Conţinutul decontărilor comerciale

Întreprinderile îşi desfăşoară activitatea în contextul unui sistem complex de relaţii de decontare cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, cu organismele de asigurare şi protecţie socială, cu bugetul statului şi alte organisme publice, cu grupul de asociaţi şi cu subunităţile, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice, care în contabilitate poartă denumirea de terţi.


Aceste relaţii comerciale curente generează, în contabilitate, apariţia datoriilor pentru beneficiar şi a creanţelor pentru furnizor sau prestator, ambele situaţii având termene de decontare, de regulă, sub un an.

• Datoriile (obligaţiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existenţa lor este generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice şi cel al livrării unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au avansat valorile economice poartă denumirea de creditori.

Reflectarea contabilă a acestor datorii începe odată cu crearea angajamentelor şi încetează în momentul stingerii (plăţii) lor.

• Creanţele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au beneficiat de bunurile şi valorile avansate, poartă denumirea de debitori.

__________________________________________________

1. Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau de decontat.
2. Datoriile şi creanţele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb existent la data efectuării operaţiilor care le-au generat.
3. Diferenţele de curs valutar ce apar între data plăţii datoriilor respectiv încasării creanţelor în valută şi data la care au fost înregistrate iniţial, sunt recunoscute ca venituri financiare (la datorii – cursul valutar scade, la creanţe cursul valutar creşte) respectiv cheltuieli financiare (la datorii cursul valutar creşte, la creanţe cursul valutar scade) în perioada în care apar.

Structura şi evaluarea produselor realizate în cadrul unităţii

Produsele sunt bunuri obţinute în procesul de exploatare, destinate, în principal, livrărilor către terţi. Ele sunt reprezentate de:

a) Semifabricate prin care se înţeleg produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie sau fază de fabricaţie şi care trece în continuare în procesul tehnologic al altei secţii sau faze de fabricaţie sau se livrează terţilor;


b) Produsele finite care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii, corespund din punct de vedere calitativ, putând fi depozitate în vederea livrării sau expedierii direct clienţilor;

c) Produsele reziduale, materialele recuperabile sau deşeurile, reprezentate de bunurile care nu corespund calitativ scopului pentru care au fost fabricate.

În cadrul unităţii se mai pot produce: Animale şi păsări, ambalaje, obiecte de inventar.
În categoria activelor circulante materiale se mai cuprinde Producţia în curs de execuţie, reprezentată de producţia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, impuse de tehnologia de fabricaţie, precum şi produsele care au fost predate la magazia de produse finite, dar pentru care nu s-au întocmit documentele de predare la magazie.
De asemenea, se cuprind în producţia în curs de execuţie şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate.
Produsele se pot evalua la intrarea în patrimoniu la cost de producţie, caz în care ieşirile se evaluează prin metoda FIFO, LIFO sau la cost mediu ponderat, sau la cost standard, situaţie în care ieşirile se evaluează la costul prestabilit iar diferenţele de preţ aferente ieşirilor se calculează pe baza unui coeficient de repartizare. Producţia în curs de execuţie se evaluează întotdeauna la cost efectiv prin metoda directă sau prin metoda contabilă (indirectă).

Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor

Contabilitatea analitică a stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric. Se poate organiza folosind una din următoarele metode, în funcţie de specificul activităţii şi nevoile proprii ale unităţii:

a) Metoda cantitativ – valorică sau metoda fişelor de cont analitice, conform căreia evidenţa operativă se conduce numai cantitativ la locurile de depozitare cu ajutorul fişelor de magazie, deschisă pentru fiecare element stocabil, iar contabilitatea analitică se conduce cantitativ – valoric la compartimentul gestiunii stocurilor. La acest compartiment se deschide o „Fişă de cont analitic pentru valori materiale” pentru fiecare element stocabil pentru care s-a deschis şi fişa de magazie, la locul de depozitare.

b) Metoda operativ – contabilă (pe solduri) conform căreia, la locurile de depozitare se conduce evidenţa operativă cu ajutorul „Fişelor de magazie”, iar la compartimentul gestiunii stocurilor de la contabilitate, în locul „Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” se conduce formularul „Fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de stocuri”, în care înregistrările se fac numai valoric (intrări, ieşiri, sold).
Concordanţa dintre stocurile scriptice din „Fişele de magazie” şi datele contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează prin intermediul formularului „Registrul stocurilor”.

c)Metoda global – valorică care se poate aplica atunci când nu există obligaţia legală şi când managerii unităţilor patrimoniale nu pretind ţinerea unei evidenţe cantitativ-valorice pentru stocurile ce fac obiectul unei gestiuni.

Conform acestei metode, evidenţa operativă a elementelor stocabile se realizează la locul de depozitare cu ajutorul „Fişelor de magazie”, iar la compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează numai evidenţa global valorică cu ajutorul „Fişei de cont pentru operaţiuni diverse”.

Conţinutul şi structura stocurilor provenite din achizitii

Stocurile sunt active circulante care:

· sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

· sunt în curs de producţie în vederea vânzării pe parcursul desfăşurării activităţii; şi

· sunt sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile, ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.


Deci, caracteristica esenţială a stocurilor este consumul acestora într-un ciclu de exploatare.

Stocurile pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: după sursa de provenienţă, după apartenenţa la patrimoniu, după gradul de individualizare şi modul de gestionare, etc.

Menţionăm, de asemenea, că sunt şi alte modalităţi de intrare în patrimoniu a stocurilor decât achiziţiile şi producţia proprie dar, am considerat că acestea au cea mai mare pondere în cadrul operaţiunilor cu stocuri.

În categoria stocurilor provenite din cumpărări pot intra:

a) Materiile prime – sunt bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială sau sub o formă transformată;

b) Materialele consumabile, sub forma: materialelor auxiliare, combustibilului, materialelor pentru ambalat, pieselor de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau exploatare fără a se regăsi, de regulă în produsul finit;

c) materiale de natura obiectelor de inventar – bunurile care nu îndeplinesc în mod cumulativ condiţiile pentru a fi încadrate în categoria imobilizărilor corporale; echipamentul de protecţie şi de lucru; scule, dispozitive şi verificatoare (SDV-uri), aparate de măsură şi control (AMC-uri), baracamentele şi amenajările provizorii, etc.

d) Animalele şi păsările, respectiv animalele nou născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji, etc.) crescute şi folosite pentru reproducţie; animalele şi păsările la îngrăşat; coloniile de albine precum şi animalele pentru producţie, cum sunt cele pentru lână, lapte sau blană.

e) Ambalajele – bunurile utilizate pentru protecţia materialelor şi mărfurilor timpul transportului, depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.

f) Mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cumpără în vederea revânzării lor în starea în care au fost achiziţionate.

Factorii declansatori ai inflatiei

Principalii factori declanşatori ai fenomenului inflaţionist sunt:
1. existenţa şi lansarea continuă pe piaţă a unor cantităţi mari de bani;
2. şomajul;
3. dezechilibrul între rata consumului şi rata investiţiilor;
4. imobilitatea forţei de muncă;
5. dezechilibrarea cererii agregate în raport cu oferta agregată;
6. lipsa productivităţii muncii;
7. globalizarea pieţelor de capital;
8. condiţiile internaţionale de racordare a economiei naţionale la economia mondială;
9. diviziunea muncii;
10. creşterea preţului petrolului;
11. deficitul bugetar excesiv înregistrat prin majorarea cheltuielilor, în condiţiile unei creşteri mai lente ale veniturilor;
12. calitatea actului de guvernare.

Inflaţia produce următoarele efecte economice:
- creşterea continuă şi autoîntreţinută a preţurilor;
- deficitul schimburilor cu străinătatea;
- creşterea cantităţii de monedă în circulaţie;
- redistribuirea veniturilor în economie;
- scăderea nivelului de trai;
- mişcări sociale;
- falimentul întreprinderilor.

Sisteme contabile

Pe plan mondial coexistă mai multe culturi şi sisteme contabile, două dintre ele fiind deosebit de marcate şi influente, şi anume:

· Cultura contabilă şi sistemul de contabilitate vest-european, denumit şi continental, ale cărui promotori sunt Franţa şi Germania,

· Cultura contabilă şi sistemul de contabilitate anglo-saxon ale căror promotori sunt Anglia şi SUA.


Deosebirile fundamentale opuse dintre cele două culturi contabile se manifestă pe următoarele planuri esenţiale:

a) Pe plan instituţional contabilitatea continentală este puternic codificată, normată şi deci regizată de un plan contabil general, care cuprinde un mare număr de norme imperative şi recomandative, în timp ce contabilitatea anglo-saxonă se bazează pe tradiţii şi cutume, nefiind „încorsetată” într-un plan contabil general, ci într-un cadru conceptual contabil;

b) Pe plan tehnico-aplicativ contabilitatea continentală operează cu clasificarea economică a cheltuielilor, ceea ce generează în mod obiectiv ţinerea a două feluri de contabilităţi separate: 1) financiară şi 2) de gestiune, în timp ce contabilitatea anglo-saxonă operează cu clasificarea cheltuielilor după destinaţie (secţii, produse, etc.), ceea ce nu impune o separare foarte riguroasă a contabilităţii de gestiune de contabilitatea financiară;

c) Pe plan politico-strategic, anglo-saxonii dau prioritate informaţiilor necesare luării deciziilor de către investitori; concepţia lor poartă clar amprenta liberalismului economic, acordându-se mai puţină importanţă implicaţiilor asupra contabilităţii naţionale, în timp ce concepţia franceză a normalizării contabile se vrea mai împăciuitoare între diferiţi utilizatori ai informaţiei contabile care trebuie să se ofere într-un cadru mult mai formalizat.

Sub influenţa celor două blocuri de putere contabilă, sistemele contabile naţionale prezintă încă mari divergenţe, ceea ce a generat, iniţierea unui proces de apropiere a sistemelor contabile a diferitelor grupuri de ţări. Această apropiere este cerută, în principal, dar nu numai, de marii investitori internaţionali care vor să poată compara garantat şi după criterii echivalente, oportunităţile plasării capitalului, ceea ce nu se poate realiza dacă firmele nu sunt supuse aceloraşi reguli de publicare a informaţiilor economico-financiare.

O componentă esenţială actuală şi tot mai acută a contabilităţii este armonizarea acesteia pe plan mondial, în principal, între cele două blocuri de putere contabilă: 1) anglo-saxon şi 2) continental. „Mărul discordiei” între acestea este şi rămâne interpretarea conceptului de imagine fidelă. Totuşi, se manifestă tendinţa de acceptare tot mai largă din partea “continentalilor” a „interpretărilor anglo-saxone”.

La realizarea armonizării contabile pe plan internaţional contribuie mai multe organizaţii interguvernamentale şi organizaţii de profesii contabile. Procesul de armonizare contabilă este marcat de lucrările a două organisme: Uniunea Europeană (U.E.) şi Comitetul pentru Standardele Contabile Internaţionale (I.A.S.C.), denumit în urma reformei din 2001 Consiliul Internaţional al Standardelor Contabile (International Accounting Standards Board:I.A.S.B.).

La nivelul Uniunii Europene, normalizarea contabilităţii face parte din procesul armonizării dreptului societăţilor comerciale pentru ţările membre. Lucrările de armonizare contabilă în plan european, începute în anii '70, s-au concretizat în mai multe directive, dintre care cele mai importante sunt:
• Directiva a IV-a privind conturile anuale ale societăţilor de capitaluri, emisă în 1978;
• Directiva a VII-a privind conturile consolidate, emisă în 1983;
• Directiva a VII-a privind auditul legal al situaţiilor financiare, emisă în 1984.

Două curente doctrinare ce au influenţat contabilitatea din lume.

1. doctrina contabilă anglo-saxonă, bazată pe dreptul cutumiar (common law) orientată către interesul informaţional al acţionarilor, deconectată de fiscalitate şi reglementată în general de profesia contabilă liberală,
2. doctrina contabilă continentală, fondată pe dreptul scris romano-germanic (code law sau civil law) care privilegiază protecţia creditorilor întreprinderilor şi interesul fiscal al statului, iar normele contabile sunt elaborate urmând un proces legislativ.

Registrele importante in contabilitate

Aceste registre sunt reglementate de Legea contabilitatii (82/1991) si de Ordinul Ministerului Economiei si Finantelor nr. 3512/2008, care aproba normele specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar contabile.

Dreptul de proprietate

Pentru a ajunge la notiunea de patrimoniu (avere(active) si obligatii (datorii)) ale societatilor comerciale,trebuie sa cunoastem,in general,notiunea de drept de proprietate.

Salarii

Pentru desfășurarea activității în cadrul departamentului de contabilitate, S.C. XY S.RL a
angajat cu contract individual de muncă cu timp normal, un contabil. Salariul de încadrare
este de 1.400
Se determină contribuțiile angajatului la protecția socială și salariul net:
Salariu de încadrare 1.400
- Contribuţia la asigurări sociale de stat (1.400 x 10,5%) 147
- Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (1.400 x 5.5%) 77
- Contribuţia la fondul de şomaj (1.400 x 0.5%) 7.00
= Venit net 1.169
- Impozit pe salariu (1.169 x 16%) 187,04
= Salariu net 981,96
= Rest de plată 981,96
Se determină contribuţiile angajatorului la protecţie socială:
Contribuţia la asigurări sociale de stat (1.400 x 20,8%) 291,20
Contribuţia la asigurări sociale de sănătate (1.400 x 5,2%) 72,80
Contribuţia la fondul de şomaj (1.400 x 0,5%) 7.00
Contribuţia la fondul pentru concedii medicale şi indemnizaţii (1.400 x 0,85%) 11,90
Contribuţia la fondul pentru accidente de muncă şi de boli
profesionale (diferă în funcție de obiectul de activitate al
entității. De exemplu, pentru activități de comerț este 0,168%)
(1.400 x 0,168%) 2,35
Contribuţia la fondul de garantare a creanțelor salariale (1.400 x 0,25%) 3.50
Se înregistrează salariile datorate personalului:
641 = 421 1.400
Se înregistrează rețineri din salarii:
421 = %     418,04
         4312 147.00
        4313   77.00
        4372    7.00
         444 187,04
Se înregistrează contribuțiile angajatorului la protecție socială:
6451 = 4311 291,20
6453 = 4313 72,80
6452 = 4371 7.00
6453 = 4313/ Concedii medicale şi indemnizaţii 11,90
6451 = 4311/ Accidente de muncă şi de boli profesionale 2,35
6452 = 4371/ Fondul de garantare a creanțelor salariale 3,50
Se înregistrează plata datoriilor sociale și fiscale:
% = 5121 806,79
4312        147.00
4313          77.00
4372           7.00
444         187,04
4311       291,20
4313        72,80
4371          7.00
4313/ Concedii medicale şi indemnizaţii 11,90
4311/ Accidente de muncă şi de boli profesionale 2,35
4371/ Fondul de garantare a creanțelor salariale 3,50
Se înregistrează plata salariilor:
421 = 5121 sau 5131 981,96

Acte care se afiseaza la punctul de lucru

• programul de functionare/de lucru cu publicul, inclusiv eventualele pauze de masa,

• certificatul de inmatriculare (in copie) al societatii comerciale,

• certificatele constatatoare/autorizatiile (in copie),

• limitele de adaos comercial practicat (in cazul societatilor ce desfasoara activitati de comert),

• telefonul pentru oficiul de protectie a consumatorului,

• textul privind obligatia clientilor de a solicita si de a pastra bonul fiscal pana la iesirea din unitate (acolo unde este cazul),

• planul de evacuare in caz de incendiu.

Punctele de lucru ale firmei

Punctele de lucru ale firmei pot fi deschise atat odata cu infiintarea societatii comerciale, cat si dupa acest moment. Deschiderea unui punct de lucru dupa ce firma a fost infiintata se realizeaza prin introducerea si inregistrarea de mentiuni la Registrul Comertului în a carui raza teritoriala este inregistrat sediul principal al societatii comerciale precum si la Administratia Financiara.

Acte necesare

Pentru mentiunile privind inregistrarea si autorizarea de puncte de lucru aveti nevoie de
urmatoarele documente:

• Cerere de inregistrare (original);

• Copie Contract Spatiu - al locatiei in care se va afla punctul de lucru (cu datele de identificare ale proprietarilor), (In situatia in care veti inchiria un imobil, de la o persoana fizica, pentru punctul de lucru, este necesar Contractul de Inchiriere vizat de catre Administratia Finantelor Publice. Daca veti inchiria de la o persoana juridica, vom avea nevoie si de o copie a titlului de proprietate sau de administrare a respectivului imobil; Contractul de Comodat;

• Hotararea Adunarii Generale, /Decizie Asociat Unic,

• Adeverinta/ Aviz Asociatie de Locatari/Propietari si Acordul vecinilor - daca este cazul;

• Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale.

Precizam ca, activitatile solicitate spre autorizare la punctul de lucru trebuiesc regasite si in actul constitutiv al societatii.

Registrul comertului va emite certificatul de inscriere a mentiunii prin care se declara punctul de lucru. Acest document se inregistreaza si la administratia financiara in a carei raza teritoriala este inregistrat sediul societatii comerciale.

Mentionam ca daca punctul de lucru are mai mult de 5 angajati, este vorba de un sediu secundar ce va trebui declarat si la administratia financiara in raza careia se afla sediul secundar (adica punctul de lucru).

In termen de 15 zile de la data eliberarii mentiunii, institutiile abilitate pentru avizare si autorizare pot veni la sediul respectiv sa constate indeplinirea conditiilor de functionare si autorizare, in functie de obiectul de activitate declarat pe cererea de inregistrare depusa la registrul comertului.

Denumirea unei societati comerciale

Denumirea unei societati comerciale reprezinta principalul atribut al acesteia si unul dintre elementele de distinctie fata de celelalte societati.

Conform reglemetarilor legale in vigoare nu se pot constitui, respectiv nu pot functiona, doua sau mai multe societati comerciale avand aceeasi denumire.

Denumirea unei societati comerciale se face la nivel national ( pe intreg teritoriu al Romaniei ).

In situatia in care doriti sa schimbati denumirea societatii dvs, important este de stiut faptul ca vechea denumire nu va mai apartine, putand fi rezervata de catre orice alta persoana (inclusiv de dvs. daca doriti sa o pastrati ).

In vorbirea curenta societatile comerciale folosesc expresii precum „marca/sigla inregistrata” sau „logo propriu” pentru a desemna originalitatea unui produs sau a unui serviciu.

Din punct de vedere juridic, termenii „sigla” si „logo” nu se regasesc in nici un act normativ. Din acest considerent este gresit sa afirmi (d.p.d.v. tehnic) ca o societate este proprietara unei sigle protejate. Legislatia in materie de proprietate industriala, respectiv Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, face referire doar la inregistrarea unei marci atunci cand desemneaza o denumire ce poate fi sau nu insotita de un element figurativ.

Aceeasi confuzie se poate realiza si in cazul brand-ului. Un brand nu poate fi supus unei
protectii juridice, intrucat lista produselor si serviciilor nu se poate inregistra; protectie nu poate fi
conferita decat denumirii si/sau elementului figurativ care insoteste anumite produse sau servicii.

Pentru a evita astfel de confuzii este indicat sa apelati la societati specializate in
inregistrari marci, brevete sau inventii, care sa va reprezinte la Oficiul de Stat pentru Inventii si
Marci.

Despre asociatul unic

O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata (conform art. 14 din Legea 31/1990 republicata).
O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana.
In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure personae, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor.

Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comertului, înregistrarea fiscala si autorizarea functionarii societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic:

Capitalul social al societatii

Capitalul social al societatii pe actiuni, al societatii in comandita pe actiuni Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni (conform art. 10 din Legea 31/1990 republicata) nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la art. 10 din Legea 31/1990 republicata nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege.

Capitalul social  al unei societati cu raspundere limitata
Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata (conform art. 11. din Legea 31/ 1990 republicata) nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.

Societatea pe actiuni ( SA )

Avantaje:
• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SA
• când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor întocmi
un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor
privind pe administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiliului
de supraveghere, ca si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar, si în care se va stabili
data închiderii subscriptiei.

Societatea cu raspundere limitata ( SRL )

Avantaje:

• organizarea si functionarea se face in baza actului constitutiv al SRL

• numar asociati: minim unu ( asociat unic ) – maxim 50 asociati

• raspunderea pentru obligatiile asumate de societate nu se întinde pâna la asociatii acesteia, ci se opreste la capitalul social al societatii;

• asociatii participa la luarea deciziilor in unanimitate; exceptie fac situatiile in care prin actul constitutiv este prevazut altfel;

• capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 de lei si se divide în parti sociale de valoare egala, parti sociale care nu pot fi mai mici de 10 lei;

• participarea la capitalul social se poate face in numerar si in natura, dar cel putin 1 parte sociala sa fie varsata in numerar din valoarea totala a acestuia;

Modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627/02.09.2011, a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 30/31.08.2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

Procedura de anulare sau reducere a penalitatilor si majorarilor de intarziere

 Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.253/2011 pentru aprobarea modelelor unor formulare emise in aplicarea prevederilor art. XI din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar fiscale publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1 nr. 713/10.10.2011, au fost reglementate formularele "Decizie de anulare a penalitatilor" si "Decizie de reducere a penalitatilor de intarziere", emise de organul fiscal competent in aplicarea procedurii mentionate mai sus.

In documentarul de mai jos prezentam procedura de anulare sau reducere a penalitatilor de intarziere pentru obligatiile fiscale restante la 31 august 2011.

Obligatii ale autoritatii fiscale competente
Autoritatea fiscala competenta verifica conform evidentelor fiscale si notifica contribuabilii care se incadreaza in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 30/2011, pana la 15 octombrie 2011.

Contribuabilii interesati care nu au fost notificati se pot adresa autoritatilor competente pentru clarificarea situatiei fiscale. Autoritatea fiscala are obligatia, la solicitarea contribuabilului, sa clarifice eventualele neconcordante intre evidenta fiscala si evidenta contribuabilului.

Pentru a beneficia de aceasta facilitate contribuabilii pot depune o cerere prin care solicita situatia obligatiilor de plata exigibile, care urmeaza a fi stinse prin plata sau compensare,.

In termen de 5 zile de la data depunerii cererii organul fiscal, comunica contribuabilului situatia solicitata si intocmeste un borderou provizoriu de scadere din evidenta fiscala a posibilelor debite ce se incadreaza in facilitate.

Daca in termen de 10 zile de la comunicarea situatiei, se sting prin plata sau compensare obligatiile principale si dobanzile, organul de administrare valideaza borderoul de scadere a debitelor.

Documente emise
In termen de 3 zile de la data stingerii obligatiilor, organul de administrare va emite decizia referitoare la obligatiile de plata accesorii.

Dupa plata acestora, organul de administrare emite, dupa caz:
- DECIZIE de anulare a penalitatilor de intarziere pentru penalitatile de intarziere si cota de 50% din majorarile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale, restante la 31 august 2011;
- DECIZIE de reducere a penalitatilor de intarziere, pentru 50% din penalitatile de intarziere, precum si pentru 50% din cota de 50% din majorarile de intarziere aferente obligatiilor fiscale principale restante la 31 august 2011;

Deciziile se intocmesc in doua exemplare, unul se comunica contribuabilului, iar celalalt se arhiveaza la organul fiscal.

Daca nu se efectueaza platile in termen de 10 zile de la comunicarea situatiei, se anuleaza borderoul provizoriu de scadere si se repune situatia initiala, iar in fisa pe contribuabil se vor reflecta in continuare debitele si accesoriile calculate.

Contribuabilul poate relua procedura prin depunerea unei noi cereri ori de cate ori apreciaza ca poate beneficia de facilitatea stabilita de ordonanta.

Contribuabilii care isi platesc toate obligatiile restante (prin plata sau compensare) fara a depune cererea au dreptul sa solicite aplicarea facilitatii, prin depunerea acestei cereri. In acest caz, se poate solicita restituirea sumelor ce fac obiectul facilitatii.

Important! Facilitatile fiscale nu se acorda pentru obligatiile fiscale stinse prin poprire sau prin sume incasate din valorificarea bunurilor sechestrate.
*
Baza legala: art. XI din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 627/02.09.2011;Ordinul ministrului Finantelor Publice nr. 2.604/2011 privind aplicarea prevederilor art. XI din Ordonanta Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 707/06.10.2011.

LIMITE DE DEDUCTIBILITATE ALE UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI LA CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL

[art. 21 alin. (3) din Codul fiscal si pct. 33, 331 si 35 din H.G. nr. 44/2004]

Lit. a)
CHELTUIELI DE PROTOCOL în limita de 2%
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% = Total venituri - Venituri
neimpozabile – Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de
protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
[pct.33 din normele metodologice - HG nr. 44/2004]

Lit. b)
CHELTUIELI CU INDEMNIZATIA DE DEPLASARE acordata
salariatilor pentru deplasari în România si în strainatate (diurna), în limita
a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice = 13 lei/zi,de la 1 ianuarie 2007 si în prezent-HG nr.1860/2006

Nivelul legal al diurnelor pentru personalul român trimis în strainatate
pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, este prevazut în anexa
nr. 1 la H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului
român trimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, cu modificarile si completarile ulterioare.

Lit. c)
CHELTUIELI SOCIALE în limita unei cote de pâna la 2%,
aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare

La încadrarea cheltuielilor sociale în aceasta limita de 2% trebuie
respectata urmatoarea ordine de prioritate:
1. ajutoarele pentru nastere;
2. ajutoarele pentru înmormântare;
3. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele;
4. cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori
unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pâna
la internarea într-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile aflate sub patronaj, precum si alte
cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de munca;
5. cheltuielile cu tichetele de cresa acordate de angajator în conformitate
cu legislatia în vigoare;
6. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura oferite copiilor minori si
salariatilor, inclusiv tichetele cadou acordate conform Legii nr.142/1998;
7. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura acordate
salariatelor;
8. costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv
transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora;
9. cheltuielile cu ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în
gospodarie;
10. cheltuielile cu ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

Valoarea nominala a unui tichet de cresa = 370 lei - OMMFPS nr. 2204/2011

Lit. d)
CHELTUIELI CU PERISABILITATILE în limitele stabilite prin H.G.
nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de
perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare, cu modificarile si
completarile ulterioare

Lit. e)
CHELTUIELI REPREZENTÂND TICHETELE DE MASA = 9 lei -OMMFPS nr. 2205/2011

Utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale

 Obligatiile utilizatorilor
Operatorii economici care utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale au urmatoarele obligatii:
- sa afiseze la loc vizibil anunturi de atentionare a clientilor cu privire la obligatia acestora de a solicita si de a pastra bonurile fiscale asupra lor pana la parasirea unitatii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor in vederea prezentarii lor la un eventual control, pentru justificarea provenientei acestora;

- sa consemneze in cartea de interventii a aparatului de marcat electronic fiscal, in situatia defectarii acestuia, data si ora la care au anuntat defectarea si sa pastreze confirmarea scrisa, respectiv telex, fax sau altele asemenea, privind anuntarea defectarii aparatului;
- sa inregistreze, pana la repunerea in functiune a aparatului defect, tranzactiile efectuate in aceasta perioada in registrul special, care se completeaza fara stersaturi sau fara spatii neutilizate.
- sa pastreze cartea de interventii, iar impreuna cu unitatile de service acreditate raspund de completarea si de actualizarea acesteia cu datele referitoare la identitatea utilizatorului si la interventiile service efectuate;
- sa foloseasca numai consumabile de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare a aparatului respectiv;
- sa foloseasca numai consumabile care asigura mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare, respectiv 10 ani;
- sa informeze de indata organul fiscal in a carui raza teritoriala a fost instalat aparatul in cazul pierderii sau deteriorarii cartii de interventii. Informarea se va face in scris prin depunerea acesteia la sediul organului fiscal, caruia i se va prezenta pentru stampilare, o noua carte de interventii reconstituita, pe raspunderea utilizatorului si a unitatii de service acreditate, pe baza datelor inregistrate in memoria fiscala, inclusiv in ceea ce priveste toate evenimentele reset, si a documentelor pastrate, potrivit legii, la sediul utilizatorului;
- sa solicite distribuitorului autorizat de la care a cumparat aparatul sau unitatii acreditate de catre acesta completarea manualului de utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii;
- sa incheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme continand clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare, care sa asigure mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, precum si clauze privind daunele la care sunt indreptatiti utilizatorii in cazul nerespectarii clauzelor contractuale de catre furnizori;
- sa pastreze rola-jurnal in arhiva timp de 2 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia a fost intocmit;
- sa arhiveze si sa pastreze Registrul special si raportul fiscal de inchidere zilnica pe o perioada de 10 ani, iar raportul fiscal de inchidere zilnica, pe o perioada de 5 ani;
- sa predea memoria fiscala spre pastrare si arhivare directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa citirea acesteia si preluarea rolei pe care sunt inregistrate datele din aceasta de catre organul fiscal teritorial in situatia in care memoria fiscala se umple, atunci cand aceasta trebuie inlocuita ca urmare a defectarii, ori cand nu mai poate fi folosita de catre utilizatori din diverse motive, precum si in cazul in care operatorul economic isi inceteaza activitatea la punctul de lucru sau la sediul social, dupa caz.

Obligatiile distribuitorilor
Principalele obligatii ale distribuitorilor autorizati si ale unitatilor de service acreditate sunt:
- sa livreze numai aparate de marcat electronice fiscale conforme cu modelul avizat;
- sa emita certificate de garantie pentru aparatele de marcat electronice fiscale distribuite;
- sa completeze, la cererea utilizatorilor, manualul de utilizare cu informatii privind tipul si carateristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii;
- sa livreze utilizatorilor numai consumabilele prevazute in contractele ferme incheiate cu acestia si raspund solidar pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor folosite si, respectiv, furnizate, precum si la conditia privind mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare stabilita;
- sa doteze si sa furnizeze o data cu aparatele de marcat electronice fiscale manualul de utilizare a acestora in limba romana, precum si o brosura cu pagini numerotate, care contine evolutia exploatarii aparatului, denumita carte de interventii;
- sa asigure, in termen de maximum 72 de ore de la solicitarea utilizatorului, instalarea aparatului nou, precum si inlocuirea memoriei fiscale defecte ori a carei capacitate de stocare a fost epuizata;
- sa asigure suportul hard/soft necesar, in cazul in care aparatul de marcat electronic fiscal urmeaza sa fie integrat ca parte a unui sistem de gestiune, iar prin personalul din reteaua de service acreditata sa verifice integrarea corecta a aparatului in sistem.
*
Baza legala: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75/21.01.2005; Hotararea Guvernului Romaniei nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 348/25.04.2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
________________________________________________________________

Sanctiuni
1. Pentru neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate, de la data inceperii activitatilor comerciale desfasurate in fiecare locatie, neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 10.000 lei.

2. Emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 lei.

3. Nepredarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat electronic fiscal se sanctioneaza cu amenda de la 800 la 1.500 lei si se aplica persoanei fizice.

4. Neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a afisa anunturile de atentionare a clientilor privind solicitarea si pastrarea bonurilor fiscale asupra lor pana la parasirea unitatii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 lei.

5. Nerespectarea de catre utilizatori a obligatiei de a anunta unitatea de service desemnata de distribuitorul autorizat ori, dupa caz, distribuitorul sau reprezentantul acestuia in momentul constatarii defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 la 4.000 lei.

6. Incalcarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a urmatoarelor dispozitii: sa foloseasca numai consumabile de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare a aparatului respectiv; sa foloseasca numai consumabile care asigura mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare; sa solicite distribuitorului autorizat de la care a cumparat aparatul sau unitatii acreditate de catre acesta completarea manualului de utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii; sa incheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme continand clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare, care sa asigure mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare, precum si clauze privind daunele la care sunt indreptatiti utilizatorii in cazul nerespectarii clauzelor contractuale de catre furnizori se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 la 60.000 lei.

7. Nerespectarea obligatiei de a pastra si arhiva rola jurnal, raportul fiscal de inchidere zilnica si registrul special cu exceptia activitatii de transport in regim de taxi se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 10.000 lei.

8. Nerespectarea obligatiei de a pastra, de a completa si de a actualiza cartea de interventii si nerespectarea obligatiei de a inregistra in registrul special a tuturor operatiunilor efectuate si de a emite facturi fiscale pentru respectivele operatiuni, la cererea clientului pana la repunerea in functiune a aparatelor de marcat electronice fiscale defectate se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 la 10.000 lei.

9. Nerespectarea obligatiei de a preda memoria fiscala spre pastrare si arhivare directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa citirea acesteia si preluarea rolei pe care sunt inregistrate datele din aceasta de catre organul fiscal teritorial se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 la 60.000 lei.

*
Baza legala: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 75/21.01.2005; Hotararea Guvernului Romaniei nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 348/25.04.2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane

- Dreptul la libera exprimare:
Orice persoana are dreptul la libera exprimare. Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile in care atingerile sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte (a se vedea art. 10 alin.2 CEDO).
 
- Dreptul la viata privata:
 Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau, fara respectarea legii, a pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Este interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor legale.
 
- Dreptul la demnitate:
Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale. Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea legii.

- Dreptul la propria imagine:
Orice persoana are dreptul la propria imagine. In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.

Prezumtia de consimtamant

Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfasoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris.

Atingeri aduse vietii private

a) intrarea sau ramanerea fara drept in locuinta sau luarea din aceasta a oricarui obiect fara acordul celui care o ocupa in mod legal;
b) interceptarea fara drept a unei convorbiri private, savarsita prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, in cunostinta de cauza, a unei asemenea interceptari;
c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia;
d) difuzarea de imagini care prezinta interioare ale unui spatiu privat, fara acordul celui care il ocupa in mod legal;
e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege;
f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza;
g) difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;
h) utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana;
i) difuzarea sau utilizarea corespondentei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, resedinta, precum si numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fara acordul persoanei careia acestea ii apartin sau care, dupa caz, are dreptul de a dispune de ele.

Avantajul economic in afacere

Orice activ trebuie sa detina un potential economic.Capacitatea activului de a aduce in viitor bani, este o conditie sine qua non a oricarui activ.La ce bun un activ care duce la cheltuieli mai mari decat aduce venituri?

In general vorbim despre avantaj economic,o notiune mult mai larga in care, ca exemplu, intra si fondul comercial ( pozitia geografica,clientii,prestigiul,credinta clientilor in calitatea serviciilor oferite,etc).Unele active au chiar functia unei parghii, cu care la momentul oportun, poti rasturna o afacere pe profit ,multiplicat cu un factor x,asa numitul efect de parghie.Cine nu a auzit expresia atribuita lui Arhimede "-Dati-mi un punct de sprijin si va rastorn lumea !".Ei bine,creditul bancar are,sau poate sa detina,un asemenea efect,cu conditia sa fie folosit la maximum de potential.

Banii,sunt un ultim scop.Degeaba ne laudam cu un profit de X lei daca este materializat in materii prime de prisos,mijloace fixe cu potential peste potentialul economic al firmei.

Ca sa ajungi la bani trebuie sa cunosti cateva aspecte:
1.Daca un activ intra in patrimoniu (contra plata) atunci ies bani echivalenti cu valoarea activului.
2.Daca o obligatie (fiscala,salariala,etc)a luat nastere atunci ies bani in echivalent la momentul scadentei.
3.Orice datorie este echivalentul unei iesiri de bani in viitor,dar este si o sursa de multiplicare in prezent,de numerar.

Arta cu care operezi intre creante si datorii, reprezinta un teribil avantaj economic.Unele firme au inteles acest fapt si au personal calificat numai pentru acest "joc", fapt ce le aduce insemnate avantaje ce trec cu mult cheltuiala cu salarizarea lor si le fereste de a pierde prestigiul sau de a intra in insolventa.

Cel mai de pret "activ" pentru o banca este increderea clientilor sai in ea.Degeaba ai o cladire impozanta,personal bine imbracat,aer conditionat,etc si...nu ai numerar la momentul oportun !
 Iata o ecuatie in care termenul "clienti"este fundamental.Se deduce ca daca clientela creste,creste si rezultatul.Aici intervine...marketingul.

Rezultat = Venituri - Cheltuieli

Rezultat - Venituri =  Cheltuieli
Cheltuieli + Rezultat = Venituri

Venituri =  Clienti = Creante
Cheltuieli = Furnizori (de marfuri,materii prime,servicii,salariati,etc) + Obligatii  = Datorii
Rezultat = Clienti - (TVA colectata -TVA deductibila) - Furnizori

Rezultat = Creante - Datorii

Contabilitate - pe scurt

Principiile fundamentale ale contabilitatii in partida dubla (AVERE = DATORII) au fost definite pentru prima data de catre Luca Paciolo (1445-1517), calugar franciscan, matematician si prieten a lui Leonardo da Vinci.

Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică si specifica.

a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;Este firesc ca fiecare om sa-si numere banii din portofel si sa tina minte datoriile.Daca ar tine un cont pentru bani si unul pentru datorii,ar obtine o contabilitate proprie.
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale.

Despre obiectul contabilitatii.

Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii îl formează patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relaţiilor juridice, adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelaţie cu obiectele (bunurile, valorile) corespunzătoare.
Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix şi capital circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).

Intreprinderile (in sens economic).

In Romania,intreprinderile se impart in 2 categorii:
1.Intreprinderi mari
2.Intreprinderi mici si mijlocii - IMM-uri
Din punct de vedere FISCAL intreprinderile se impart in functie de impozitul pe afacere
1.Impozit pe profit
2.Impozit pe venit - microintreprinderi  , (conf. Monitorul Oficial din 9.02.2011 ,OUG 6/2011)

Delimitarea intre intrepinderi mari si IMM-uri este facuta in OMFP 3055/2009 prin 3 criterii
de marime:
1.Dupa total active
2.Dupa cifra de afaceri
3.Dupa numarul de personal

Intreprinderile mici si mijlocii au obligatia sa NU depaseasca 2 din cele 3 criterii
1.total active sub 3.650.000 de EURO
2.cifra de afaceri sub 7.300.000 de EURO
3.total personal sub 50

Daca se depasesc 2 criterii de marime de mai sus sunt considerate intreprinderi MARI
Consecinte: intreprinderile mari au obligatia la intocmirea situatiilor financiare anuale
sa prezinte,
- bilant
-cont de profit si pierdere
-situatia modifcarilor in capitalul propriu
-situatia fluxurilor de numerar (cashflow-ul)
-note explicative
Spre deosebire de IMM-uri,care intocmesc:
-bilant prescurtat
-cont de profit si pierdere
-note explicative la sit.financiare prescurtate.

Nota: in concordanta cu o noua reglementare OMFP nr.2.239/2011,contabilitatea se imparte in contabilitatea propriu-zisa si contabilitate in sistem simplificat (cu Plan de Conturi specific).

criteriile de departajare in sistem contabil simplificat sunt:
1.total active sub 35.000 de euro curs 31.12 n-1
2.total cifra de afaceri sub 35.000 de euro curs 31.12. n-1
3.prin infiintare pana la depasirea unuia din criteriile de mai sus.

Spre deosebire de IMM-uri,societatile cu contabilitate in sistem simplificat intocmesc:
-bilant simplificat
-cont de profit si pierdere
(fara note explicative)
Optional toate societatile pot intocmii si
-situatia fluxurilor de numerar (cashflow-ul)-stocul de numerar si capaciatea afacerii de a genera in prezent si  in viitor...bani.
-note explicative la sit.financiare,inclusiv politicile contabile.

Contabilitatea reprezinta un sistem coerent de obiective si principii fundamentale,legate intre ele cu scopul:
- sa indice NATURA situatiilor financiare
-sa arate ROLUL situatiilor financiare
-sa arate LIMITELE situatiilor financiare

Acest sistem formeaza CADRUL CONCEPTUAL ( IASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate)

In contabilitatea romaneasca elemente componenete ale IASB ,in ceea ce priveste intocmirea situatiilor financiare anuale, sunt aratate in OMFP 3055/2009,ele sunt:


Nota : prin sintagma " situatii financiare anuale" se intelege de regula "BILANTUL" anual (la care se adauga situatia privind Contul de Profit si Pierdere)

-obiectivul situatiilor financiare
-caracteristicile calitative a situatiilor financiare
-definirea si recunoasterea structurii situatiilor financiare
-bazele de evaluare a situatiilor financiare
-principiile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare

Sa le luam pe rand:
-obiectivul situatiilor financiare - sa ofere o imagine fidela a activelor,datoriilor,pozitiei financiare,profitul sau pierderea entitatii.

-caracteristicile calitative - obiectul este INFORMATIA care trebuie sa aiba cel putin
4 caracteristici: inteligibilitate,relevanta,credibilitate,comparabilitate.
-inteligibilitate - intelegerea de catre orice utilizator avizat,detalii suficiente fara elemente de amanunt a informatiilor contabile
-relevanta - daca poate schimba decizia anterioara - relevanta are doua critetii- 1.natura si 2.pragul de semnificatie
-credibilitatea- informatia contabila sa nu contina erori semnificative,usor verificabila,nepartinitoare(neutra) adica fidela.
-comparabilitatea - informatia contabila trebuie sa fie limitata la un spatiu si timp dat.

_________________________________________________

Situatiile financiare

Elementele ce compun situatiile financiare sunt 5 ,si anume:
-activele (averea)
-datoriile
-capitalurile proprii
-cheltuielile
-veniturile

O definitie " moderna" a activelor arata ca acestea sunt RESURSE CONTROLATE (nu neaparat proprietatea intreprinderii) insa trebuie cu necesitate sa genereze AVANTAJE ECONOMICE (mai ales bani) in viitor.Daca NU genereaza avantaje economice acestea NU sunt considerate din punct de vedere contabil active !

-datoriile sunt obligatii PREZENTE care genereaza tot in viitor REDUCERI (iesiri de numerar) de AVANTAJE ECONOMICE
exemple: primirea unui credit bancar,achizitia de bunuri cu plata ulterioara,impozite,taxe,etc.

-capitalurile proprii reprezinta interesul (rezidual) in activele societatii dupa scaderea tuturor datoriilor(active minus datorii).Si acestea pot fi considerate datorii in ultima instanta,datorii fata de actionari sau asociati.

-cheltuielile sunt diminuari de avantaje economice si reprezinta o scadere de activ (ex.consumuri de materii prime,iesiri de active) sau o crestere de datorie (ex.un impozit,salarii,obligatie salariala,taxa,etc)si care conduce la micsorarea capitalului propriu (altele decat retragerile sau distribuirile catre actionarii sau asociati)

-veniturile sunt dimpotriva,cresteri de avantaje economice aparute ca urmare a cresterii unui activ sau o diminuare de datorie si care conduce la majorarea capitalului propriu (altele decat aporturile sau contributiile actionarilor sau asociatilor)
___________________________________________________________

Evaluarea

Orice activ sau datorie trebuie sa fie determinata in unitati monetare pentru a fi inscrisa in evidentele contabile si implicit in evidentele situatiilor financiare.Nu intereseaza daca societatea X detine 3 terenuri si 7 cladiri.Ceea ce intereseaza este desigur VALOAREA lor exprimata in moneda.Pentru a fi recunoscute si inregistrate in bilant sau contul de profit si pierdere se trece la un proces de evaluare ce contine 2 etape:

1.bazele de evaluare utilizate

2.momentele evaluarii.

Bazele de evaluare

Asa cum avem un limbaj comun cu reguli determinate (gramatica), tot asa trebuie sa avem o baza reglementata de evaluare.Reglementarea este data de OMFP 3055/2009 (art.50.1),momentul este dat de data intrarii bunurilor sub controlul entitatii si se inregistreaza in contablitate la valoarea de intrare determinata de:

-costul de achizitie - ptr.bunurile cu titlul oneros (cu contraprestatie)

-costul de productie - ptr.bunurile produse de entitate.

-valoarea de aport-prin evaluare,ptr bunurile aduse ca aport la capitalul social

-valoarea justa (valoarea de "piata") ptr,bunurile primite cu titlul gratuit sau constatate in plus la o inventariere.

Pentru ca unele din costuri sunt cele din momentul intrarii ele mai poarta denumirea si de cost istoric.

Exista 2 "costuri" ce nu necesita determinari prin evaluare data de experti,acestea sunt costul de achizitie si costul de productie.

-costul de achizitie - cuprinde pretul de cumparare la care se adauga taxe,ch.de transport,manipulare,alte ch.directe,comisioanele,taxe notariale,alte ch.nerecuperabile in legatura directa cu achizitia bunului respectiv.

Reducerile comerciale ajusteaza direct costul de achizitie.

Atentie: reducerile comerciale primite ulterior datei de formare a costului de achizitie  se evidentiaza distinct in contabilitate prin contul 609 (toate conturile ce se termina cu cifra 9 sunt contrare clasei lor,deci ct.609 este un cont de venit,arata un avantaj economic dat de furnizor,functie de pasiv,incepe prin a se credita)Reducerile comerciale acordate clientilor cu scopul de a obtine un avantaj (ce se poate transforma in avantaj economic) se evidentiaza distinct in contul 709,cu rol de activ,incepe prin a se debita.

Pe langa reducerile comerciale mai exista si reduceri finaciare sub forma de sconturi de decontare acordate de  furnizori pentru plata efectuata inaintea tremenului de plata (de scadenta,cf.contractului).Si acestea sunt venituri.La furnizor insa ele sunt diminuari de active.

Particularitati privind reduceri la stocuri

Exista o ordine stricta de acordare a reducerilor fie ele comerciale sau financiare,aceasta ordine este:

1.rabatul

2.remiza

3.risturnul

4.scontul

exemplu: societatea X achizitioneaza de la societatea Y marfuri in urmatoarele conditii:

-pret vanzare fara tva 20.000,tva 24%

-rabat inscrisa pe factura 2%

-scont de decontare 5% cu conditia platii imediate.

Care este costul de achizitie?

solutie:

pret 20.000

rabat 400

__________

valaoare contabila1= 1.960

remiza 2% =98

__________________

valoare contabila2 =1.862

scont 5% = 18.62

____________________

valoare contabila neta = 1.843.38

tva 24% = 442.41

____________________

total de plata si cost de achizitie 2.285.79

exemplu: societatea X achizitioneaza de la societatea Y marfuri in urmatoarele conditii contractuale:

-pret vanzare fara tva 100.000,tva 24%

-risturn 1% din valoarea de achizitie

Care este costul de achizitie?

solutie: deoarece risturnul reprezinta un avantaj economic de natura financiara, valoarea acestuia NU afecteaza costul de achizitie care ramane tot 100.000 plus tva 24%

Costul de achizitie in cazul marfurilor cu amanuntul.

Evaluarea marfurilor cu amanuntul se face la pret de vanzare (pva) si prezinta o evaluare particulara,
-evaluarea se face la pret cu amanuntul(de raft)
-in bilant marfurile sunt prezentate la cost de achizitie ,fara adaos comercial
pva= cost de achizitie + adaos comercial + tva
exemplu: societatea X primeste marfuri la cost de achizitie 2.000 ,tva 24%.Se aplica un ad.comercial de
30%.Care este costul de achizitie si pretul de vanzare?
solutie:
cost de achizitie =2.000
ad.comercial =600
tva =624
____________________
pret de vanzare cu amanuntul = 3.224

Evaluarea in cazul costului de productie

Un caz interesant il da costul de productie,reglementat de OMFP 3055/2009,art.52,unde se precizeaza:
Costul de productie = costul de achizitie materii prime si consumabile + ch.de productie atribuibile DIRECT plus cota parte din ch.indirecte.
Deci,costul de productie sau prelucrare al stocurilor,imobilizarilor cuprind ch.directe aferente productiei si anume:
- materiale directe
-energie consumata in scop tehnologic
-manopera directa
-alte ch.directe
-costul proiectarii produselor
-cota din ch.INDIRECTE  de productie(alocata rational ca fiind legata de productia acestora)

in cazul productie de imobilizari avem in plus:

- costul de amenajare a amplasamentului
-costul de livrare (daca este procurat din afara) si manipulare
-costurile cu instalarea si asamblarea
-costurile cu testarea functionarii corecte
-onorarii profesionale,comisioane,licente,etc achitate in legatura cu activul
-alte ch.legate direct de activul imobilizat.

Exista o parte de costuri ce NU trebuie incluse in costul de productie,ele sunt doar cheltuieli ale perioadei in care au aparut,acestea sunt:

1. pierderi materiale peste normele legale stabilite.
2. ch.de depoazitare (cu exeptia celor depozitate intre diferite faze de productie)
3. regiile (cheltuielile) generale de administratie care NU participa la aducerea stocurilor la forma si locul final.
4. costul de desfacere.
5. regia fixa nealocata costului si recunoscuta ca fiind ch.in perioada: amortizari,intretinerea sectiilor,intretinerea utilajelor,costuri cu conducerea si administrarea sectiilor.Acestea sunt fixe deoarece nu depind de marimea (volumul) productiei.

Ce este capacitatea NORMALA de productie? O productie estimata a fi obtinuta ,in medie,intr-o perioada sau mai multe,in conditii normale dar avand in vedere si reducerea de capacitate datorata uzurii normale a echipamentului (contabil => amortizare ,desi nu se confunda cele 2 notiuni,uzura si amortizare)

exemplu:
-societatea X produce piese de schimb.In ultimii 2 ani,societatea a avut probleme tehnice care au redus capacitatea de productie la 80%.Se evalueaza produsele finite folosind metoda costului MEDIU ponderat.La 1 octombrie se mai aflau in stocul de produse finite 80 buc cu cost unitar de 48 lei.Productia a fost de 460 bucati.S-au consumat urmatoarele:

• pret de cumparare materii prime =10.140
• taxe vamale aferente mat.prime=760
• tva deductibila a acestora=2.398
• ch.de transport aferente acestora=350
• ch.pentru identificarea furnizorului=165
• ch.directe manopera=9.884
• ch.indirecte-cota parte = 1.000
• salarii si contributii ptr angajati la deservire =864
• salarii si contributii ptr angajatii TESA =200
• amortizare utilaje si cladirea sectiei=780
• cota parte din regia generala a intreprinderii aferenta produsului finit=250
• cheltuieli de depozitare=214

Care este costul de productie?
solutie:
costul este format din:

• costul de achizitie al mat.prime consumate,si anume:

1. pret de cumparare=10.140
2. taxe vamale=760
3. ch.de transport=350

total=11.250
la care se adauga,

• ch.directe de manopera=9.844
• ch.indirecte de productie-variabile=1.864 ( 1.000+864)
• ch.indirecte de productie-fixe ce se calculeaza tinand cont de capacitatea de productie(aici 80%)

amortizare 784
salarii si contributii TESA= 200
_________________________
total ch.indirecte de productie- fixe =(780+200)  * 80% =784

Total cost de productie = 23.742
________________________________
Orice activ se pune in valoare (economica) numai daca se misca.Un bun are valoare in sine si poate fi tezaurizat,pastrat si este un element  de ex.de colectie,dar daca este pus in valoare economica,de ex.este pus in vanzare ,bunul capata o valoare economica.In raport cu natura elementelor ce compun atat activul(averea) cat si pasivul(obligatii,datorii),de sensul miscarii in averea societatii si de momentul in care este necesara efectuarea evaluarii se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare:

• evaluare la intrare (si devine asa numitul " cost istoric")
• ulterior la inventariere- la pretul just,de piata
• ulterior la bilant-la valoarea justa,aducerea contabilitatii la valoarea de piata a  momentului dat de bilant.
• la iesire-la costul istoric,dupa anumite reguli.

1. evaluarea la intrare-se "calculeaza" pe baza de documente(facturi,note de receptie) si reprezinta o acceptare a valorii la care se efectueaza schimbul sau se primeste in patrimoniu (sau sub controlul societatii).
2. evaluarea la inventar- este necesara pentru aducerea averii la valoarea actuala in functie de utilitate si pretul pietei(cerere si oferta).Reprezinta ori o reducere de valoare ori o crestere de valoare si pune in potenta economica bunul economic pentru viitor.
3. evaluarea la bilant-aici se compara cele 2 valori,cost istoric(valoare contabila) si cel de piata(pe baza de inventar) si se retine valoarea dupa 2 regului:

• pentru active-valoarea cea mai mica
• pentru datorii-valoarea cea mai mare

Acesta deriva din principiul PRUDENTEI,adica sa nu supraevaluam averea si sa subevaluam datoriile.

Exemplu: Societatea X comercializeaza mere.A fost achizitionata o cantitate x cu valoarea de 1.000.Pretul pietei la momentul X+1 este de 900.In bilant cantiatea x trebuie  prezentatata la valoarea de piata,adica 900,in caz contrar am incalca principiul prudentei,in sensul ca in viitor nu am reusi sa vindem merele la 1000.In bilant,valoarea merelor trebuie rectificata la valoarea pietei,adica de la 1.000(cost istoric) la 900, altfel am distorsiona si induce in eroare actionarii,asociatii,bancile,bursa,statul,etc

4.Evaluarea la iesire.

A nu se confunda cu iesirile prin vanzare,acestea  au ca atribut pretul pietei,dupa cerere si oferta, formand veniturile societatii ( cifra de afaceri fara TVA).Aici e vorba de "iesirea" din patrimoniu  din pc de vedere contabil,adica de "scaderea de gestiune" si trecerea pe cheltuieli a valorii bunurilor vandute.Diferenta intre veniturile obtinute prin vanzare si cheltuiala cu bunurile procurate reprezinta marja comerciala,in linii mari,profitul .

In cazul datoriilor este vorba de momentul decontarii care face sa scada un activ(casa,banca) si care firesc se scade la costul istoric,al momentului crearii datoriei.Consumurile ,iesirile de active imobilizate se scad din contabilitate la valoarea de intrare.Un caz special este dat de stocuri.

Stocurile sunt diferentiate sau interschimbabile.Daca se diferentiaza strict unele de altele,li se atribuie valoarea de iesire prin metoda identificarrii specifice,adica valoarea lor la intrare.Pana aici nimic deosebit.In cazul stocurilor interschimbabile(ex.acelasi bun cu preturi diferite) exista 3 metode speciale de atribuiere a valorii de iesire:

1. metoda FIFO - primul intrat este si primul iesit(ca valoare,in ordinea cronologica a intrarilor de la primul spre ultimul)
2. metoda LIFO-invers,ultimul intrat este primul iesit(ca valoare,in ordinea cronologica a intrarilor in sens invers, de la ultimul spre primul intrat
3. metoda costului mediu ponderat- cmp

Ca exemplificare: conform fisei de magazie si a fisei de conta cantitativ-valorica,la societatea X avem:

1. stoc la data 01.03.N = 100 kg la 20lei/kg
2. la 07.03 intrare = 20 kg la 21lei/kg
3. la 09.03 iesire consum = 25kg
4. la 15.03 intrare=10kg la 22 lei/kg
5. la 27.03 iesire consum 100kg

Care este valoarea iesirilor din data de 09.03 si 27.03?

1. metoda LIFO- scaderea din 09.03 de 25kg are valoarea data de primul intrat,stocul de 100 kg la 20lei/kg,adica se scade 25kg *20 lei.Mai ramane din stocul initial 100-25=75 kg la 20 lei/kg.

            -scaderea din 27.03 de 100 kg se face:

• 75 kg(ramase din stocul initial) la 20lei/kg = 75*20lei/kg
• 20 kg intrate la 07.03 cu pretul de 21 lei/kg = 20*21/kg
• 5 kg din intrarea din data de 15.03 in cant.de 10 kg la 22 lei/kg=5*22

In stoc au mai ramas 5 kg la pret de 22 lei/kg( 100+20+10-25-100),valoarea stocului final 5*22
_______________________________
aceeasi problema dar prin metoda LIFO
- iesirea de 25 kg din data de 09.03 are ca valoare pretul ultimei intrari,pana la data de 09.03,adica 20 kg la 21lei/kg intrate la data de 07.03 = 20*21 si 5 kg din ultima iesire pana la 09.03 ramasa,adica din stocul initial de 100 kg la pret de 20 lei/kg = 5 kg la pret de 20lei/kg = 5*20.

-iesirea din data de 27.03 in cantitate de 100 kg are ca valoare pretul ultimului intrat pana la 27.03,adica 10 kg la pret de 22 lei/kg=10*22 si pretul ultimului intrat ramas,din stocul initial  (100- 5) adica 95 kg la pret de 20 lei/kg din care scadem 90 * 20,in stocul final ramanand 5 kg la pret de 20 lei/kg
___________________________________________
ce diferentiaza o metoda de cealalta?
FIFO = (25*20)+(75*20)+(20*21)+(5*22)=2.530
LIFO=(20*21)+(5*20)+(10*22)+(90*20)=2.540
metoda FIFO este dezavantajoasa din pc de vedere fiscal deoarece se trece pe cheltuieli suma de 2.530,dar ramane un avantaj fiscal in viitor prin valoarea stocului final de 5*22=110 ce se v-a trece pe cheltuieli.
metoda LIFO este avantoajoasa din pc de vedere fiscal,se trece o suma mai mare pe cheltuieli,dar  in viitor valoarea stocului de 5*20=100 constituie un dezavantaj fiscal.
Metoda LIFO este o metoda mai aproape de valoarea reala economica in sensul ca "urmareste" inflatia actuala si o transmite in baza de impozitare a impozitului pe profit.

O metoda neutra din pc de vedere fiscal,mai usor de calculat este costul mediu ponderat.Ponderat cu ce?
Pai  este normal ca pretul cu care se scade gestiunea sa contina in aceeasi proportie pretul cantitatilor intrate.
 Adica : CMP = cantitatile intrate * pretul lor impartite la total cantitati intrate.Rezulta un pret mediu ponderat cu proportia cantitatilor intrate.CMP se calculeaza "per total" adica la sfarsitul lunii (sau perioadei de gestiune) sau mai exact la fiecare iesire in parte.

In exemplul de mai sus ,avem:

1. CMP- la sf.lunii = 100*20+20*21+10*22 / 100+20+10 = 20,30 .

valoare iesiri  125 kg *20.30lei/kg = 2537.50
valoare stoc final 5*20.30 lei/kg= 101.50
      2. CMP - inainte de fiecare iesire= CMP1 la 09.03,iesire 25 kg = 100*20+20*21/100+20=20.16
valoare iesire din 09.03 = 25kg * 20.16 lei.kg = 504
CMP2 la 27.03,iesire 100 kg= 95*20.16 +10*22 / 95+10 = 20.33 ( 95 kg reprezinta stocul dupa prima iesire)
valoarea iesirii din data de 27.03 = 100 kg * 20.33=2033.34
 valoare stoc final 5 kg *20.33= 101.65
valoarea totala a iesirilor (si trecerea pe cheltuieli) este de 504+2033.34=2.537.34 lei

Politicile contabile 

Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare, a unor informaţii care să fie:
(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor şi (b) credibile în sensul că:
reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a persoanei juridice;

• sunt neutre, adică nepărtinitoare;
• sunt prudente;
• sunt complete sub toate aspectele semnificative;
• reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma lor juridică.

Ce reprezinta "pozitia financiara"?
Poziţia financiară este influenţată de resursele economice pe care le controlează societatea, de structura sa financiară, de lichiditate şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

Situaţiile financiare

Situaţiile financiare sunt un complex de sinteze specific contabile, situaţii, anexe, calcule comparative.Toate persoanele juridice detin o contabilitate (specifica) si intocmesc situatii finaciare, in linii mari acestia sunt:

• contabilitatea operatorilor economici, aplicabil de societăţile comerciale de orice fel, mici întreprinzători, mari companii şi oricine desfăşoară o activitate lucrativă .
• contabilitatea bancară şi a altor instituţii financiare;
• contabilitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
• contabilitatea organizaţiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociaţii şi fundaţii ;
• contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice, unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ, sănătate, apărare, cultură şi artă etc. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv.
• contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici, modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi structura avuţiei naţionale, relaţiile financiare şi fluxurile monetare. 

Raportarea financiara consta in intocmirea situatiilor financiare.Raportarea  se face,de regula,pentru un exercitiu financiar ce acopera o perioada da 12 luni.Nu toate necesităţile de informaţii ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare insa există cerinţe comune tuturor utilizatorilor.

Situatiile financiare ( denumite in general "BILANT") au urmatoarea structura:

• bilantul
• contul de profit si pierdere
• situatia fluxurilor de numerar
• situatia modificarilor in capitalurile proprii
• politicile contabile
• note explicative

Situaţiile financiare se întocmesc pornind de la conturile curente, supuse verificării prin intermediul balanţei de verificare, întocmite cel puţin anual, sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice.
In conformitate cu OMFP 3055/2009,BILANTUL este definit ca fiind o serie de documente contabile de sinteza a elementelor de activ,datorii si capital propriu al entitatii juridice la sfarsitul unui exercitiu financiar. Bilantul prezinta situatia financiara la un moment dat.

Elementele componente

In Romania, in structura bilantului,activul este prezentat in functie de gradul de lichiditate,in sensul crescator (de la cel mai greu lichidabil spre cel mai usor lichidabil: A.active imobilizate,B. active circulante,C. ch.in avans).Lichiditatea exprima capacitatea unui activ de a se transforma in bani intr-un anumit moment.Structura pasivului este data de gradul de exigibilitate a datoriilor si obligatiilor societatii in ordinea de la cel mai tarziu exigibil spre exigibilitate in cel mai scurt timp.Exigibilitatea arata momentul decontarii datoriilor si deci a iesirilor de resurse din activ,de regula banii.

Activ = Pasiv

Activ = avere

Pasiv = datorii

Avere = Datorii

Activele: active imobilizate,active circulante,Ch.in avans
Pasivele: capital si rezerve,provizioane,datorii,venituri in avans
_________________________________________________

Activele

Activele imobilizate:
-active necorporale-fara materialiate( ch.de constituire,de dezvoltare,cesiuni,brevete,licente,marci,fond comercial,avansuri si imobilizari in curs)
-active corporale-fixe sau tangibile:terenuri,constructii,instalatii tehnice,masini,utilaje,mobilier,avansuri si imobilizari in curs)
-imobilizari financiare - investitii financiare pe termen lung:valori financiare investite(titluri,creante,dobanzi,redevente,dividende,chirii).
_________________________________________
Activele circulante: bunuri si valori  de la care se asteapta sa fie realizate sau detinute pentru consum sau vanzare intr-un termen scurt( de regula 12 luni), numerar  si echivalente de numerar:

1. stocuri
2. creante
3. investitii financiare pe termen scurt
4. casa si banca

________________________________________

Stocurile: bunuri ( sau servicii) detinute pentru consum ,pentru prelucrare si mai ales pentru a fi vandute.

1. materii prime si materiale consumabile
2. productia in curs de executie
3. produse finite si marfuri
4. vanasuri acordate pentru cumparari de stocuri

___________________________________________

Creantele: (mai sunt denumite si valori in curs de decontare) sunt valori avansate temporar tertilor pentru care
urmeaza sa primeasca un echivalent (bani sau servicii).
Tertii ce au primit valori avansate sunt denumiti generic DEBITORI  sau CLIENTI ai societatii .Clientii nu sunt neaparat toti debitorii si nici toti debitorii sunt la randul lor clienti.
___________________________________________
Investitiile pe termen scurt: (numite si titluri de plasament sau valori de trezorerie) - valori de natura financiara
investite de intreprindere pentru a obtine profit in termen scurt prin vanzare.
aici avem:

1. actiuni proprii
2. alte investitii financiare

__________________________________
Casa si conturi la banci: valori sub forma de bani ( fie in lei fie in valute):

1. conturi la banci
2. casa
3. acreditive
4. avansuri de trezorerie
5. Cheltuieli in avans

_______________________________________
Cheltuieli in avans : sunt valori  de activ consumate in exercitiul financiar prezent pentru a obtine venituri in exercitiul financiar urmator(sau urmatoare),ele nu sunt cheltuieli   atasate unor venituri prezente.

Pasivul

Daca va ganditi la ceva ce este "pasiv",fara miscare,neutru,etc,ei bine nici pe departe asa ceva.Dimpotriva.Pasivele sunt de o mare importanta deoarece ne arata sursele de finantare si obligatiile fata de fisc.Numai obligatiile fata de stat sunt prelevari din activ fara a constitui in fapt o sursa a activului si momentul cand se distribuie dividendele fata de actionari sau asociati.Capitalul reprezinta principala( de multe ori) sursa de finantare.Dar care este structura bilantiera a pasivului?

1. capital si rezerve
2. provizioanele
3. datoriile
4. veniturile in avans

Poate ca intr-o prezentare libera a contabilitatii ar trebui in fapt plecat de la capital.Primul de care e nevoie pentru constituirea unei intreprinderi.

-capitalul  si rezerve -denumit si capital propriu sunt cele mai stabile surse de finantare,exigibilitatea lor survine in momentul lichidarii societatii (nu discutam de retrageri de capital).

- pe cale de exceptie si numai datorita timpului de decontare lung,creditele bancare pe termen lung,peste 5 ani sunt asimilate capitalurilor stabile,impreuna cu capitalul propriu formeaza capitalurile permanente.Sigur ca un credit bancar fie pe termen lung nu este un capital permanent,el trebuie restituit,dar printr-o conventie este asimiliat capitalului permanent.

Structura capitalului este data de:

1. capital-subscris nevarsat si varsat
2. prime de capital-crestere de capital din emisiuni de actiuni,fuziune,aport in natura,ca diferenta intre valoarea nominala si cea de piata( ex.actiuni cu val.nominala X si pretul de emisiune X+1)
3. rezerve din reevaluare-plusuri create prin valoarea de piata la momentul Y si val.lor contabila initiala.
4. rezerve - surse constituite pe seama rezultatului cerute de lege,statut sau actionari/asociati.
5. rezultatul reportat - rezultatul exercitiilor financiare anterioare amanate de AGA in a fi destinate.
6. rezultatul exercitiului curent- sursa proprie de finantare pana la inchiderea ex.financiar.

Sigur,rezultatele pot fi pierderi dar acestea nu fac altceva decat sa diminueze sursele de finantare,capitalul.

Datoriile

De cate ori nu v-ati imprumutat pentru a va finanta o datorie sau sa cumparati un bun? Ati auzit de "lucrez pe banii altora",ei bine,datoriile mai sunt denumite si capital strain.Sunt surse importante de finantare date de banci,furnizori,terti pentru care intreprinderea trebuie cu necesitate sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric (bani),altfel intreprinderea devine insolvabila.

Datoriile sunt:

- datorii curente - datorii comerciale- o obligatie cu decontarea in maxim 12 luni.

-datorii pe termen lung (am vorbit de acestea la capitaluri permanente)

In linii mari datoriile sunt:

1. imprumuturi si datorii asimiliate imprumuturilor(credite bancare,emisiuni de obligatiuni)
2. datorii comerciale(furnizori,efecte de platit)
3. datorii in cadrul(interiorul) grupului
4. datorii din interese de participare ( la capitalul altor intreprinderi pentru control sau dividende)
5. alte datorii(fiscale,salariale,sociale,asociati,creditori diversi,etc)

______________________________________________________

Venituri in avans-venituri ce nu apartin exercitiului financiar curent,inclusiv subventii pentru investitii.

___________________________________________________

Exista 2 modele de prezentare a bilantului

- pe orizontala -Activ = capitaluri proprii + datorii ,sau Activ=Pasiv

-pe verticala -Activ - Datorii = Capitaluri proprii

_________________________________________________

In afara de bilant, un rol deosebit il reprezinta informatiile suplimentare despre activ sau pasiv, cu rol de rectificare a lor pana la valoarea lor "reala" la momentul prezentarii in bilant:

•  amortizarea
• ajustari pentru depreciere
• adaosul comercial
• repartizarea profitului
• prime de rambursare a obligatiunilor

Situatia modificarilor capitalurilor proprii.

Deoarece principala sursa de finantare a activelor o constituie capitalul propriu,acesta trebuie " urmarit" pentru a ne face o idee despre "motorul" intreprinderii.In cadrul situatiilor financiare sunt prezentate utilizatorilor de informatii contabile urmatoarele:

• profitul/pierderea NETA a perioadei
• distinct,fiecare element de venit/cheltuiala,profit/pierdere ce afecteaza direct capitalul propriu.
• veniturile/cheltuielile  totale ale perioadei
• EFECTUL CUMULATIV AL POLITICILOR CONTABILE
• corectia erorilor contabile semnificative

Notele explicative - un rezumat al politicilor contabile semnificative si alte informatii explicative dincolo de bilant.Aceste informatii pot fi prezentate descriptiv si cifric,printre altele se prezinta:

• bazele de evaluare
• metoda de evaluare la iesiri
• valoarea de intrare a imobilizarilor
• valoarea amortizarilor
• metoda utilizata la amortizare
• pricipiile contabile utilizate
• abaterile de la norme atunci cand economicul prevaleaza juridicului
• alte informatii relevante

________________________________________________________________

Desigur ca ceea ce v-am prezentat mai sus constituie tabloul general.Ca orice "tablou" avem nevoie de unelte pentru a-l realiza.Contabilitatea are instrumente specifice.Nici o alta stiinta sociala nu detine aceste instrumente,desi le folosesc in limbajul lor,"sa tinem cont de....",trebuie sa facem un "bilant al"....,"sa inventariem...",etc.
Instrumentele specifice contabilitatii sunt:

1. Contul,
2. Planul de conturi,
3. Analiza specifica tranzactiilor.

Contul

Rol,reprezentare,elemente particulare.

Modificarea prin miscare a fiecarui element de active,datorii,capitaluri proprii,cheltuieli si venituri este realizata

prin intermediu unui element de reprezentare (de unde si denumirea) numit CONT.

Fiecarui element de mai sus i se ataseaza un cont in mod sistematizat conform unui plan de conturi.

Elementele particulare a unui cont oarecare sunt urmatoarele:

• Titlul (denumirea si simbolul cifric) : exprima continutul economic.In general denumirea arata "obiectul"

reflectat.Ex. elementului "materii prime" ii corespunde contul "Materii prime"

• Debitul si creditul: denumiri traditionale a partii stangi-debitul contului si a partii din dreapta-creditul contului.
• Explicatia tranzactiilor inregistrate in cont: o descriere descriptiva a tranzactiilor si evenimentelor inregistrate in cont si consta in prezentarea naturii operatiei,Ex."cumparare de materii prime,plata furnizor,consum materii prime),a datei operatiei,a documentului justificativ utilizat.Explicatia consta in indicarea conturilor ce se modifica.Ex.in cazul platii unei datorii fata de furnizori,conturile implicate sunt"Furnizori" si "Conturi la banci in lei" si cauza,"se scade disponibilul bancar si concomitent o datorie fata de furnizori"

• Rulajul(miscarea in cont) : modificarile valorice inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune (de regula o luna calendaristica)in debitul sau creditul contului ca urmare a cresterii sau micsorarii determinate de tranzactii reprezinta "rulajul contului".Rulajul debitor(RD) arata totalitatea inregistrarilor efectuate in debitul contului,rulajul creditor(RC) idem in creditul contului intr-o perioada de gestiune.
• Total sume debitoare si total sume creditoare.TSD si TSC.
• Soldul contului:(SC sau SD) arata EXISTENTUL la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul respectiv si se stabileste ca diferenta intre total rulaj debitor si total rulaj creditor.In functie de marime soldul poate fi debitor sau creditor sau sold zero ( cont soldat).

1. TSD-TSC=SD, daca TSD este mai mare decat TSC
2. TSD-TSC=SC,daca TSD este mai mic dect TSC
3. TSD-TSC=0,daca TSD este egal cu TSC

Soldurile finale (SF) la o perioada de gestiune P,devin solduri initiale la urmatoarea perioada de gestiune P+1,simbolizate cu SI.

SFC(sold final creditor ) = SIC(sold initial creditor)

SFD(sold final debitor) = SID(sold initial debitor)

Aceste solduri se aditioneaza cu rulajele totale conform naturii lor.TRD +SID - TRC = SFD (sau SFC,daca TRC este mai mare) sau TRD-TRC+SIC= SFC(sau SFD daca TRD este mai mare).

Hai ca v-am ametit cu acestea,sper sa fie intelese aceste simbolizari.

Planul de conturi (PCG)

Fiecare activitate economica specifica detine propriul plan de conturi,astfel:

• contabilitatea operatorilor economici, aplicabil de societăţile comerciale de orice fel, mici întreprinzători, mari companii şi oricine desfăşoară o activitate lucrativă .
• contabilitatea bancară şi a altor instituţii financiare;
• contabilitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
• contabilitatea organizaţiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociaţii şi fundaţii ;
• contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice, unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ, sănătate, apărare, cultură şi artă etc. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv.
• contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici, modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi structura avuţiei naţionale, relaţiile financiare şi fluxurile monetare. 

Planul de conturi este in fapt o conventie sub forma de lista a conturilor,fiecare are atribuit un simbol cifric in sistem zecimal de la 1 la 9 .Prima cifra exprima  CLASA ,a doua GRUPA,a treia (sau chiar a 4-a) CONTUL.Astfel se formeaza o unitate de continut,uniformizare,functie,denumire si simbolizare.Structura planului de cont (pentru contabilitatea operatorilor economici) este urmatoarea:

1. capitaluri -clasa 1
2. imobilizari -clasa 2
3. stocuri -clasa 3
4. terti -clasa 4
5. trezoreria -clasa 5
6. cheltuieli -clasa 6
7. venituri -clasa 7
8. speciale,nebilantiere,de control si evidenta  -clasa 8
9. de gestiune,nebilantiere,de calcul productie -clasa 9

Clasele de la 1 la 5 constituie Bilantul,conturi de prezentare a unei situatii la un moment dat,formular 10,clasele 6 si 7 constituie "Contul de profit si Pierderi", formular 20 si prezinta in dinamica modul de realizare a afacerii.

Planul de conturi detine o simbolizare a conturilor  cifirica in sistem  zecimal,denumite conturi  "sintetice" si anume:
Exemplu : Cont 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"
Clasa 2 - Imobilizari
Grupa 21 Imobilizari corporale
Contul  211  "Terenuri si amenajari de terenuri"
Contul poate fi de grad I cu 3 cifre si grad II cu 4 cifre.
Exemplu: 211 - cont grad I
2111 - Terenuri - cont grad II
Dupa simbolizarea contului sintetic,fiecare intreprindere isi poate simboliza conturile dupa necesitati,conturi ce se denumesc "analitice".
Exemplu : 2111.1
Se "traduce"in felul urmator:
2-imobilizari ,21-imobilizari corporale,211- terenuri si amenajari de terenuri,2111-terenuri,2111.1 teren la Mogosoaia

_____________________________________________________

Reguli de functionare a conturilor.

Am mai mentionat ca fara reguli nu exista contabilitate inteligibila pentru beneficiarii informatiei contabile,in cel mai bun caz doar pentru cel ce o intocmeste.
Regulile de functionare dateaza de secole si poarta unele denumiri arhaice,exemplu "debit"sau "credit".
Contul are o forma ca litera "T",adica impartit in doua,stanga si dreapta.Partea stanga poarta denumirea de "debit"iar partea din dreapta "credit".Este fundamental sa stim ce "fel"de cont este vorba deoarece sunt deschise (infiintate) conturi pentru AVERE - Active si pentru DATORII SI OBLIGATII - Pasive.In afacere exista cresteri si micsorari  a averii sau a datoriilor determinate de tranzactiile,evenimentele,operatiuni economice.Trebuie sa plecam de la existentul la un moment dat numit "sold initial"si ajungem la un alt existent numit "sold final"..
Regulile generale sunt:

•  la ACTIVE si CHELTUIELI

1. toate conturile incep a functiona prin a se debita .
2. toate conturile se debiteaza cu cresterile (intrarile) elementelor de activ.
3. toate conturile se crediteaza cu micsorarile (iesirile) a elementelor de activ.
4. toate conturile au sold final debitor sau zero.

• la Capitaluri proprii, DATORII -OBLIGATII si venituri.

1. toate conturile incep a functiona prin a se credita .
2. toate conturile se crediteaza cu cresterile (intrarile) elementelor de pasiv.
3. toate conturile se debiteaza cu micsorarile (iesirile) a elementelor de pasiv.
4. toate conturile au sold final creditor sau zero.

Exista si conturi denumite RECTIFICATIVE care se "comporta"invers contului pe care-l rectifica.
Exemplu: la contul 371 "Marfuri",contul 378 ''adaos comercial" rectifica marfa in sensul adaugirii a unei valori numite adaos.
Contul 371 se debiteaza cu adaosul comercial,simultan contul 378 se crediteaza cu aceeasi suma.Aici contul 378 are rol si de evidenta.Se mentioneaza ca acest cont 378 face parte din evidenta activelor.

In contabilitate exista conturi "bifunctionale",cele care pot prezenta sold final debitor,desi face parte din conturile de pasiv sau sold final creditor desi face parte din conturile de activ,adica in anumite situatii reflecta un element de activ ,iar in altele un element de capitaluri sau datorii.

Ce face diferenta dintre un contabil bun profesionist si unul care inregistreaza "mecanic" evenimentele?
Raspuns: analiza contabila a tranzactiilor.
Analiza contabila a tranzactiilor are ca punct de pornire fenomenul economic reflectat,modificarile pe care le genereaza o tranzactie ,direct sau indirect,in bilant.Pentru aceasta trebuie sa parcurgem 2 pasi:
1.intelegerea modificarilor bilantiere -cresteri de activ,scaderi de activ,cresteri de pasiv,scaderi de pasiv?
2.analiza propriu-zisa a tranzactiilor.
____________________________________
1.modificari bilantiere.
Orice tranzactie contabila (atentie, nu orice tranzactie este contabila !) are drept efect modificarea a CEL PUTIN 2 elemente din cele 5 elemente fundamentale;active,capitaluri proprii,datorii,cheltuieli si venituri.
Aici trebuie sa avem in vedere  egalitatea intre Avere si Datorii.Daca un cont se debiteaza un alt cont se crediteaza cu aceeasi valoare.Intotdeauna exista egalitate intre avere si datorii(sau activ si pasiv) pentru ca nu poate exista un element de avere fara a avea un corespondent in datorii(si capitalurile proprii sunt datorii, catre actionari sau asociati)
Daca insa unul din cele 2 elemente implicate intr-o tranzactie este un element de cheltuiala sau venit,modificarile sunt indirecte in bilant,numai la nivel de cont de rezultate (profit si pierderi),adica se reflecta in pasiv,capitaluri proprii in sensul ca ori creste rezultatul ( profit) si implicit "datoria"fata de actionari sau asociati,ori scade(pierderi).In sensul ca modifica contul de profit si pierderi,cont bilantier,avem aici modificari ce afecteaza atat bilantul cat si contul de profit si pierderi (aici,ca formular )
______________________________________________

Iata cateva exemple de modificari DIRECTE .Se pleaca de la egalitatea ACTIV = PASIV sau

ACTIV=CAPITAL PROPRIU+DATORII ( A=CP+D)
(atentie,PASIVUL este format din CAPITAL PROPRIU+DATORII)
Se noteaza cu "x"o modificare oarecare ca valoare.
1.A(activ) + x - x = Cp(capital propriu)+D (datorii)
Exemplu concret.Se depune  din numerar de la casierie in suma de 8000,la banca,in contul de disponibil la banci.
Analiza: casieria  si contul bancar fac parte din trezorerie,clasa 5,conturi de avere,active,incep prin a se debita cu cresterile si se crediteaza cu scaderile.Se observa ca la casierie se scad dinsponibilitatile in numerar si la contul bancar cresc disponibilitatile.Aici se intampla o miscare numai la activ,pasivul nu este afectat,in sensul ca nu se modifica nici-o datorie.
avem,A + x(8000) - x(8000) = CP+ D
pe conturi avem 5121- 5311= 8000

2.Modificari in capitalul propriu
A=(CP+x-x)+D
3.Modificari numai la datorii
A=CP + (D+x-x)
Variante:
-Creste capitalul propriu ,scad datoriile
A=CP+x + D-x
-Scade capitalul propriu,cresc datoriile
A=CP-x+D+x
-modificari in activ si in pasiv,la capitalul propriu in sensul cresterii
A+x = CP+x+D
-modificari in activ si in pasiv,la datorii in sensul cresterii
A+x=CP+D+x

-modificari in activ si in pasiv,la capitalul propriu in sensul scaderii
A-x = CP-x+D
-modificari in activ si in pasiv,la datorii in sensul scaderii
A-x=CP+D-x
imi cer scuze daca nu s-a inteles mai nimic din formulele de mai sus,nu e o problema...
_________________________________________________________________

Analiza contabila.

In principiu,intr-o analiza contabila trebuie urmarite:
1.determinarea naturii operatiei,stabilirea continutului tranzactiei
2.ce elemente bilantiere se modifica  si care se produc la active,capitaluri proprii,datorii,cheltuieli sau venituri,continutul si sensul modificarilor.
3.identificarea conturilor corespondente.
4.debit sau credit-determinarea pe baza regulilor de functionare a conturilor a partii din fiecare cont in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia.
5.formula contabila - pe baza analizei efectuate(D=C)
Formula contabila.
Structura formulei contabile contine:
1.conturile corespondente
2.semnul "="
3.semnul "% ",utilizat in sensul de ürmatoarele",atunci cand in formula contabila sunt in corspondenta mai mult
decat 2 conturi.
4.sumele
_____________________________________
formulele pot fi simple: ex. 401=5121
sau compuse:
  % = 5121
401
627
___________________________________________
Documentele financiar-contabile utilizate, in general, in contabiliate.
In raport de modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational-decizional,documentele contabile
pot fi:

• documente de baza,justificative
• registrele contabile
• balanta de verificare
• situatiile financiare

Reglementarea este data de OMFP 3512/2008
ca documente justificative avem:

• avizul de insotire a marfii
• bonul de consum
• bonul de miscare a mijloacelor fixe
• bonul de predare,transfer,restituire
• chitanta
• dispozitia de livrare
• extrasul de cont
• factura
• fisa de evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta
• fisa de magazie
• fisa mijlocului fix
• nota de contabilitate
• nota de receptie si constatare de diferente
• ordinul de plata
• procesul-verbal de punere in functiune
• procesul-verbal de receptie
• registrul stocurilor

ca registre contabile:

• registrul-jurnal
• registrul-inventar
• cartea mare

Balanta de verificare.
reglementata conf.art.27 din OMFP 3512/2008,cea mai cunoascuta si utilizata este balanta cu 4 serii de egalitati(8 coloane):

• solduri initiale.col.I
• rulaje,col.II
• total sume,col.III
• solduri finale.col.IV

plus 2 coloane pentru simbolul conturilor si denumirea conturilor.
________________________________________________________________

Tratamente contabile specifice.

Ati auzit de termenul de "tratamente",nu va mirati ,exprima pur si simplu punerea in formule contabile a unei tranzactii,etc.dupa un anumit tipic si dupa o analiza asupra naturii evenimentului de exprimat.

Tratamente specifice activelor pe termen lung.

In cadrul activelor pe termen lung,denumite si IMOBILIZARI,se includ imobilizarile:

• necorporale
• corporale
• financiare

Un caz aparte il reprezinta cele corporale,deoarece,in aceasta categorie sunt incluse activele ce trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele 2 conditii:

1.se utilizeaza pe o perioada mai mare de 1 an

2.au o valoare mai mare decat limita data prin lege(in prezent 1.800 lei ,fara TVA)

In planul de conturi general (PCG) avem clasa 2 conturi de imobilizari,au o functie de activ,incep prin a se debita cu cumpararile de imobilizari si se crediteaza cu casarile,vanzarile,donatii,etc..In cadrul acestei grupe avem si conturi rectificative de activ,AMORTIZARI privind imobilizarile,au o functie de rectificare ce se comporta ca si conturile de pasiv,incep prin a se credita cu valoarea amortizarii imobilizarilor prin cheltuieli si se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor casate,vandute,donate,etc.

exemplu,

-cumparari : 2133= 401(4426=401,401=5121)

-amortizari : 6811=2813

-casari: 2811=2133

_________________________________________

Exemplu

SC X a efectuat  tranzactii:

-pentru infiintare plateste numerar taxe notariale in valoare de 1.000 lei,tva 24%

imprumut firma 5311=4551/asociat X  1.240 (sau,456/asociat X = 1011 si  5311 = 456.asociat X,1011=1012)

% = 5311    1.240

201              1.000

4426               240

-achizitioneaza o licenta pentru un prog.informatic conf.facturii in val.de 5.000,tva 24%
% = 404  6.200
205         5.000
4426       1.200
- achizitioneaza un utilaj conf,facturii:

• pret de cumparare 50.000
• tva 24%
• transport asigurat de furnizor 4.000
• tva 24% pentru transport

cost de achizitie= 50.000+4.000=54.000
%   =   404  66.960
2131           54.000
4426           12.960

-Societatea construieste in regie proprie un depozit in urmatoarele conditii:

• ch.cu salariile 100.000
• ch.cu materiile prime 60.000
• ch.cu amortizarea utilajelor folosite 40.000
• ch.cu amenzi datorate 5.000
• incepera constructiei - septembrie
• finalizarea-receptia octombrie

in septembrie,
-salarii 641=421   100.000
-materii prime 601=301  60.000
-amortizari utilaje 6811=2813 40.000
-amenzi,penalizari 6581=4481 5.000
aceste cheltuieli se "echilibreaza " provizoriu,pentru a nu afecta rezultatul societatii in contul de
"ïn curs de executie" folosindu-se contul de venituri 722
cost de productie = 100.000+60.000+40.000=200.000
231=722 200.000
in octombrie,
se inregistreaza receptia si darea in folosinta,
212=231 200.000
________________________________________________
-se primeste prin donatie un mijloc de transport evaluat la val.de 4.000
2133=131 4.000
________________________________________________
-se inregistreaza reparatii la un mijloc de transport recunoscut in contabilitate (recunoscut= inrereistrat) la val. de 3.000.Reparatiile sunt efectuate de o alta societate care intocmeste factura dupa cum urmeaza:
-adaugare proiectoare =500
inlocuire stergatoare = 20
la care adauga tva 24%
se inregistreaza modernizarea muj.de transport cu proiectoare,
%   =   404    620
2133             500
4426             120
se inregistreaza cheltuiala cu inlocuierea stergatoarelor,
%    =    401    24.8
611                 20
4426                 4.8
_____________________________________________
ar mai fi multe alte exemple,variate ,dar consider ca acestea sunt cele mai folosite.

Sa discutam ceva si despre amortizari.

-amortizarea este, printr-o definitie neortodoxa, un mod de a recupera in trepte valoarea mijlocului fix,trecuta pe cheltuieli  deductibile fiscal,amortizarea diminueaza baza de impozitare a impozitului pe profit si partea ce se cuvine prin rezultatul net, sub forma de dividende, actionarilor/asociatilor.
Amortizarea este de natura fiscala (cand se recunoaste integral cheltuiala cu amortizarea ca fiind deductibila) si de natura contabila (cand cheltuielile cu amortizarea nu este recunoscuta integral deductibila)
Exemplu: un utilaj are durata normala de utilizare data de lege ( atentie,nu de parametrii reali de utilizare a utilajului) de 3 ani,dar decidem sa-l utilizam 2 ani si sa ne recuperam valoarea utilajului.Diferenta de amortizare de la 3 ani la 2 ani (ca valoare) este o amortizare contabila.
Amortizarea (fiscala) se calculeaza prin 3 metode si anume:
-1.amortizare liniara -in  sume fixe ,calculata astfel (DNU-durata normala de utilizare)
rata anuala a amortizarii = 100/DNU
amortizare anuala=valoarea de intrare x rata anuala a amortizarii
-2.amortizare degresiva - multiplicarea ratei de amortizare liniara cu un coeficient (K) pentru active imobilizate pana la egalizarea sumei cu cea calculata liniar,dupa care calculul se face numai in mod liniar.

• k=1.5, active cu DNU = 2 la 5 ani
• k=2,active cu DNU = 5 la 10 ani
• k=2.5,active cu DNU = peste 10 ani

-rata de amortizare degresiva=rata anuala a amortizarii x K.
-3.amortizare accelerata-se calculeaza in primul an 50% din valoarea activului ce se trece pe cheltuieli,restul de 50% se calculeaza prin metoda liniara.
Retineti:terenurile NU se amortizeaza.Unele imobilizari,prin lege,nu pot fi amortizate decat numai prin metoda liniara."

Tratamente contabile privind iesirile de imobilizari.

Sc X detine un mijloc de transport achizitionat cu 6 ani in urma pentru un cost de achizitie de 24.000.Dupa 5 ani datorita neutilizarii acestuia,utilaju este casat si dezmembrat.Cheltuiala ocazionata de casare este sub forma de  salarii 1.000.In urma dezmembrarii rezulta piese de schimb in valoare de 2.000.Metoda de amortizare practicata este cea liniara.
-amortizare anuala 4.000
amortizare cumulata pe 5 ani= 4000 x 5 = 20.000

• se inreg.scoaterea din evidenta 

%   =   2133       24.000
2813                   20.000
6583                     4.000

• se inregistreaza ch.cu dezmembrarea

641 = 421   2.000

• se inreg.piese de schimb recuperate

3024   =   7588   2.000
-Sc Y SA detine un utilaj achizitionat la 01.03.2008 la cost de achizitie de 20.000,durata de viata utila 10 ani.La 01.03.2011 societatea decida vanzarea utilajului ,conf.facturii,pretul de vanzare 21.000,tva 24%
amortizare anuala 20.000/10=2.000
amortizare cumulata = 2.000 x 3 = 6.000

• se inregistreaza vanzarea utilajului

461  =   %       26.040
           7583    21.000
           4427      5.040

• se inregistreaza scoaterea din evidenta a utilajului

    %     =    2131       20.000

2813                           6.000

6583                         14.000

__________________________________________

SC X SRL,scoate din evidenta un program informatic integral amortizat,val.de intrare 3.000

2808   =    208    3.000

____________________________________________
SC  X scoate din evidenta o instalatie integral amortizata,val.de intrare 12.000

2813   =   2131      12.000
___________________________________________
SC X vinde o licenta de transport persoane conf.facturii in val.de 10.000 cu TVA 24%
valoare de intrare 9.000,amortizare calculata si inregistrata 7.000

• vanzarea licentei

461   =    %     12.400
             7583   10.000
             4427     2.400

• scoaterea din evidenta

    %       =       205       9.000

2805                               7.000

6583                               2.000

__________________________________________________

Datorii pe termen lung,gr.16,functie contabila de capitaluri.Conturi de pasiv,incep prin a se credita cu imprumuturile pe termen scurt,cu dobanzile datorate,soldul reprezinta imprumuturile si dobanzile datorate.

exemplu:

SC X a contractat de la banca Y un credit pentru echipamente in urmatoarele conditii:

• val.credit 60.000,rambursabil in 3 ani
• rata dobanzii 10%/an
• data acordarii 01.06.2010
• creditul este rambursabil in rate constante scadente pe data de 01.06.2011,01.06.2012 si 01.06.2013.

Se inregistreaza primirea creditului 

5121 = 1621  60.000
Calcul rata principal 60.000 / 3 = 20.000

-dobanda aferenta fiecarei rate se calculeaza dupa formula,

D=( (C x rd) x nr.de zile) / (360 x 100 )

Scadente:

01.06.2011 > 60.000 x (01.06.2010 - 01.06.2011 = 360) / (360 x 100) = 6.000

-se inregistreaza dobanda aferenta primei rate,

666   =   1682    6.000

-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2011,

     %    =    5121    26.000

1621                      20.000

1682                        6.000

la 01.06.2012

01.06.2012 >40.000 x (01.06.2011 - 01.06.2012 = 360) / (360 x 100) = 4.000

inregistarea ratei a doua,

666  =   1682    4.000

 

-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2012,

     %    =    5121    24.000

1621                      20.000

1682                       4.000

la 01.06.2013

01.06.2013 >20.000 x (01.06.2012 - 01.06.2013 = 360) / (360 x 100) = 2.000

inregistarea ratei a treia,

666  =   1682    2.000

 

-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2013,

     %    =    5121    22.000

1621                      20.000

1682                       2.000

______________________________________________________

Stocuri

In structura activelor pe termen scurt se includ :

-stocurile,creantele,investitiile financiare pe termen scurt,casa si conturi la banci.

Contabilitatea stocurilor se efectueaza cantitativ si valoric sau numai valoric prin utilizarea a 2 metode:

• metoda inventarului permanent
• metoda inventarului intermitent

-metoda inv.permanent presupune inregistrarea in contabilitate  a operatiunilor de intrari si iesiri de stocuri astfel incat stocurile pot fi determinate in orice moment.

-metoda inventarului intermitent presupune inregistarea in contabilitate a operatiunilor de intrari  direct pe cheltuieli cu scaderea inventarului la sfarsitul perioadei  din cheltuieli astfel determinandu-se valoarea vanduta (consumata)

metoda inventarului permanent,

intrari de materii prime

   %   =   401       744

301                      600

4426                    144

consum de materii prime,

601   =    301      600

metoda inventarului intermitent,

inventar inceput perioada

 601 = 301   =  150

intrari de materii prime

  %   =   401       744

601                      600

4426                    144

consum de materii prime = 200 ,nu se inregistreaza contabil

inventar sf.perioada 

301 = 601     (150+600 - 200)  550
__________________________________________

Reducerile comerciale si financiare.

In tranzactionarile privind stocurile,furnizorii pot considera un client ca fiind esential pentru activitatea lor si pentru aceasta  fidelizeaza clientul prin transferarea de beneficii economice.
Reducerile sunt de 2 feluri: comerciale,cand se acorda la  marfa si implicit la valoarea lor si reduceri financiare cand se acorda la suma de achitat de catre client ( firesc,mai mica)
-reducerile comerciale,in functie de mecanismul de acordare sunt : rabaturi,remize,risturnuri,toate au ca efect reducerea valorii de achitat.Aceasta reducere conduce la valoarea neta comerciala.
exemplu:
pret de cumparare 20.000
rabat 10% = 20.000 x 10% = 2.000
=valoarea neta comerciala,de achitat, 18.000
-la valoarea neta comerciala se aplica tva 24% ( 18.000 x 24%)
 %  =  401  22.320
301             18.000
4426             4.320


-dupa livrare,la un moment dat de anumite conditionalitati prevazute intr-un contract,furnizorul acorda la suma datorata de client o reducere financiara sa zicem de 10 %,aici necesita o factura separata din partea furnizorului.
suma datorata de client = 18.000 + tva 2%= 22.320
reducerea financiara = 22.320 x10% = 2.232
=valoare neta financiara = 22.320 - 2.232 =20.088
suma datorata se achita prin banca,furnizorului 401 = 5121 20.088
-se rectifica contul furnizorului,pentru inchiderea datoriei
401 = 767  2.232
(nota conturile ,609 si 709 se folosesc numai la reduceri cantitative ulterioare)

sau,alt exemplu
pret de cumparare(achizitie) = 20.000
rabat 10%                           =   2.000
________________________________
=val.comerciala neta           =  18.000
_______________________________
scont de decontare 10%     =    1.800
______________________________
=valoare neta financiara     =   16.200
______________________________
tva 24%                            =     3.888
____________________________
valare de achitat si contabilizat  = 20.088

Contabilizare prin formula compusa,
21.088    %       =        %       21.088
18.000   371              401      20.088
3.888   4426              767        1.800
(nota,nu este recomandata formula compusa datorita sistemului informatic)
_____________________________________________

Ex.SC X achizitioneaza marfuri conform facturii care cuprinde: pret de cumparare 5.000 si tva 24%

 %       =      401   6.200
371                       5.000
4426                     1.200
ULTERIOR,se primeste o factura de reduceri ,un risturn de 5%
401    =     %           310
                609         250 ( 5.000 x 5%)
              4426           60 (250 x 24%)

Pana acum am prezentat stocuri de materii prime,ce se folosesc prin consum in procesul de productie si marfuri ce se vand en gross .
Un stoc aparte,ca tratament contabil, este dat de marfuri deoarece avem conturi rectificative,contul 378-adaos comercial si 4428-tva de stoc (neexigibila).

Tratamente contabile specifice  marfurilor recunoscute la pret de vanzare cu amanuntul,

Pretul de vanzare.

Pretul de vanzare cu amanuntul,sau pretul de raft,este utilizat ca baza de evaluare in comertul cu amanuntul si este format din:

• cost de achizitie
• adaos comercial
• tva neexigibila

Contabilitatea se tine numai in regim de inventar permanent .Daca vanzarea se face catre persoane fizice se foloseste si casa de marcat.

Tva -ul neexigibil deriva din faptul ca nu se poate calcula pretul de raft fara tva,spre deosebire de vanzarea cu ridicata(en gross)unde pretul este dat de valoarea de achizitie ,dar vanzarea se face numai persoanelor juridice.Tva neexigibila nu afecteaza rezultatul firmei,are un rol neutru.Contul tva neexigibila este 4428,rol rectificativ de activ,functie de pasiv,incepe prin a se credita si se scade cu debitarea sa,soldul aratand valoarea tva-ului aferent stocului.Exista o stricta concordanta intre valoarea stocului de marfuri si soldul contului 4428 si anume:

sold creditor 4428 = ( sold debitor 371 x 24/124)

Se inregistreaza (in general) 371 = 4428 si se scade prin debit 4428 = 371.

Exemplu, Sc X achizitioneaza marfuri in vederea vanzarii cu amanuntul astfel:
• cost de achizitie              5.000
• + adaos comercial 30%  1.500

__________________________________

                                                 6.500

• +tva neexigibila   24%      1.560
• = pret cu amanuntul          8.060

Se inregistreaza achizitia marfurilor

 %         =       401                    6.200

371                                           5.000

4426                                         1.200 

Se inregistreaza adaosul comercial 30%

371      =       378                     1.500

Se inregistreaza tva neexigibila 

371     =        4428                   1.560

multi contabili inregistreaza :

371          =              %           8.060

                             401            5.000 (val.de achizitie,fara tva deductibila)

                             378            1.500

                           4428             1.560 (( 5.000 x 24 % ) + ( 1.500 x 24%))

si distinct,

4426        =          401            1.200

plata furnizorului,

401      =               5121        6.200
-se inregistreaza vanzarea cu amanuntul (numerar,in registrul de casa,prin casa de marcat),
5311        =          %            8.060
                         707             6.500 (aici avem 5.000 + 1.500,adica C401(fara tva) + C378)
                      4427             1.560 ( tva deductibila D4426 + Tva aferent C378,1.200 + 360)
daca vanzarea se face catre persoane juridice,se inlocuieste contul 5311 cu 411 si apoi se inregistreaza incasarea (prin chitanta) 5311 =   411   8.060
Concomitent,se inregistreaza scaderea gestiunii cu marfurile vandute,
  %           =            371              8.060
378                                             1.500
4428                                           1.560
607                                             5.000
corelatii : C707 = D607 + D378( ici debit 378,partea de adaos comercial aferent marfurilor vandute)
 diferenta dintre C707 si D607,reprezinta marja comerciala (adaosul comercial realizat) si care,in cazul acesta este de 30 %.
-D378 x 24%,reprezinta tva de plata = C 4423( sigur,acesta este afectat,in sensul scaderii si de tva deductibila de la alte intrari ce nu sunt marfuri,ca de exemplu,apa,chirii,curent electric,etc)
- Soldul D371 x 24/124 = soldul creditor al ct.4428.

Stocurile de marfuri se scad si dupa o anumita formula de calcul al adaosului comercial general realizat prin vanzare,dupa "K".

k =Sold creditor initial cont 378 plus rulaj creditor in perioada ct 378 impartit la  ( sold Debitor initial  ct 371+ rulaj debitor in perioada ct 371 minus TVA 24/124) = rezultatul se inmulteste cu rulaj creditor in perioada cont 707 si se obtine adaosul comercial realizat in perioada prin vanzare,debit ct.378.Daca din rulajul in perioada al contului 707 se scade" K" se obtine rulaj debitor in perioada al contului 607.

Hai ca am ametit,simplu in realitate dar complicat in formulare !

Tratamente specifice ale stocurilor fabricate

O societate obtine produse finite la cost de productie de 5.000,ulterior vonde produsele finite conform facturii in valoare de 3.000 lei,tva 24%.Costul de productie (ici avem o intreaga contabilitate separata,conturi din clasa 9 cu care calculam acest cost)este de 2.40 

• se inregistreaza obtinerea de produse finite,

345    =       711         5.000 (contul 711 nu reprezinta venituri,are rol de evidenta si echilibrare a ch.cu productia)

• se inregistreaza vanzarea produselor finite,

411       =                          %             3.720

                                       701             3.000 ( 1.000 buc )

                                      4427               720

• se inregistreazascaderea din gestiune a  produselor finite vandute,

711        =        345          2.400 (1.000 x 2.4/buc)

______________________________________________________

Tratamente specifice a creantelor.

Creantele sunt sume de incasat de la clienti ( sau alti debitori) si din  care scazandu-se  cu datoriile pe termen scurt formeaza, in general, stocul de cash-flow.Termenul de incasare trebuie sa fie cat mai scurt ,iar cel de plata a datoriilor cat mai lung.Raportul intre creante si datorii trebuie sa fie suparunitar,adica creante/datorii mai mare decat 1.

Daca acest raport se inverseaza,societatea risca insolventa dupa consumarea rezervelor din casa si banci sau se imprumuta cu costuri (dobanda).

Clasa 4,Terti,are in general,o proportie de 90% functie de pasiv si restul o functie de activ.Creantele sunt contabilizate la aceasta clasa,au funtie de activ,se debiteaza cu constituirea creantei si se crediteaza cu incasarea lor.Soldul reflecta sume de incasat de la terti.Un caz special ii constituie avansurile acordate furnizorilor,cont 409 (toate conturile cu terminatia in 9 au functie inversa conturilor atasate)

deci atentie, 409 furnizori-debitori.

Exemple,

Sc X vinde marfuri in baza avizului de expeditie (de insotire) in valoare de 2.000 lei,tva 24 %

• se inregistreaza vanzarea marfurilor pe baza avizului,

 418   =       %       2.480

                 707       2.000

               4428          480 ( aici,tva nu este colectata !)

ulterior,se intocmeste factura care se expediaza si clientului,

411    =    418        2.480

tva devine colectata,

4428  =  4427            480

sau,

Sc X vinde marfuri in baza avizului de expeditie (de insotire) in valoare de 2.000 lei,fara a evidentia Tva,

• se inregistreaza vanzarea marfurilor pe baza avizului,

 418   =     707       2.000

ulterior,se intocmeste factura care se expediaza si clientului,

411    =    %         2.480        

             418          2.000

           4427             480
Sc X acorda furnizorului Sc Y un avans in val.de 300,tva 24% in vederea achizitionarii de marfuri,Ulterior achizitioneaza marfa conform facturii in valoare de 1200,tva 24% si achita cv marfii.

• inregistrarea platii avansului,

  %       =      5121          372

409                                300

4426                                72

• se inregistreaza achizitia marfurilor,

%         =          401        1.488

371                                 1.200

4426                                  288

• se inreg.decontarea avansului si plata diferentei,

401      =         %         1.488

                      409          372

                      5121     1.116

4426    =       409           -72

___________________________________________________________

Tratamente specifice trezoreriei

In general cand auziti "trezorerie"va ganditi la numerarul din casa sau banca.Aceste conturi sunt reflectate

in clasa V a PCG,au o functie de activ,exceptie face 519 (atentie are 9 in terminatie,deci are o functie de pasiv) care este un cont de....CAPITALURI.A nu se confunda cu cele din clasa 1,aici termenul de "capitaluri"are o alta conotatie,arata o sursa de finantare insa pe termen sub un an (scurt).

exemple,

O societate comerciala a efectuat in cursul lunii urmatoarele tranzactii,

• deschide acreditiv in valoare de 2.300 pentru Sc Y SRL,

581      =         5121     2.300

541     =            581     2.300

• ridica numerar 4.000 din contul curent deschis la banca Z,

581      =         5121        4.000

5311    =           581        4.000

• acorda unui salariat u avans spre decontare in val.de 500 pentru a participa la .....in interesul firmei,

542        =      5311       500

• depune numerar 3.000 in contul curent deschis la banca Z

581      =     5311      3.000

5311              581     3.000

________________________________________________________

Dupa cum afirmam, datoriile constituie o sursa de finantare pentru firma.Ele constituie o parghie financiara

care aduce beneficii economice fara costuri (nu vorbim aici de imprumuturi bancare sau financiare).

Datoriile pe termen mediu sau lung sunt asimilate propriului capital, formand capitalurile permanente iar cele pe termen scurt,numite si CURENTE (sau, datorii comerciale) sunt si ele surse de finantare insa fiind pe termen scurt sau foarte scurt(conform unor intelegeri comerciale,scrise sau nu),sunt extrem de volatile.Unele societati tocmai pe aceste surse se bazeaza, procedand la un echilibru pe  sarma cu costuri mari, in acest fel pierzand furnizori importanti in afacerea lor.Soliditatea (pozitia financiara) unei firme este data de valoarea rezultata din diferenta dintre active si datorii.

A = CP - Datorii,adica, CP(capitaluri proprii) = Active - Datorii.Asta ne si intereseaza,capitalurile proprii,cele ce constituie sursa  de finantare nevolatila,sigura, a activului societatii.

Tratamente contabile specifice datoriilor pe teremen scurt.

Aceste datorii includ: 1.datorii comerciale ( furnizori,avansuri primite de la clienti,furnizori-facturi nesosite),2.datorii salariale,3.datorii sociale,4.datorii fiscale.

Conturile de datorii curente sunt evidentiate in clasa a IV-a a PCG.Au o functie de capitaluri ( va dati seama ce fel de capitaluri sunt datoriile fiscale !!!) Soldurile lor exprima sumele datorate tertilor.Atentie,unele societati au aceste datorii materializate sub forma de pierderi, fara speranta da a mai fi recuperate in viitor,societati nedeclarate falimentare.

Ca orice clasa ce se respecta,exista si la aceste conturi de PASIV, exceptie, contul 419 Clienti-creditori (functie de activ) deoarece primim un avantaj economic (bani) de la clienti .Contul 408 Furnizori- facturi nesosite are rol de atentionare si evidenta a unor situatii deosebite.
Atentie,clasa a 4-a are o preponderenta de 90 % de pasiv.
Exemple,
Sc X a achizitionat marfuri in baza avizului de insotire (de expeditie) in valoare de 1.000,tva 24% de la furnizorul Sc Y,ulterior primeste factura.

• se inreg.achizitia marfurilor pe baza avizului,

%            =        408        1.240

371                                  1.000

4428                                   240 (aici 4428 are rol de evidenta,unele firme nu mentioneaza tva-ul in aviz)

• se inregistreaza factura primita ulterior,

408   =   401      1.240

4426 =   4428       240
__________________________________________

Tratamente contabile specifice capitalurilor proprii

Capitalurile proprii sunt reflectate în clasa 1 a Planului de conturi, grupele 10, 11, 12.
Conturile de capitaluri proprii au funcție contabilă de capitaluri. Se creditează cu
constituirea capitalurilor proprii prin: capitalul subscris de către acționari/asociați, profitul
realizat destinat creșterii capitalului, transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii,
alte surse. Se debitează cu micșorarea capitalurilor proprii prin: retragerea capitalului de
cătreacționari/asociați, acoperirea pierderilor din capitalurile proprii, transformări interne ale
unor elemente de capitaluri proprii, alte micșorări. Soldul final este creditor și reflectă sursele
proprii de finanțare existente în cadrul entității economice la un moment dat.
Capitalul social este condiția fundamentală pentru existența oricărei societăți comerciale.
Este divizat în acțiuni/părți sociale cu aceeași valoare nominală.
Decalajul de timp dintre momentul subscrierii aportului și cel al depunerii aporturilor
de către acționari/asociați determină următoarea delimitarea:
1011 Capital subscris nevărsat→ pentru aporturile subscrise, dar nedepuse;
1012 Capital subscris vărsat → pentru aporturile aduse efectiv la societate.

Aporturilor subscrise de către acționari/acționari se reflectă din punct de vedere contabil
prin contul 456 Decontări cu asociații privind capitalul. Este cont bifuncțional. În debit se
înregistrează: constituirea creanțelor entității față de acționari/asociați la subscrierea capitalului;
diminuarea datoriei entității față de acționari/asociați la decontarea capitalului retras. În credit
reflectă: diminuarea creanțelor entității față de acționari/asociați prin aporturile aduse;
constituirea datoriilor entității față de acționari/asociați la retragerea capitalului. Contul poate
avea sold final debitor sau creditor. Soldul debitor reflectă creanța entității față de
acționari/asociați aferentă capitalului subscris și nevărsat. Sodul creditor reflectă datoria entității
față de acționari/asociați aferentă capitalului de rambursat.

Tratamente contabile specifice constituirii capitalului social

Exemplu:
Constituirea SC X SA se realizeză în următoarele condiţii: emiterea a 1.000 acţiuni cu
valoarea nominaăl (VN) 10 lei/acţiune. În schimbul celor 1.000 acţiuni societatea primeşte de la
acţionari următoarele aporturi: disponibil pentru 400 acţiuni, un autoturism pentru 350 acţiuni
şi mărfuri pentru restul de 250 acţiuni.
Capital social = Nr. Acțiuni/părți sociale x Valoarea nominală
Capital social= 1000 x 10 lei = 10.000
Se înregistrează aportul adus de acționari:
% = 456 10.000 lei
5121       4.000 (400 acț x10lei)
2133       3.500 (350 acț x10lei)
371         2.000 (200 acț x10lei)
Se înregistrează transferarea capitalului din categoria nevărsat în categoria vărsat:
1011 = 1012 10.000 lei
Se înregistrează subscrierea capitalului:
456 = 1011 10.000
_________________________________________________

Tratamente contabile specifice majorării capitalului social

Majorarea capitalului social se efectuează prin aporturi noi și prin operații interne.
Majorarea capitalului social prin aporturi noi presupune emiterea de noi acțiuni.
Majorarea capitalului social prin operațiile interne constă în încorporarea în capitalul social a
elementelor de capitaluri proprii: rezerve, prime de emisiune, rezultatul reportat.
Exemple:
SC Y SA decide majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000 acțiuni la un preț de
emisiune de 15 lei; valoarea nominală a unei acțiuni este de 10 lei.
Prime de emisiune = Nr. acțiuni (Valoarea de emisiune - Valoarea nominală)
Majorare capital social = 1.000 acț x 10 lei = 10.000 lei
Prime de emisiune = 1.000 acț x (15- 10) = 5. 000 lei
456 = % 15.000 lei
1011      10.000
1041       5.000
SC X SA decide majorarea capitalului social ca urmare a primirii unui autoturism de la un
acţionar. Pentru valoarea autoturismului se emit 120 acţiuni la un preţ de emisiune de 25 lei /
acţiune. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 20 lei.
2133 = %    3.000 lei (120 acț x 25lei)
          1012 2.400 (120 acț x20lei)
          1043 600 (120 acț x( 25-20 lei)
SC Z SA decide majorarea capitalului social prin încorporarea din rezervele statutare a 400
lei din primele de emisiune a 600 lei:

% = 456 1.000 lei
1063        400
1041        600

Tratamente contabile specifice micșorării capitalului social

Micșorarea capitalului social se poate realiza prin retragerea unor acționari și acoperirea
pierderilor.
Exemple:
S.C. Gamma S.A. decide diminuarea capitalului social prin retragerea unui acţionar care
deţine 100 acţiuni, valoarea nominal 30 lei/acțiune. Ulterior, se restituie acționarului aportul,
din contul bancar.
Se înregistrează aprobarea retragerii acționarului (diminuarea capitalului social):
1012 = 456 3.000 lei
Se înregistrează restituirea aportului:
456 = 5121 3.000 lei
S.C. Beta S.A. decide diminuarea capitalului social prin acoperirea pierderii existente (din
rezultatul reportat) în valoare de 4.000 lei:
1012 = 117 4.000 lei
________________________________________________________

Tratamente contabile specifice veniturilor și cheltuielilor

Conturile de venituri sunt evidenţiate în clasa 7 Conturi de venituri a Planului de Conturi
General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În credit reflectă veniturile recunoscute pe parcursul
perioadei. În debit reflectă veniturile încorporate în rezultatul exercițiului. Nu prezintă sold la
sfârşitul perioadei.
Conturile de cheltuieli sunt evidenţiate în clasa 6 Conturi de cheltuieli a Planului de
Conturi General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În debit reflectă cheltuielile recunoscute pe
parcursul perioadei. În credit reflectă cheltuielile repartizate asupra rezultatului exercițiului. Nu
prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei prin contul 121 Profit și
pierdere.
Exemplu:
SC BETA SRL a efectuat în luna decembrie 200N următoarele tranzacții:
Se înregistrează chiria aferentă unei clădiri pusă la dispoziția SC X SRL, conform facturii în
valoare de 5.000 lei, TVA 24%:
411 = %      6.200
        706     5.000
       4427    1.200
Se înregistrează factura primită de la Orange, în valoare de 400 lei, TVA 24%:
% = 401     496
626            400
4426           96
Se înregistrează factura de utilități în valoare de 600 lei, TVA 24%:
% = 401        744
605               600
4426            144
Se înregistrează dobânda în valoare de 100 lei, aferentă unui credit bancar pe termen scurt:
666 = 5198     100
Se înregistrează servicii de transport prestate către SC Z SRL, conform facturii în valoare de
2.000 lei, TVA 24%:
411 = %       2.480
         704      2.000
         4427      480

Se înregistrează amortizarea unui mijloc de transport, 200 lei:
6811 = 2813 200
Se înregistrează vânzarea de mărfuri conform facturii în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
costul de achiziție al mărfurilor vândute 2.200 lei:
411 = % 3.720
        707 3.000
        4427 720
607 = 371 2.200
Se înregistrează plata unei facturi externe în valoare de 1.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
% = 5124 4.300 1000 €x 4,3 lei
401          4.200 1000 €x 4,2 lei
665             100 1000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează încasarea unei facturi externe în valoare de 2.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
5124 = %      8.600 2000 €x 4,3 lei
           411    8.400 2000 €x 4,2 lei
           765       200 2000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează obținerea de produse finite în valoare de 9.000 lei:
345 = 711 9.000
Se înregistrează plăta comisioanelor bancare în valoare de 500 lei:
627 = 5121 500
Se înregistrează dobânda aferentă contului current deschis la..........., 200 lei:
5121 = 766 200
Se înregistrează consum de rechizite în valoare 400 lei:
6028 = 3028 400
Se înregistrează vânzarea unui calculator conform facturii în valoare de 2.000 lei, TVA
24%; valoarea de intrare 1.900 lei, integral amortizat:


461 = % 2.480
     7583 2.000
       4427 480
 2814 = 214 1.900
Se înregistrează distrugerea unui stoc de mărfuri în valoare de 6.000 lei ca urmare a unei
inundații:
671 = 371 6.000
Se înregistrează salariile datorate personalului în valoare de 4.200 lei:
641 = 421 4.200
Se înregistrează plata unei amenzi în valoare de 1.000 lei, ca urmare a unui control efectuat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală:
6581 = 5121 1.000
Se înregistrează impozitul pe profit:
691 = 441 1.072

Determinarea impozitului pe profit

Pentru determinarea impozitului pe profit trebuie delimitate două concepte, respectiv
rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale.
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul fiscal este profitul impozabil, respectiv, baza determinării impozitului pe profit,
conform reglementărilor fiscale din România.
Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale
Cheltuielile nedeductibile și deducerile fiscale sunt prevăzute în mod explicit în reglementările
fiscale. Spre exemplu, în categoria cheltuielilor nedeductibile se includ amenzile și penalitățile
datorate statului, iar în categoria deducerilor fiscale se includ cheltuielile de protocol care se
încadrează în limitele legale.
Impozitul pe profit se calculează astfel:
Impozitul pe profit= Rezultatul fiscal x 16%
Rezultatul net al exercițiului ( Profit/Pierdere) reprezintă diferența dintre rezultatul
contabil și impozitul pe profit.
Rezultatul net al exercițiului = Rezultatul contabil - Impozitul pe profit

Exemplu:
Rezultatul contabil= 21.400 – 15.700 =5.700 lei
Rezultatul fiscal= 5.700 + 1.000-0 = 6.700 lei
Cheltuieli cu amenzile datorate statului
Impozit pe profit = 6.700 x 16% = 1.072 lei
Rezultatul net al exercițiului = 5.700 -1.072 =4.628 lei
Se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:
121 = 691 1.072

Urmeaza....