitic distinct surplusul din reevaluare realizat la cedarea sau casarea imobilizărilor corporale reevaluate. Soldul creditor al acestui cont poate fi utilizat cu aprobarea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor ori a consiliului de administraţie, după caz. 14. Din punct de vedere fiscal, sumele reprezentând surplusul din reevaluare realizat şi reflectat în creditul contului 1068 "Alte rezerve" se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau a oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile

Modificare importanta

Guvernul a decis modificarea legislatiei muncii prin introducerea unor reguli potrivit carora firmele vor fi obligate sa inregistreze contractele de munca inainte de inceperea activitatii (cu o zi inainte) fata de termenul de 20 de zile de la angajare, prevazut in prezent. Decizia vine ca urmare a unei solicitari a Comisiei Europene si are drept scop combaterea evaziunii. Surse oficiale au declarat pentru Mediafax ca, in urma hotararii luate de Guvern, firmele vor fi acum obligate sa includa in registrul general de evidenta al salariatilor elementele de identificare a salariatului cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii acestuia. In plus, angajatorii trebuie sa anunte incetarea contractului individual de munca chiar la data incetarii relatiilor de serviciu si sa transmita registrul in format electronic la ITM cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat si, ulterior, de catre fiecare nou salariat. Amenzile pe care le risca firmele care nu vor respecta noul termen se ridica la 1.500 de lei pentru fiecare contract neinregistrat. Cu toate acesta, valoarea cumulata a amenzii nu va fi mai mare de 20.000 de lei. In cazul in care angajatorii vor completa registrul cu date eronate, amenda va fi cuprinsa intre 3.500 si 5.000 de lei.

Regie proprie

Reflectarea T.V.A. în contabilitate pentru investiţiile în regie proprie În cazul în care se execută investiţii în regie proprie şi se scot mărfuri şi produse finite din magazie pe baza bonului de consum se colectează TVA. Justificarea colectării TVA - ului este faptul că pentru respectivele mărfuri şi produse finite s-a dedus TVA-ul în momentul achiziţionării. Cheltuielile cu investiţiile în regie proprie se înregistrează astfel: 601 ”Cheltuieli cu materiile prime”= 301 „Materii prime” sau 607 „Cheltuieli cu mărfurile” = 371 „Mărfuri” Scăderea din gestiune a produselor finite: 711 „Variaţia stocurilor” = 345 „Produse finite” La sfârşitul lunii decontarea lucrărilor efectuate se înregistrează astfel: 231 „Imobilizări în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” În momentul în care se finalizează investita pe baza procesului verbal de recepţie se trece la mijloace fixe: 212 „Mijloace fixe” = 231 „Imobilizări în curs” Şi concomitent TVA-ul aferent investiţiei: 4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată”

Participarea salariaţilor...la profit

Desi asa ceva nu prea se intampla,totusi redau cate ceva despre participarea salariaţilor la profit . Participarea salariaţilor la profit se reflectă în contabilitate prin constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli la nivelul sumelor estimate reprezentând atât sumele brute cuvenite salariaţilor, cât şi contribuţiile aferente acestora în anul repartizării sumelor din profit. Repartizarea profitului poate fi făcută înainte sau după închiderea exerciţiului financiar pe mai multe direcţii: constituirea rezervei legale, dividende, acoperirea pierderilor din exerciţiile anterioare, alte rezerve. Participarea salariaţilor şi a managementului la profit se consideră ca o primă anuală, şi se înregistrează şi se impozitează ca atare. ___________________________ În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări: Constituirea provizionului aferent participării salariaţilor la profit: 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”= 1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” Repartizarea din profit a sumelor aferente participării salariaţilor la profit: 121 „Profit şi pierdere” = 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli” Obligaţiile faţă de salariaţi şi contribuţiile aferente participării salariaţilor la profit se vor evidenţia în contabilitate pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contribuţiile în anul următor celui la care se referă situaţiile financiare şi, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit. Înregistrarea contabilă privind reluarea provizionului la venit care se va face în anul următor prin plata efectivă a sumelor către angajaţi: 1518 „Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” = 7812 „Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli” De asemenea, repartizările pentru investiţii se consideră a fi sumele rămase la dispoziţia firmei, pentru creşterea capitalului propriu, în contul 1068 „Alte rezerve”, pentru ele datorându-se, din punct de vedere fiscal, numai impozit pe profit. Dacă nu cunoaşteţi direcţiile de repartizare a profitului in exerciţiul financiar N+1, în contabilitate se înregistrează: 121 „Profit şi pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” În exerciţiul N+1 suma putând fi distribuită conform hotărârii A.G.A.: 117 „Rezultatul reportat” = % 457 „Dividende de plată” 1068 „Alte rezerve”

Promoţii pentru stimularea vânzărilor

In cadrul promoţiilor organizate pentru stimularea vânzărilor se pot acorda bunuri ce reprezintă mostre (dacă fac parte din gama de produse comercializate de firmă) sau produse de protocol. În cazul mostrelor nu există limită pentru deductibilitatea cheltuielilor efectuate (numai în baza unui contract de comercializare care să prevadă în mod expres acest lucru), pe când pentru produsele de protocol se aplică limita de 2% asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit (art. 21, alin.(3), lit. a) din Codul fiscal). Un alt gen de promoţie este şi aceea bazată pe reduceri de preţ pentru vânzări peste o anumită cantitate care este nelimitată din punctul de vedere al deducerii fiscale, cu condiţia să se acorde numai pe criterii comerciale (pentru conformitate a se citi O.G. – nr. 99/2000). Documentul justificativ de scădere din gestiune este documentul de vânzare (factura fiscala, bonul fiscal) în care, alături de celelalte produse vândute, este menţionat produsul acordat gratuit (sau la preţ redus), cu preţul respectiv. Conturile utilizate la scăderea din gestiune sunt diferite, în funcţie de natura promoţiei: Produse de protocol – 6231 „Cheltuieli de protocol”; Mostre – 6232 „Cheltuieli de reclama şi publicitate”; Reduceri de preţ – micşorarea cuantumului veniturilor înregistrate în contul 707 – „Venituri din vânzarea mărfurilor”.

Dobânzi plătite la împrumuturi de la asociaţi

Consideratii: Condiţiile ca dobânda să fie deductibilă sunt: împrumutul să fie efectuat în baza unui contract scris, cuprinzând prevederi specifice pentru suma, termenul şi graficul de rambursare, dobândă şi semnat din partea firmei de o altă persoană decât asociatul-creditor. Unele firme chiar efectuează împrumutul în baza unei Decizii a Consiliului de Administraţie care împuterniceşte pe unul din directori să încheie acest contract. Dobânda maximă pentru un trimestru (pentru lei) este dobânda de referinţă a BNR comunicată în ultima lună a trimestrului – aşadar, retroactiv şi pentru celelalte două luni din acel trimestru. De asemenea nivelul ratei dobânzii anuale de X%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului. Cheltuiala este deductibilă fiscal, cu aceste condiţii, la care adăugăm o condiţie derivată din Codul fiscal – împrumutul să fie contractat cu scopul utilizării în activitatea pentru care firma este autorizată sau pentru investiţii în legătură cu activitatea pentru care firma este autorizată. (Aşadar, nu pentru construcţia de active destinate protocolului sau in folosul actionarilor sau asociatilor).

Perisabilitati

Consideratii: Limitele legale de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare Prin perisabilităţi se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică). Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijentă, sustrageri şi cele produse de alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauza de forţă majoră. Pentru diferenţele stabilite în urma inventarierii, în cazul în care aceste diferenţe nu sunt imputabile unor persoane, se stabileşte cât din aceste diferenţe se încadrează în limitele maxime de perisabilitate specificate în tabelele din H.G. şi se înregistrează descărcarea de gestiune a stocurilor respective prin conturile de cheltuieli corespunzătoare (601, 602, 607 etc). Aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere fiscal. Diferenţele care depăşesc limitele maxime din tabele sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare. Perisabilităţile produse se aprobă de către managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionării mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele maxime de perisabilitate cuprinse în tabele.

Livrări de marfă

Conform prevederilor legale, documentele fiscale(facturi, avize, chitanţe) sunt valabile numai daca au completate toate rubricile prevăzute în formular. În practică unii agenţi economici s-au confruntat cu situaţia în care semnătura clientului la rubrica „Semnătura de primire” a fost interpretată ca fiind confirmarea de primire a facturii respective, şi nu a mărfii. Daca vă aflaţi în situaţia de a protesta în justiţie pentru facturi neîncasate, va trebui să dovediţi ca posedaţi o creanţă reală (pentru o marfă efectiv livrată) şi exigibilă (pentru o plată scadentă). Pentru aceasta, semnătura pe factura nu este suficientă! Vă sfătuim să întocmiţi pentru fiecare factura un aviz de expediţie sau un proces-verbal de livrare, pe care clientul să confirme, cu semnătura şi ştampilă, primirea mărfii,sau sa solicitati clientului o copie dupa Nota de Intrare Receptie(NIR).

Clienţi incerţi – 4118

Consideratii. Operaţiunile contabile legate de clienţii incerţi sau în litigiu sunt determinate de necesitatea reflectării imaginii fidele a patrimoniului întreprinderii. În analiza şi evidenţierea clienţilor incerţi sau în litigiu, în contabilitate se parcurg mai multe etape: constatarea că un client a devenit incert după trecerea unui anumit interval de timp de la scadenţă şi neachitarea datoriilor restante, în condiţiile în care au fost luate toate măsurile necesare pentru recuperarea creanţei (respectiv somaţie de plată, punere în întârziere etc.); constituirea provizionului pentru clienţi incerţi în vederea imputării cheltuielii exerciţiului căruia îi aparţine; în acelaşi timp se trece la acţionarea pe cale legală pentru recuperarea creanţei; dacă un client refuză din diferite motive să achite o datorie; mărimea provizionului se stabileşte la dimensiunile creanţei nerecunoscute, şi nu la cele ale creanţei neachitate; dacă ponderea clienţilor incerţi sau în litigiu este mare în totalul clienţilor, este bine să fie înregistraţi separat în contul 4114 „Clienţi incerţi sau în litigiu” pentru a crea o imagine cât mai fidelă a patrimo- niului; şi aici se aplică precizarea de mai sus, în sensul că se transferă numai suma aflată în litigiu, şi nu întreaga sumă rămasă în sold; în momentul rezolvării litigiului se stinge creanţa recuperate şi se reia întregul provizion aferent litigiului respectiv la venituri; dacă litigiul s-a rezolvat, iar creanţa nu mai poate fi recuperată din diferite motive (suma este foarte mică sau clientul nu mai există etc.), în baza unei hotărâri a Consiliului de Administraţie (sau AGA), poate fi înregistrată drept cheltuială nedeductibilă fiscal, prin intermediul contului 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizioanele pentru clienţi incerţi sau în litigiu erau nedeductibile, iar veniturile din reluarea lor erau neimpozabile. Potrivit art. 22 alin (1) lit. (c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal „provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), [g) a fost abrogata prin art. 1 din O.G. nr. 83/2004] şi i) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: -sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; -sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei; -nu sunt garantate de altă persoană; -sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului; -au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.” În concluzie, constituirea de provizioane pentru creanţe incerte şi trecerea acestora în conturi specifice de ordine şi evidenţă este mai mult o necesitate contabilă de a reflecta realitatea, decât un imperativ fiscal. Iar facilităţile introduse în Codul fiscal nu fac decât să vă stimuleze pentru îndeplinirea acestei necesităţi.

Contractul de factoring

Firma S.C. Novix S.R.L. (aderent) are contract de factoring cu o bancă (factor). ______________________________ La anumite perioade de timp, aderentul prezintă factorului creanţele ce urmează să fie aprobate pe baza unui borderou. Conform contractului banca finanţează 70% din valoarea creanţelor aprobate prin acceptarea borderoului, urmând să crediteze contul de factoring al aderentului. Din finanţarea de 70% se va reţine: -comisionul de factoring; -taxa de factoring; -1% reprezentând rezerva destinată acoperirii comisionului de finanţare aferent întregii perioade de finanţare. La încasarea creanţelor, banca pune la dispoziţia firmei diferenţa cuvenita acestuia. Diferenţa de 25% din valoarea creanţelor acceptate se plăteşte aderentului în maximum o zi lucrătoare bancară. Caracterul contractului de factoring este de împrumut pe termen scurt cu garanţie constituită din creanţe acceptate de creditor. Creditor care preia creanţe de 100% pentru un credit de 70% din valoarea lor. _____________________________ Exemplu de factoring: Aceasta fiind natura economică a operaţiunii vă recomandăm să înregistraţi contul de factoring deschis în bancă în corespondenţă cu un cont analitic al 5191 „Credite bancare pe termen scurt”. -înregistrare taxe şi comisioane de orice natură reţinute de bancă: 627 „Cheltuieli cu servicii bancare şi asimilate” = 5121 „Disponibil din contul de factoring” la momentul încasării finale a facturii se va înregistra concomitent stingerea creditului din contul de factoring şi încasarea celor 25% rămaşi şi stingerea clientului: % = 411 „Clienţi” 5191 „Credite bancare pe termen scurt” 5121 „Conturi curente la bănci” (25%)

Indemnizaţia de creştere copil până la doi ani

Recuperarea C.A.S.- ului pentru indemnizaţia de creştere copil până la doi ani se înregistrează astfel: 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” = 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” 1.În momentul în care indemnizaţia va fi încasată de către societate, caz în care nu se poate face recuperarea sumei pe seama diferenţei rezultate de la ceilalţi angajaţi: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale” Plata indemnizaţiei prin casierie: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5311 „Casa în lei” Plata indemnizaţiei prin card: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 2.În situaţia în care societatea are mai mulţi salariaţi se plăteşte CAS - ul datorat mai puţin suma de recuperat, care astfel se anulează: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

Discount financiar, discount comercial

Reducerile ,ca urmare a derulării operaţiunilor economico-financiare între parteneri pot fi de natură comercială sau financiară. Reducerile comerciale pot fi rabaturi, remize şi risturne. Tratamentul fiscal şi contabil specific reducerilor comerciale este diferit de cel pentru reducerea financiară astfel: Reducerile comerciale se acordă potrivit unor clauze comerciale specificate în toate contractele de acelaşi tip sau prin reclame – pe acelaşi segment de piaţa nu trebuie făcute diferenţieri anticoncurenţiale. Singurele diferenţe care trebuie să existe între partenerii firmei sunt cele comerciale:defecte de calitate a produselor, de valoare a comenzii, periodicitatea acesteia etc.
Reducerea comercială se scade din venitul obţinut ca urmare a vânzării produsului (respectiv se reduce costul de achiziţie al produsului în cazul cumpărătorului).  

Reducerea financiară reprezintă un scont determinat de aplicare a anumitor facilitati la plata facturilor (care, de asemenea, trebuie făcute cunoscute tuturor partenerilor). Din punct de vedere fiscal, ea reprezintă o creştere a cheltuielilor si o reducere a cifrei de afaceri
___________________________________
Atragem atenţia că, potrivit legislaţiei româneşti, „este interzisă acordarea unor facilitate de preţ clienţilor, persoane juridice, care efectuează plata în numerar” (art.5, din O.G. nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în M.O. nr. 24/31.01.1996 şi modificată prin O.G. nr. 26/22.08.1997, publicată în M.O. nr. 208/26.08.1997). De asemenea „nu se cuprind în baza de impozitare a T.V.A…. rabaturile, remizele, riturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor” (potrivit art. 137 alin (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal).

Înregistrare daună în cazul unui autoturism

Un autoturism asigurat suferă o dauna în sumă de 17.850. ron din care TVA – 2.850. ron. Societatea de asigurări suportă doar parţial dauna, şi anume 10.000. ron. Factura de reparaţii rămâne la dosarul de dauna, iar firma primeşte o copie ştampilată de la societatea de asigurări. Intrebare: Care sunt înregistrările contabile şi dacă firma poate deduce T.V.A.- ul de 2.850. ron? Raspuns: Înregistrarea daunei şi a despăgubirii trebuie tratate separate, conform naturii economice a fiecăreia: pe de o parte, reparaţia autovehiculului – mijloc fix aflat în proprietatea firmei, conform facturilor de reparaţie, fiind suficientă copia certificate de către societatea de asigurări: % = 401 „Furnizori” 17.850 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” 15.000 4426 „TVA deductibilă” 2.850 Odată cu înregistrarea daunei se va înregistra: 5121 „Disponibil în cont bancar” = 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi,…”10.000. Dat fiind faptul că primele de asigurare plătite sunt fără TVA, similar daunele încasate sunt nepurtătoare de T.V.A. Face excepţie dauna totală a autovehiculului, când păgubaşul trebuie să cedeze epava maşinii cu factura către asigurator.

Reduceri comerciale si financiare

Reducerile comerciale acordate de furnizor ajusteaza costul de achizitie. În cazul furnizorului, reducerile comerciale acordate clientilor nu se includ în cifra de afaceri. Reducerile financiare acordate beneficiarului se înregistreaza distinct în contabilitate, cu ajutorul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate, iar cele primite de la furnizor, în contul 767 Venituri din sconturi obtinute. Exemplu privind reducerea comerciala O entitate cumpara marfa în valoare de 50.000 lei. Având în vedere ca pentru furnizor aceasta reprezinta o vânzare semnificativa, el acorda clientului o reducere comerciala la livrare de 3% din valoarea de vânzare, fara TVA. Aceasta reducere este înscrisa pe factura de livrare a bunurilor. Urmare acordarii reducerii comerciale, pretul net de vânzare este de 48.500 lei (50.000 – 3% x 50.000). Înregistrarea facturii ce cuprinde reducerea comerciala acordata, atât în contabilitatea furnizorului, cât si a beneficiarului se face, astfel: 1. La furnizor 411 Clienti = 707 Venituri din vânzarea marfurilor 48.500 lei 2.La beneficiar 371 Marfuri = 401 Furnizori 48.500 lei ________________________________________ Exemplu privind reducerea financiara Entitatea ABC are de încasat creante de la entitatea XYZ în suma de 100.000 lei, având scadenta stabilita pentru data de 31 martie a anului urmator, cu posibilitatea de a plati anterior datei scadente, în schimbul obtinerii unei reduceri financiare de 7% din suma ramasa de încasat, prevazuta în contract. Urmare a întelegerilor contractuale, la 10 ianuarie entitatea XYZ anunta entitatea ABC ca vrea sa plateasca înainte de scadenta stabilita, dar solicita reducerea financiara cuvenita. Aceasta îi acorda o reducere de 7% din suma ramasa de încasat de 100.000 lei. Înregistrarea reducerii financiare atât la furnizor, cât si la beneficiar se efectueaza astfel: 1.La furnizor 667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 411 Clienti 7.000 lei 2. La beneficiar 401 Furnizori = 767 Venituri din sconturi obtinute 7.000 lei Nota: Tratamentul TVA este cel prevazut de legislatia în vigoare. _________________________________________ Accize si fonduri speciale (ct.635/447) În categoria impozitelor, taxelor si varsamintelor datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, de regula, se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca în contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale. Reflectarea în contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse în preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita conturile de venituri si cheltuieli. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse si furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curenta a entitatii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite si taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor înscrie sumele reprezentând veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite. Întrucât acciza este un impozit indirect cu reguli speciale de calcul si de impunere, evidentierea în contabilitate se face la momentul la care este cerut de legislatia aplicabila în acest domeniu (ex.: la obtinerea productiei, la introducerea în tara, la vânzare etc.).

Corectarea erorilor contabile

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse în situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greseala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informatii credibile care: - erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; - ar fi putut fi obtinute în mod rezonabil si luate în considerare la întocmirea si prezentarea acelor situatii financiare. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor sau fraudelor. Înregistrarea în contabilitate a efectelor erorilor constatate, aferente exercitiilor anterioare, se efectueaza pe seama rezultatului reportat. În cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperita înainte de efectuarea oricarei repartizari de profit, potrivit prevederilor pct. 63 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. a)În cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate în situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate în notele explicative. Exemplu -privind venituri omise la înregistrare La S.C. ABC SA, în anul 2006, în urma controlului intern desfasurat, se constata ca entitatea a încasat contravaloarea unei facturi, în suma de 5.000 lei, fara ca factura respectiva sa fie înregistrata în contabilitate, la momentul emiterii ei (18 aprilie 2004). La data constatarii în anul 2006, corectarea acestei erori se face prin înregistrarea facturii, pe seama rezultatului reportat. Se presupune ca toate veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile deductibile. Potrivit Codului fiscal, pentru corectarea erorii se întocmeste o declaratie rectificativa(100), pe baza careia se stabileste diferenta de impozit pe profit. De asemenea, atunci când rezulta diferente de impozit de plata se calculeaza si înregistreaza penalitatile prevazute de lege. Principalii indicatori ai anului 2004 sunt: Venituri raportate 25.000 lei Cheltuieli raportate 15.000 lei Profit brut 10.000 lei Impozit pe profit 2.500 lei Profit net 7.500 lei Principalele informatii din declaratia rectificativa privind impozitul pe profit pentru anul 2004 sunt urmatoarele: Venituri inclusiv factura neînregistrata (25.000 + 5.000) 30.000 lei Cheltuieli 15.000 lei Profit impozabil 15.000 lei Impozit pe profit 3.750 lei Rezulta: Diferenta de impozit pe profit 3.750 – 2.500 = 1.250 lei Pentru aceasta diferenta de impozit pe profit au fost stabilite majorari de întârziere la plata dupa cum urmeaza: Aferente anului 2004 100 lei ____________________________________ 1.Înregistrarea facturii omise: 4111 Clienti = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 5.000 lei 2. Înregistrarea diferentei de impozit pe profit: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 4411 Impozit pe profit 1.250 lei 3. Înregistrarea cheltuielilor cu majorarile de întârziere: %= 4481 Alte datorii fata de bugetul statului 235 lei 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 210 lei 6581 Despagubiri, amenzi si penalitati 25 lei __________________________________ Exemplu privind cheltuieli omise la înregistrare În decembrie 2006, cu ocazia efectuarii unor punctaje pentru creantele si datoriile existente la data respectiva, o entitate constata, ca a omis sa înregistreze în anul 2005, cheltuieli facturate în baza unui contract de prestari servicii, în suma de 100.000 lei. 1. Înregistrarea în anul 2006 a cheltuielilor cu prestarile de servicii aferente anului 2005: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile = 401 Furnizori 100.000 lei Influenta fiscala a acestor cheltuieli este stabilita conform legislatiei fiscale, procedându-se ca în cazul veniturilor omise, prezentate la exemplul precedent. - Din corectarea erorilor aferente anului 2005 a rezultat o pierdere contabila reportata de 100.000 lei. - La sfârsitul anului 2006, societatea a realizat un profit net de 25.000 lei. Astfel, conform reglementarilor contabile, la repartizarea profitului net obtinut la finele anului 2006, în suma de 25.000 lei, entitatea va avea în vedere acoperirea, cu prioritate, a pierderii obtinute din corectarea erorilor. Dupa aprobarea de catre AGA a situatiilor financiare anuale, repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectarii erorilor se înregistreaza astfel: 1174 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita/profit 2006 = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 25.000 lei __________________________________

Al Capone redivivus

Angajatii ANAF vor avea norma de firme controlate, potrivit unui ordin semnat de noul ministru al Finantelor. Portareii vor primi in continuare procente din amenzile pe care le vor aplica. Investitorii straini- pana de curand considerati motorul de dezvoltare al economiei, au devenit suspectii de evaziune numarul unu. Strategia Finantelor Publice in perioada 2010-2013 arata ca Fiscul va face si mai grea viata contribuabililor. Documentul, adoptat prin ordin al ministrului pe 5 ianuarie, deci la inceputul mandatului lui Sebastian Vladescu a fost publicat pe site-ul institutiei. Pentru cresterea veniturilor bugetare- in absenta unor majorari de taxe si in conditiile unor cheltuieli sociale si cu aparatul administrativ pe care economia nu le poate finanta- se prevede intetirea controalelor. Indicator de performanta pe cap de portarel: 23 de firme controlate La capitolul administrarea finantelor publice, documentul prevede indicatori de “performanta” pentru inspectorii din ANAF si Garda Financiara. Fiecare are norma: 23 de firme controlate sau 41 de persoane fizice in 2009. Numarul de controale trebuie sa creasca de la an la an, pentru a se ajunge, in 2013, la 26 de firme si 44 de persoane fizice. Angajatii statului iau bani din amenzile pe care le dau firmelor Cresterea numarului de taxe “coexista” cu alta prevedere, care nu a fost eliminata: plata stimulentelor pentru amenzi. O cota de pana la 25% din amenzile aplicate, dar si din impozitele restante recuperate se duce, nu la buget, ci la dispozitia institutiilor de control, de unde este impartita angajatilor. Criterii de acordare a stimulentelor sunt stabilite in mod netrasparent, de sefi. Introducerea stimulentelor a fost justificata de faptul ca acestea constituie o forma de reducere a tentatiilor de a lua spaga, insa reprezentantii din mediul privat se plang de efectele inverse: controale si amenzi abuzive, pentru ca “organul” sa incaseze venituri suplimentare. Portarelul a gresit, nu-l sanctioneaza nimeni ! In plus, angajatii statului nu sunt responsabili pentru masurile gresite pe care le dispun. Pentru a fi sanctionati, este nevoie de o decizie a instantei in acest sens, insa, majoritatea contestatiilor sunt formulate de contribuabili impotriva institutiilor, nu a agentilor.

Activele imobilizate

Prezentarea activelor în situatiile financiare anuale ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul si durata detinerii acestora. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua, în scopul desfasurarii activitatilor entitatii.

Imobilizari necorporale Un activ necorporal este un activ identificabil, nemonetar, fara suport material si detinut pentru utilizare în procesul de productie sau furnizare de bunuri sau prestari de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Un activ necorporal trebuie recunoscut în bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul activului poate fi evaluat în mod credibil. În cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind: - cheltuielile de constituire; - cheltuielile de dezvoltare; - concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de entitate; - fondul comercial; - alte imobilizari necorporale; si -avansurile si imobilizarile necorporale în curs de executie.

Cheltuielile de constituire Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiintarea sau dezvoltarea unei entitati (taxe si alte cheltuieli de înscriere si înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea si vânzarea de actiuni si obligatiuni, precum si alte cheltuieli de aceasta natura, legate de înfiintarea si extinderea activitatii entitatii).

O entitate poate include cheltuielile de constituire la ”Active”, caz în care aceste cheltuieli se pot imobiliza. În aceasta situatie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani. În situatia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma profitului reportat si a rezervelor disponibile pentru distribuire, potrivit legii, este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Întrucât legislatia nationala nu defineste rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate, potrivit legii. _________________________________

Exemplul 1 La sfârsitul primului an de la înfiintare, o entitate prezinta în bilant cheltuieli de constituire neamortizate în suma de 1.000 lei, iar capitalul propriu este în suma de 2.100 lei, format din: - capital social: 500 lei, - profitul net al exercitiului curent (inclusiv cel destinat rezervei legale): 1.600 lei, - rezerva legala constituita din profitul curent, potrivit prevederilor legale: 100 lei.

În aceasta situatie, din profitul net al exercitiului de 1.600 lei se poate distribui o suma maxima de 500 lei (1.600 profit net al exercitiului – 100 rezerva legala – 1.000 cheltuieli de constituire neamortizate). __________________________________

Exemplul 2 O entitate decide sa-si extinda activitatea si, ca urmare, deschide o filiala. Cheltuielile ocazionate de înfiintarea filialei sunt în suma de 10.000 lei. Conform politicilor societatii, acest gen de cheltuieli se recupereaza, liniar, într-o perioada de maxim 4 ani. În contabilitate, noua entitate va recunoaste cheltuielile de constituire ca activ necorporal. 201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizari 10.000 lei

Amortizarea calculata pentru primul an este în suma de 2.500 lei (10.000/4 ani), articol contabil: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire 2.500 lei

La finele perioadei de 4 ani, dupa ce se amortizeaza integral cheltuielile de constituire, se va reflecta scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire, prin articolul contabil: 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire

= 201 Cheltuieli de constituire 10.000 lei _________________________________

Cheltuielile de dezvoltare

Imobilizarile de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, în scopul realizarii de produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial, înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii.

Exemple de activitati de dezvoltare sunt: a) proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor; b) proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua; c) proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga; d) proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunatatite.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza pe perioada contractului sau de-a lungul duratei de utilizare, dupa caz. În situatia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu exceptia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire si a profitului reportat este cel putin egala cu cea a cheltuielilor neamortizate. Întrucât legislatia nationala nu defineste rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate,potrivit legii. ______________________

Exemplu 1 S.C. M S.A. îsi desfasoara activitatea în industria farmaceutica si are ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizata prin: - laboratorul propriu de cercetare; - colaborare cu un centru de cercetari pentru medicamente.

Faza de cercetare În luna ianuarie 2006, entitatea a înregistrat urmatoarele consumuri pentru laboratorul propriu de cercetare: - materii prime: 2.000 lei, - materiale auxiliare: 5.000 lei, - manopera: 500 lei, - amortizare imobilizari corporale: 300 lei.

Întrucât cercetarea este investigarea originala si planificata întreprinsa în scopul câstigarii unor cunostinte sau întelesuri stiintifice sau tehnice noi, din activitatea desfasurata în laboratorul propriu de cercetare este greu de prevazut posibilitatea obtinerii de beneficii economice viitoare. În acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de cercetare si au afectat profitul contabil al perioadei. Pentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, se efectueaza înregistrarile:

601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei

602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 5.000 lei 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 500 lei 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 281 Amortizari privind imobilizarile corporale 300 lei

Faza de dezvoltare În domeniul cercetarii si dezvoltarii, activitatea desfasurata la S.C. M S.A. are ca scop obtinerea unui nou vaccin antigripal si a altor trei medicamente noi.

S.C. M S.A. a încheiat cu un centru de cercetari pentru medicamente un contract pentru achizitionarea studiului ”Tehnologia de obtinere a vaccinului Antigripyx” în valoare de 60.000 lei. Se apreciaza ca sunt îndeplinite criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ.

Înregistrarea în contabilitate:

203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizari 60.000 lei

Entitatea M SA înregistreaza în aceeasi luna produsul astfel obtinut la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM). Taxele platite pentru brevetarea acestei inventii se ridica la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioada de trei ani.

Entitatea obtine dreptul de a vinde licenta asupra fabricarii acestui vaccin pe o perioada de trei ani.

Înregistrarea licentei la o valoare de 65.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este de 60.000 lei la care se adauga cheltuielile aferente brevetarii în suma de 5.000 lei) 205 Concesiuni, brevete, licente marci comerciale, drepturi si active similare = % 65.000 lei 203 Cheltuieli de dezvoltare 60.000 lei 404 Furnizori de imobilizari 5.000 lei Entitatea decide ca licenta respectiva sa se amortizeze pe perioada celor trei ani, cât este înregistrat la OSIM, dreptul de exploatare. _______________________________

Exemplu 2

O entitate achizitioneaza un program de contabilitate în suma de 30.000 lei care urmeaza a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economica este de trei ani. Odata cu achizitia programului pentru necesitati proprii, entitatea achizitioneaza si licenta în valoare de 38.000 lei, respectiv dreptul de a multiplica si vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare clara între cele doua componente, în contabilitate ele vor fi urmarite separat: % = 404 Furnizori de imobilizari 68.000 lei

205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare 38.000 lei 208 Alte imobilizari necorporale 30.000 lei În aceste conditii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani. _____________________________________

Recunoasterea drepturilor din contractele de concesiuni

Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, concesiunile primite se reflecta ca imobilizari necorporale atunci când contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmeaza a fi înregistrata pe durata de folosire a acesteia, stabilita potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei chirii, si nu o valoare amortizabila, în contabilitatea entitatii care primeste concesiunea se reflecta cheltuiala reprezentând chiria, fara recunoasterea unei imobilizari necorporale. Pentru exemplificarea înregistrarii în contabilitate a operatiunilor ce decurg din preluarea în concesiune a unor bunuri, se considera o entitate care preia un bun în concesiune, pentru o perioada de 40 de ani.

Se va exemplifica atât situatia în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ, cât si situatia în care aceasta poate fi înscrisa în activul bilantului. În cazul celor doua situatii prezentate în continuare, se utilizeaza aceleasi date cu privire la obiectul concesiunii, durata concesiunii, valoarea redeventei (în acest caz, trimestriala), termenele scadente. Operatiunile ce decurg din derularea contractului de concesiune se vor înregistra în contabilitate, în functie de prevederile contractuale.

Astfel, în prima situatie, în care contractul nu prevede o valoare amortizabila a concesiunii, ci doar plata unor redevente lunare, concesiunea nu se poate recunoaste ca activ. În cea de-a doua situatie, contractul prevede o durata si o valoare totala a concesiunii, ceea ce permite recunoasterea acesteia ca activ în bilant. ____________________________________

Exemplu 1

A. Situatia în care concesiunea nu se poate recunoaste ca activ

O entitate primeste în concesiune un imobil, împreuna cu terenul aferent, apartinând domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 40 de ani începând de la data de 01.01.2006. În contractul încheiat între cele doua parti nu se stabileste valoarea totala a concesiunii, ci doar valoarea redeventei trimestriale datorate, care este în suma de 100.000 lei. La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreuna cu terenul aferent. Plata redeventei se va face trimestrial, la data de 15 a primei luni a trimestrului. Pentru înregistrarea operatiunilor, se vor efectua urmatoarele articole contabile: Data: 01.01.2006 a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redeventele datorate pe toata perioada concesionarii în valoare totala de 16.000.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 40 ani): Debit cont 8036, 16.000.000 lei ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”

Data: 15.01.2006 b) Înregistrarea redeventei aferente trimestrului I - anul 2006: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori 100.000 lei si concomitent, se înregistreaza sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” Credit cont 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”100.000 lei

c) Achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Înregistrarile prezentate mai sus se repeta pentru fiecare data scadenta stabilita în contract.

Data: 31.12.2006 Soldul contului 8036 „Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” la data de 31.12.2006 este de 15.600.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 39 ani) si reprezinta contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la încheierea contractului de concesiune. Data: 15.01.2007 a) Înregistrarea redeventei aferente trimestrului I al anului 2007: 612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile = 401 Furnizori 100.000 lei si concomitent, se înregistreaza sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” Credit cont 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate”100.000 lei

b) Achitarea datoriei fata de furnizori: 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Înregistrarile prezentate mai sus se repeta pentru fiecare data scadenta stabilita în contract.

Data: 31.12.2007 Soldul debitor al contului 8036 în suma de 15.200.000 lei (100.000 x 4 trimestre x 38 ani) reflecta contravaloarea concesiunilor ramase de achitat la data de 31 decembrie 2007.

Înregistrarile se efectueaza similar pâna la încheierea contractului.

La încheierea perioadei de concesionare, o data cu plata ultimei redevente, contul 8036 ”Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate” se soldeaza. __________________________________________

B. Situatia în care concesiunea se poate recunoaste ca activ

O entitate primeste în concesiune un imobil, împreuna cu terenul aferent, apartinând domeniului public al statului. Durata concesiunii este de 40 ani începând de la data de 01.01.2006. Prin contractul de concesiune s-a stabilit ca valoarea totala a concesiunii primite este de 16.000.000 lei, iar valoarea redeventei trimestriale datorate este de 100.000 lei. La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreuna cu terenul aferent. Plata redeventelor se va face trimestrial, la data de 15 a primei luni a fiecarui trimestru. Amortizarea concesiunii se efectueaza pe durata de folosire a acesteia, prevazuta în contractul de concesionare, prin utilizarea metodei liniare. Amortizarea anuala este 16.000.000 lei /40 ani = 400.000 lei/an Amortizarea lunara este 400.000 lei /12 luni = 33.333,33 lei/luna

Anul 2006: Concesiunea este recunoscuta ca activ.

a) Se înregistreaza în contabilitate valoarea totala a concesiunii primite: 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare = 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate 16.000.000 lei si concomitent se înregistreaza în afara bilantului activul primit în concesiune, în debitul contului 8038 ”Alte valori în afara bilantului”.

b) Înregistrarea amortizarii lunare a concesiunii: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 33.333,33 lei

Aceasta înregistrare contabila se repeta în fiecare luna, pe durata concesionarii:

c) Achitarea redeventei datorate pentru trimestrul I al anului 2006, conform contractului:

167 Alte împrumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei Nota: Redeventele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune se înregistreazs prin articolul contabil :

167 = 404 si 404 = 5121, iar taxa pe valoarea adaugata are regimul stabilit de Codul fiscal.

Soldul contului 167 ”Alte împrumuturi si datorii asimilate” la 31.12.2006 este 15.600.000 lei (16.000.000 – 400.000), si reflecta contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la expirarea perioadei de concesionare.

În bilantul încheiat la data de 31.12.2006, concesiunea primita se reflecta la imobilizari necorporale, la valoarea de 15.600.000 lei, reprezentând valoarea de intrare (16.000.000 lei) diminuata cu ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea (în cazul nostru 400.000 lei reprezentând amortizarea aferenta primului an de concesionare).

Anul 2007 a) Se calculeaza si înregistreaza amortizarea corespunzatoare fiecarei luni pe parcursul întregului an: 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2805 Amortizarea concesiunilor,brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare 33.333,33 lei

b) Achitarea redeventelor aferente trimestrului I al anului 2007: 167 Alte împrumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci în lei 100.000 lei

Înregistrarile contabile prezentate mai sus se efectueaza în fiecare luna, respectiv trimestru, pâna la expirarea perioadei de concesionare. Soldul contului 167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate" la data de 31.12.2007 este 15.200.000 lei, reprezentând contravaloarea redeventelor pe care entitatea le are de achitat pâna la expirarea perioadei de concesionare.

În bilantul încheiat la data de 31.12.2007, concesiunea primita se reflecta la imobilizari necorporale, cu o valoare de 15.200.000 lei, reprezentând valoarea de intrare (16.000.000 lei) diminuata cu ajustarile cumulate de valoare, respectiv amortizarea aferenta celor doi ani de concesionare, în cazul nostru 800.000 lei (33.333,33 lei/luna x 24 luni).

Nota: Înregistrsrile contabile prezentate mai sus se efectueaza în fiecare luna, respectiv trimestru,pâna la expirarea perioadei de concesionare.

La expirarea duratei contractului, dupa amortizarea integrala, se înregistreaza restituirea imobilului si a terenului aferent si, implicit, scoaterea din evidenta a concesiunii primite: 2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor,licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare = 205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare 16.000.000 lei

si concomitent Credit cont 8038 ”Alte valori în afara bilantului” ________________________

Imobilizari corporale

În functie de politicile contabile stabilite la nivel de entitate, un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil în categoria imobilizarilor corporale sau în categoria stocurilor în functie de scopul detinerii/utilizarii acestuia si durata detinerii, respectiv pe termen lung sau pe termen scurt.

Aspecte generale privind imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale reprezinta active care: - sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate în productia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; si - sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriata tertilor sau în scopuri administrative daca are o durata de viata mai mare de un an si o valoare mai mare decât limita stabilita prin Hotarâre a Guvernului.

În prezent, limita este în suma de 1.800 lei, stabilita conform Hotarârii Guvernului. nr. 105/20074 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Prin urmare, exista posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporale care sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii (de a fi utilizate în productie proprie de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative si de a avea o durata de viata mai mare de un an), dar sa aiba o valoare diferita de plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.

Pentru încadrarea imobilizarilor corporale în grupele si clasele corespunzatoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 2.139/2005.

Astfel, potrivit catalogului, acestea sunt grupate dupa cum urmeaza: Grupa > subgrupa > clasa > subclasa > familia ________________________________

Exemplu - grupa 2. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; - subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje ...); - clasa 2.1.17 Masini, utilaje si instalatii comune care functioneaza...; - subclasa 2.1.17.2 Masini pentru prelucrarea mecanica a ..., mori; - familia 2.1.17.2.1 - morile din industria cimentului. _________________________________________

Aceasta grupare faciliteaza si aplicarea prevederilor referitoare la reevaluarea imobilizarilor corporale, având în vedere caracteristicile tehnice similare ale grupelor de imobilizari. Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se reevalueaza simultan, pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea în situatiile financiare a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Exemplu de înregistrare în contabilitate a unei imobilizari corporale a carei valoare initiala este sub limita de 1.800 lei. Entitatea ”G” are ca obiect de activitate gradinaritul peisagistic pentru construirea si întretinerea peisajelor. Pentru realizarea obiectului de activitate, entitatea achizitioneaza masini de tuns gazonul de la un producator. Entitatea ”G” achizitioneaza în luna iulie 2006 o masina de tuns gazonul în valoare de 1.200 lei fara TVA.

Conform politicilor stabilite, entitatea va recunoaste în contabilitate o imobilizare corporala,amortizabila pe parcursul duratei de utilizare economica estimate, de trei ani, astfel:

a) Înregistrarea activului: 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport,animale si plantatii = 404 Furnizori de imobilizari 1.200 lei

b) Plata furnizorului: 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 1.200 lei

c) Amortizarea lunara înregistrata în contabilitate este de 33,33 lei rezultata din urmatoarele

calcule: Amortizarea anuala: 1.200 lei / 3 ani = 400 lei / an Amortizarea lunara: 400 lei / 12 luni = 33,33 lei / luna

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor 33,33 lei _____________________________________

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

Cheltuieli ulterioare

Evaluarea initiala a imobilizarilor corporale

O imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare din reglementarile contabile, în functie de modalitatea de intrare în entitate. Exemple de costuri care se efectueaza în legatura cu constructia unei imobilizari corporale,direct atribuibile acesteia, sunt: a) costurile reprezentând salariile angajatilor, contributiile legale ai alte cheltuieli legate de acestea; b) cheltuieli materiale; c) costurile de amenajare a amplasamentului; d) costurile initiale de livrare ai manipulare; e) costurile de instalare ai asamblare; f) cheltuieli de proiectare ai pentru obtinerea autorizatiilor; g) onorariile profesionale plstite avocatilor ai expertilor etc.

În costul unei imobilizari corporale pot fi incluse ai costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum ai cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil si entitatea are o obligatie legata de demontare, mutare a imobilizarii corporale si de refacere a amplasamentului.

Costurile estimate cu demontarea ai mutarea imobilizarii corporale, precum ai cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 "Provizioane pentru dezafectare imobilizsri corporale ai alte actiuni similare legate de acestea").

Cheltuieli ulterioare

Ulterior recunoasterii initiale a unei imobilizari corporale, pe parcursul duratei de utilizare economica sunt efectuate cheltuieli cu scopul repararii, reabilitarii, modernizarii etc. respectivelor imobilizari.

Astfel de cheltuieli sunt denumite cheltuieli ulterioare.

De regula, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. Cheltuielile efectuate în legatura cu imobilizarile corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza în contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate,în functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legatura cu imobilizarile corporale proprii.

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este suportat.

Sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate la imobilizarile corporale, sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea trebuie sa aiba ca efect îmbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial.

Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întretinere si functionare. ___________________________________

Exemple de cheltuieli ulterioare efectuate la imobilizari corporale existente, care duc la cresterea de beneficii economice viitoare: - efectuarea unor lucrari la imobilizarile corporale care au ca scop sporirea capacitatii de exploatare/utilizare, reducerea pierderilor tehnologice si a consumurilor specifice; - modernizarea unor componente ale imobilizarilor corporale, cu scopul obtinerii de cresteri substantiale ale calitatii productiei sau activitatii; - efectuarea unor lucrari de modernizare la cladiri si constructii existente care au ca scop sporirea gradului de confort si ambient. __________________________________

Exemplu O entitate cu capital privat are ca obiect de activitate - activitatea hoteliera, prestând în general servicii de cazare si masa. Conducerea hotelului are ca obiectiv pe urmatorii doi ani, obtinerea unui nivel mai mare de venituri viitoare din activitatea de exploatare. Acesta este principalul motiv pentru care se doreste trecerea activitatii hoteliere de la categoria de doua stele la cea de trei stele.

Conform planului de investitii si a bugetului de venituri si cheltuieli, societatea va efectua doua categorii de lucrari: - de reparatii - efectuate în scopul de a pastra parametrii tehnici initiali ai cladirii (recunoscute în conturile de cheltuieli corespunzatoare, la momentul efectuarii lor); - de modernizare - efectuate în scopul îmbunatatirii parametrilor tehnici initiali care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare (recunoscute fie în valoarea activului existent, fie ca active separate, dupa caz).

Conform procedurilor de recunoastere a activelor adoptate de entitate, pe toata perioada investitiei, cheltuielile ulterioare au fost separate pe cele doua categorii de lucrari si înregistrate în contabilitate astfel: a) lucrarile de reparatii în valoare de 200.000 lei, reprezentând reparatii tencuieli, zugraveli, înlocuit tapet:

611 Cheltuieli cu întretinerea si reparatiile = 401 Furnizori 200.000 lei

b) lucrarile de modernizare în valoare de 1.500.000 lei, reprezentând montarea unui sistem de aer conditionat si de ventilatie specifica în caz de incendii, lucrari instalatii, lucrari de extindere cladire, tavane false, alte instalatii si lucrari care au determinat un plus de performanta.

În functie de modalitatea de recunoastere, contravaloarea acestor lucrari se regaseste: - fie în conturi de active separate, daca au durate de utilizare economica diferita de cea a activului existent si pot fi exploatate separat de acesta; - fie în conturi de imobilizari în curs (cont 231), daca lucrarile respective sunt încorporate în valoarea activului existent.

La încadrarea acestor lucrari în valoarea activului sau în cheltuieli curente entitatea va avea în vedere si respectarea principiului prudentei, corespunzator caruia valoarea activului nu trebuie sa fie mai mare decât valoarea sa recuperabila.

-Continuare:Amortizarea pe baza duratelor de utilizare economica