Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică si specifica.
a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate;Este firesc ca fiecare om sa-si numere banii din portofel si sa tina minte datoriile.Daca ar tine un cont pentru bani si unul pentru datorii,ar obtine o contabilitate proprie.
b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control;
c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale.
Despre obiectul contabilitatii.
Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui, respectiv capital fix şi capital circulant, şi sub aspectul modului de dobândire, respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat).
Intreprinderile (in sens economic).
1.Intreprinderi mari
2.Intreprinderi mici si mijlocii - IMM-uri
Din punct de vedere FISCAL intreprinderile se impart in functie de impozitul pe afacere
1.Impozit pe profit
2.Impozit pe venit - microintreprinderi , (conf. Monitorul Oficial din 9.02.2011 ,OUG 6/2011)
Delimitarea intre intrepinderi mari si IMM-uri este facuta in OMFP 3055/2009 prin 3 criterii
de marime:
1.Dupa total active
2.Dupa cifra de afaceri
3.Dupa numarul de personal
Intreprinderile mici si mijlocii au obligatia sa NU depaseasca 2 din cele 3 criterii
1.total active sub 3.650.000 de EURO
2.cifra de afaceri sub 7.300.000 de EURO
3.total personal sub 50
Daca se depasesc 2 criterii de marime de mai sus sunt considerate intreprinderi MARI
Consecinte: intreprinderile mari au obligatia la intocmirea situatiilor financiare anuale
sa prezinte,
- bilant
-cont de profit si pierdere
-situatia modifcarilor in capitalul propriu
-situatia fluxurilor de numerar (cashflow-ul)
-note explicative
Spre deosebire de IMM-uri,care intocmesc:
-bilant prescurtat
-cont de profit si pierdere
-note explicative la sit.financiare prescurtate.
Nota: in concordanta cu o noua reglementare OMFP nr.2.239/2011,contabilitatea se imparte in contabilitatea propriu-zisa si contabilitate in sistem simplificat (cu Plan de Conturi specific).
criteriile de departajare in sistem contabil simplificat sunt:
1.total active sub 35.000 de euro curs 31.12 n-1
2.total cifra de afaceri sub 35.000 de euro curs 31.12. n-1
3.prin infiintare pana la depasirea unuia din criteriile de mai sus.
Spre deosebire de IMM-uri,societatile cu contabilitate in sistem simplificat intocmesc:
-bilant simplificat
-cont de profit si pierdere
(fara note explicative)
Optional toate societatile pot intocmii si
-situatia fluxurilor de numerar (cashflow-ul)-stocul de numerar si capaciatea afacerii de a genera in prezent si in viitor...bani.
-note explicative la sit.financiare,inclusiv politicile contabile.
Contabilitatea reprezinta un sistem coerent de obiective si principii fundamentale,legate intre ele cu scopul:
- sa indice NATURA situatiilor financiare
-sa arate ROLUL situatiilor financiare
-sa arate LIMITELE situatiilor financiare
Acest sistem formeaza CADRUL CONCEPTUAL ( IASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate)
In contabilitatea romaneasca elemente componenete ale IASB ,in ceea ce priveste intocmirea situatiilor financiare anuale, sunt aratate in OMFP 3055/2009,ele sunt:
Nota : prin sintagma " situatii financiare anuale" se intelege de regula "BILANTUL" anual (la care se adauga situatia privind Contul de Profit si Pierdere)
-obiectivul situatiilor financiare
-caracteristicile calitative a situatiilor financiare
-definirea si recunoasterea structurii situatiilor financiare
-bazele de evaluare a situatiilor financiare
-principiile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare
Sa le luam pe rand:
-obiectivul situatiilor financiare - sa ofere o imagine fidela a activelor,datoriilor,pozitiei financiare,profitul sau pierderea entitatii.
-caracteristicile calitative - obiectul este INFORMATIA care trebuie sa aiba cel putin
4 caracteristici: inteligibilitate,relevanta,credibilitate,comparabilitate.
-inteligibilitate - intelegerea de catre orice utilizator avizat,detalii suficiente fara elemente de amanunt a informatiilor contabile
-relevanta - daca poate schimba decizia anterioara - relevanta are doua critetii- 1.natura si 2.pragul de semnificatie
-credibilitatea- informatia contabila sa nu contina erori semnificative,usor verificabila,nepartinitoare(neutra) adica fidela.
-comparabilitatea - informatia contabila trebuie sa fie limitata la un spatiu si timp dat.
_________________________________________________
Situatiile financiare
Elementele ce compun situatiile financiare sunt 5 ,si anume:-activele (averea)
-datoriile
-capitalurile proprii
-cheltuielile
-veniturile
O definitie " moderna" a activelor arata ca acestea sunt RESURSE CONTROLATE (nu neaparat proprietatea intreprinderii) insa trebuie cu necesitate sa genereze AVANTAJE ECONOMICE (mai ales bani) in viitor.Daca NU genereaza avantaje economice acestea NU sunt considerate din punct de vedere contabil active !
-datoriile sunt obligatii PREZENTE care genereaza tot in viitor REDUCERI (iesiri de numerar) de AVANTAJE ECONOMICE
exemple: primirea unui credit bancar,achizitia de bunuri cu plata ulterioara,impozite,taxe,etc.
-capitalurile proprii reprezinta interesul (rezidual) in activele societatii dupa scaderea tuturor datoriilor(active minus datorii).Si acestea pot fi considerate datorii in ultima instanta,datorii fata de actionari sau asociati.
-cheltuielile sunt diminuari de avantaje economice si reprezinta o scadere de activ (ex.consumuri de materii prime,iesiri de active) sau o crestere de datorie (ex.un impozit,salarii,obligatie salariala,taxa,etc)si care conduce la micsorarea capitalului propriu (altele decat retragerile sau distribuirile catre actionarii sau asociati)
-veniturile sunt dimpotriva,cresteri de avantaje economice aparute ca urmare a cresterii unui activ sau o diminuare de datorie si care conduce la majorarea capitalului propriu (altele decat aporturile sau contributiile actionarilor sau asociatilor)
___________________________________________________________
Evaluarea
Orice activ sau datorie trebuie sa fie determinata in unitati monetare pentru a fi inscrisa in evidentele contabile si implicit in evidentele situatiilor financiare.Nu intereseaza daca societatea X detine 3 terenuri si 7 cladiri.Ceea ce intereseaza este desigur VALOAREA lor exprimata in moneda.Pentru a fi recunoscute si inregistrate in bilant sau contul de profit si pierdere se trece la un proces de evaluare ce contine 2 etape:
1.bazele de evaluare utilizate
2.momentele evaluarii.
Bazele de evaluare
Asa cum avem un limbaj comun cu reguli determinate (gramatica), tot asa trebuie sa avem o baza reglementata de evaluare.Reglementarea este data de OMFP 3055/2009 (art.50.1),momentul este dat de data intrarii bunurilor sub controlul entitatii si se inregistreaza in contablitate la valoarea de intrare determinata de:
-costul de achizitie - ptr.bunurile cu titlul oneros (cu contraprestatie)
-costul de productie - ptr.bunurile produse de entitate.
-valoarea de aport-prin evaluare,ptr bunurile aduse ca aport la capitalul social
-valoarea justa (valoarea de "piata") ptr,bunurile primite cu titlul gratuit sau constatate in plus la o inventariere.
Pentru ca unele din costuri sunt cele din momentul intrarii ele mai poarta denumirea si de cost istoric.
Exista 2 "costuri" ce nu necesita determinari prin evaluare data de experti,acestea sunt costul de achizitie si costul de productie.
-costul de achizitie - cuprinde pretul de cumparare la care se adauga taxe,ch.de transport,manipulare,alte ch.directe,comisioanele,taxe notariale,alte ch.nerecuperabile in legatura directa cu achizitia bunului respectiv.
Reducerile comerciale ajusteaza direct costul de achizitie.
Atentie: reducerile comerciale primite ulterior datei de formare a costului de achizitie se evidentiaza distinct in contabilitate prin contul 609 (toate conturile ce se termina cu cifra 9 sunt contrare clasei lor,deci ct.609 este un cont de venit,arata un avantaj economic dat de furnizor,functie de pasiv,incepe prin a se credita)Reducerile comerciale acordate clientilor cu scopul de a obtine un avantaj (ce se poate transforma in avantaj economic) se evidentiaza distinct in contul 709,cu rol de activ,incepe prin a se debita.
Pe langa reducerile comerciale mai exista si reduceri finaciare sub forma de sconturi de decontare acordate de furnizori pentru plata efectuata inaintea tremenului de plata (de scadenta,cf.contractului).Si acestea sunt venituri.La furnizor insa ele sunt diminuari de active.
solutie: deoarece risturnul reprezinta un avantaj economic de natura financiara, valoarea acestuia NU afecteaza costul de achizitie care ramane tot 100.000 plus tva 24%
Costul de achizitie in cazul marfurilor cu amanuntul.
Evaluarea marfurilor cu amanuntul se face la pret de vanzare (pva) si prezinta o evaluare particulara,
-evaluarea se face la pret cu amanuntul(de raft)
-in bilant marfurile sunt prezentate la cost de achizitie ,fara adaos comercial
pva= cost de achizitie + adaos comercial + tva
exemplu: societatea X primeste marfuri la cost de achizitie 2.000 ,tva 24%.Se aplica un ad.comercial de
30%.Care este costul de achizitie si pretul de vanzare?
solutie:
cost de achizitie =2.000
ad.comercial =600
tva =624
____________________
pret de vanzare cu amanuntul = 3.224
Un caz interesant il da costul de productie,reglementat de OMFP 3055/2009,art.52,unde se precizeaza:
Costul de productie = costul de achizitie materii prime si consumabile + ch.de productie atribuibile DIRECT plus cota parte din ch.indirecte.
Deci,costul de productie sau prelucrare al stocurilor,imobilizarilor cuprind ch.directe aferente productiei si anume:
- materiale directe
-energie consumata in scop tehnologic
-manopera directa
-alte ch.directe
-costul proiectarii produselor
-cota din ch.INDIRECTE de productie(alocata rational ca fiind legata de productia acestora)
-costul de livrare (daca este procurat din afara) si manipulare
-costurile cu instalarea si asamblarea
-costurile cu testarea functionarii corecte
-onorarii profesionale,comisioane,licente,etc achitate in legatura cu activul
-alte ch.legate direct de activul imobilizat.
Exista o parte de costuri ce NU trebuie incluse in costul de productie,ele sunt doar cheltuieli ale perioadei in care au aparut,acestea sunt:
exemplu:
-societatea X produce piese de schimb.In ultimii 2 ani,societatea a avut probleme tehnice care au redus capacitatea de productie la 80%.Se evalueaza produsele finite folosind metoda costului MEDIU ponderat.La 1 octombrie se mai aflau in stocul de produse finite 80 buc cu cost unitar de 48 lei.Productia a fost de 460 bucati.S-au consumat urmatoarele:
solutie:
costul este format din:
la care se adauga,
salarii si contributii TESA= 200
_________________________
total ch.indirecte de productie- fixe =(780+200) * 80% =784
Total cost de productie = 23.742
________________________________
Orice activ se pune in valoare (economica) numai daca se misca.Un bun are valoare in sine si poate fi tezaurizat,pastrat si este un element de ex.de colectie,dar daca este pus in valoare economica,de ex.este pus in vanzare ,bunul capata o valoare economica.In raport cu natura elementelor ce compun atat activul(averea) cat si pasivul(obligatii,datorii),de sensul miscarii in averea societatii si de momentul in care este necesara efectuarea evaluarii se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare:
Exemplu: Societatea X comercializeaza mere.A fost achizitionata o cantitate x cu valoarea de 1.000.Pretul pietei la momentul X+1 este de 900.In bilant cantiatea x trebuie prezentatata la valoarea de piata,adica 900,in caz contrar am incalca principiul prudentei,in sensul ca in viitor nu am reusi sa vindem merele la 1000.In bilant,valoarea merelor trebuie rectificata la valoarea pietei,adica de la 1.000(cost istoric) la 900, altfel am distorsiona si induce in eroare actionarii,asociatii,bancile,bursa,statul,etc
In cazul datoriilor este vorba de momentul decontarii care face sa scada un activ(casa,banca) si care firesc se scade la costul istoric,al momentului crearii datoriei.Consumurile ,iesirile de active imobilizate se scad din contabilitate la valoarea de intrare.Un caz special este dat de stocuri.
Stocurile sunt diferentiate sau interschimbabile.Daca se diferentiaza strict unele de altele,li se atribuie valoarea de iesire prin metoda identificarrii specifice,adica valoarea lor la intrare.Pana aici nimic deosebit.In cazul stocurilor interschimbabile(ex.acelasi bun cu preturi diferite) exista 3 metode speciale de atribuiere a valorii de iesire:
_______________________________
aceeasi problema dar prin metoda LIFO
- iesirea de 25 kg din data de 09.03 are ca valoare pretul ultimei intrari,pana la data de 09.03,adica 20 kg la 21lei/kg intrate la data de 07.03 = 20*21 si 5 kg din ultima iesire pana la 09.03 ramasa,adica din stocul initial de 100 kg la pret de 20 lei/kg = 5 kg la pret de 20lei/kg = 5*20.
-iesirea din data de 27.03 in cantitate de 100 kg are ca valoare pretul ultimului intrat pana la 27.03,adica 10 kg la pret de 22 lei/kg=10*22 si pretul ultimului intrat ramas,din stocul initial (100- 5) adica 95 kg la pret de 20 lei/kg din care scadem 90 * 20,in stocul final ramanand 5 kg la pret de 20 lei/kg
___________________________________________
ce diferentiaza o metoda de cealalta?
FIFO = (25*20)+(75*20)+(20*21)+(5*22)=2.530
LIFO=(20*21)+(5*20)+(10*22)+(90*20)=2.540
metoda FIFO este dezavantajoasa din pc de vedere fiscal deoarece se trece pe cheltuieli suma de 2.530,dar ramane un avantaj fiscal in viitor prin valoarea stocului final de 5*22=110 ce se v-a trece pe cheltuieli.
metoda LIFO este avantoajoasa din pc de vedere fiscal,se trece o suma mai mare pe cheltuieli,dar in viitor valoarea stocului de 5*20=100 constituie un dezavantaj fiscal.
Metoda LIFO este o metoda mai aproape de valoarea reala economica in sensul ca "urmareste" inflatia actuala si o transmite in baza de impozitare a impozitului pe profit.
O metoda neutra din pc de vedere fiscal,mai usor de calculat este costul mediu ponderat.Ponderat cu ce?
Pai este normal ca pretul cu care se scade gestiunea sa contina in aceeasi proportie pretul cantitatilor intrate.
Adica : CMP = cantitatile intrate * pretul lor impartite la total cantitati intrate.Rezulta un pret mediu ponderat cu proportia cantitatilor intrate.CMP se calculeaza "per total" adica la sfarsitul lunii (sau perioadei de gestiune) sau mai exact la fiecare iesire in parte.
In exemplul de mai sus ,avem:
valoare stoc final 5*20.30 lei/kg= 101.50
2. CMP - inainte de fiecare iesire= CMP1 la 09.03,iesire 25 kg = 100*20+20*21/100+20=20.16
valoare iesire din 09.03 = 25kg * 20.16 lei.kg = 504
CMP2 la 27.03,iesire 100 kg= 95*20.16 +10*22 / 95+10 = 20.33 ( 95 kg reprezinta stocul dupa prima iesire)
valoarea iesirii din data de 27.03 = 100 kg * 20.33=2033.34
valoare stoc final 5 kg *20.33= 101.65
valoarea totala a iesirilor (si trecerea pe cheltuieli) este de 504+2033.34=2.537.34 lei
(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor şi (b) credibile în sensul că:
reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a persoanei juridice;
Ce reprezinta "pozitia financiara"?
Poziţia financiară este influenţată de resursele economice pe care le controlează societatea, de structura sa financiară, de lichiditate şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Particularitati privind reduceri la stocuri
Exista o ordine stricta de acordare a reducerilor fie ele comerciale sau financiare,aceasta ordine este:
1.rabatul
2.remiza
3.risturnul
4.scontul
exemplu: societatea X achizitioneaza de la societatea Y marfuri in urmatoarele conditii:
-pret vanzare fara tva 20.000,tva 24%
-rabat inscrisa pe factura 2%
-scont de decontare 5% cu conditia platii imediate.
Care este costul de achizitie?
solutie:
pret 20.000
rabat 400
__________
valaoare contabila1= 1.960
remiza 2% =98
__________________
valoare contabila2 =1.862
scont 5% = 18.62
____________________
valoare contabila neta = 1.843.38
tva 24% = 442.41
____________________
total de plata si cost de achizitie 2.285.79
exemplu: societatea X achizitioneaza de la societatea Y marfuri in urmatoarele conditii contractuale:
-pret vanzare fara tva 100.000,tva 24%
-risturn 1% din valoarea de achizitie
Care este costul de achizitie?
solutie: deoarece risturnul reprezinta un avantaj economic de natura financiara, valoarea acestuia NU afecteaza costul de achizitie care ramane tot 100.000 plus tva 24%
Costul de achizitie in cazul marfurilor cu amanuntul.
Evaluarea marfurilor cu amanuntul se face la pret de vanzare (pva) si prezinta o evaluare particulara,
-evaluarea se face la pret cu amanuntul(de raft)
-in bilant marfurile sunt prezentate la cost de achizitie ,fara adaos comercial
pva= cost de achizitie + adaos comercial + tva
exemplu: societatea X primeste marfuri la cost de achizitie 2.000 ,tva 24%.Se aplica un ad.comercial de
30%.Care este costul de achizitie si pretul de vanzare?
solutie:
cost de achizitie =2.000
ad.comercial =600
tva =624
____________________
pret de vanzare cu amanuntul = 3.224
Evaluarea in cazul costului de productie
Un caz interesant il da costul de productie,reglementat de OMFP 3055/2009,art.52,unde se precizeaza:
Costul de productie = costul de achizitie materii prime si consumabile + ch.de productie atribuibile DIRECT plus cota parte din ch.indirecte.
Deci,costul de productie sau prelucrare al stocurilor,imobilizarilor cuprind ch.directe aferente productiei si anume:
- materiale directe
-energie consumata in scop tehnologic
-manopera directa
-alte ch.directe
-costul proiectarii produselor
-cota din ch.INDIRECTE de productie(alocata rational ca fiind legata de productia acestora)
in cazul productie de imobilizari avem in plus:
- costul de amenajare a amplasamentului-costul de livrare (daca este procurat din afara) si manipulare
-costurile cu instalarea si asamblarea
-costurile cu testarea functionarii corecte
-onorarii profesionale,comisioane,licente,etc achitate in legatura cu activul
-alte ch.legate direct de activul imobilizat.
Exista o parte de costuri ce NU trebuie incluse in costul de productie,ele sunt doar cheltuieli ale perioadei in care au aparut,acestea sunt:
- pierderi materiale peste normele legale stabilite.
- ch.de depoazitare (cu exeptia celor depozitate intre diferite faze de productie)
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care NU participa la aducerea stocurilor la forma si locul final.
- costul de desfacere.
- regia fixa nealocata costului si recunoscuta ca fiind ch.in perioada: amortizari,intretinerea sectiilor,intretinerea utilajelor,costuri cu conducerea si administrarea sectiilor.Acestea sunt fixe deoarece nu depind de marimea (volumul) productiei.
exemplu:
-societatea X produce piese de schimb.In ultimii 2 ani,societatea a avut probleme tehnice care au redus capacitatea de productie la 80%.Se evalueaza produsele finite folosind metoda costului MEDIU ponderat.La 1 octombrie se mai aflau in stocul de produse finite 80 buc cu cost unitar de 48 lei.Productia a fost de 460 bucati.S-au consumat urmatoarele:
- pret de cumparare materii prime =10.140
- taxe vamale aferente mat.prime=760
- tva deductibila a acestora=2.398
- ch.de transport aferente acestora=350
- ch.pentru identificarea furnizorului=165
- ch.directe manopera=9.884
- ch.indirecte-cota parte = 1.000
- salarii si contributii ptr angajati la deservire =864
- salarii si contributii ptr angajatii TESA =200
- amortizare utilaje si cladirea sectiei=780
- cota parte din regia generala a intreprinderii aferenta produsului finit=250
- cheltuieli de depozitare=214
solutie:
costul este format din:
- costul de achizitie al mat.prime consumate,si anume:
- pret de cumparare=10.140
- taxe vamale=760
- ch.de transport=350
la care se adauga,
- ch.directe de manopera=9.844
- ch.indirecte de productie-variabile=1.864 ( 1.000+864)
- ch.indirecte de productie-fixe ce se calculeaza tinand cont de capacitatea de productie(aici 80%)
salarii si contributii TESA= 200
_________________________
total ch.indirecte de productie- fixe =(780+200) * 80% =784
Total cost de productie = 23.742
________________________________
Orice activ se pune in valoare (economica) numai daca se misca.Un bun are valoare in sine si poate fi tezaurizat,pastrat si este un element de ex.de colectie,dar daca este pus in valoare economica,de ex.este pus in vanzare ,bunul capata o valoare economica.In raport cu natura elementelor ce compun atat activul(averea) cat si pasivul(obligatii,datorii),de sensul miscarii in averea societatii si de momentul in care este necesara efectuarea evaluarii se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare:
- evaluare la intrare (si devine asa numitul " cost istoric")
- ulterior la inventariere- la pretul just,de piata
- ulterior la bilant-la valoarea justa,aducerea contabilitatii la valoarea de piata a momentului dat de bilant.
- la iesire-la costul istoric,dupa anumite reguli.
- evaluarea la intrare-se "calculeaza" pe baza de documente(facturi,note de receptie) si reprezinta o acceptare a valorii la care se efectueaza schimbul sau se primeste in patrimoniu (sau sub controlul societatii).
- evaluarea la inventar- este necesara pentru aducerea averii la valoarea actuala in functie de utilitate si pretul pietei(cerere si oferta).Reprezinta ori o reducere de valoare ori o crestere de valoare si pune in potenta economica bunul economic pentru viitor.
- evaluarea la bilant-aici se compara cele 2 valori,cost istoric(valoare contabila) si cel de piata(pe baza de inventar) si se retine valoarea dupa 2 regului:
- pentru active-valoarea cea mai mica
- pentru datorii-valoarea cea mai mare
Exemplu: Societatea X comercializeaza mere.A fost achizitionata o cantitate x cu valoarea de 1.000.Pretul pietei la momentul X+1 este de 900.In bilant cantiatea x trebuie prezentatata la valoarea de piata,adica 900,in caz contrar am incalca principiul prudentei,in sensul ca in viitor nu am reusi sa vindem merele la 1000.In bilant,valoarea merelor trebuie rectificata la valoarea pietei,adica de la 1.000(cost istoric) la 900, altfel am distorsiona si induce in eroare actionarii,asociatii,bancile,bursa,statul,etc
4.Evaluarea la iesire.
A nu se confunda cu iesirile prin vanzare,acestea au ca atribut pretul pietei,dupa cerere si oferta, formand veniturile societatii ( cifra de afaceri fara TVA).Aici e vorba de "iesirea" din patrimoniu din pc de vedere contabil,adica de "scaderea de gestiune" si trecerea pe cheltuieli a valorii bunurilor vandute.Diferenta intre veniturile obtinute prin vanzare si cheltuiala cu bunurile procurate reprezinta marja comerciala,in linii mari,profitul .In cazul datoriilor este vorba de momentul decontarii care face sa scada un activ(casa,banca) si care firesc se scade la costul istoric,al momentului crearii datoriei.Consumurile ,iesirile de active imobilizate se scad din contabilitate la valoarea de intrare.Un caz special este dat de stocuri.
Stocurile sunt diferentiate sau interschimbabile.Daca se diferentiaza strict unele de altele,li se atribuie valoarea de iesire prin metoda identificarrii specifice,adica valoarea lor la intrare.Pana aici nimic deosebit.In cazul stocurilor interschimbabile(ex.acelasi bun cu preturi diferite) exista 3 metode speciale de atribuiere a valorii de iesire:
- metoda FIFO - primul intrat este si primul iesit(ca valoare,in ordinea cronologica a intrarilor de la primul spre ultimul)
- metoda LIFO-invers,ultimul intrat este primul iesit(ca valoare,in ordinea cronologica a intrarilor in sens invers, de la ultimul spre primul intrat
- metoda costului mediu ponderat- cmp
- stoc la data 01.03.N = 100 kg la 20lei/kg
- la 07.03 intrare = 20 kg la 21lei/kg
- la 09.03 iesire consum = 25kg
- la 15.03 intrare=10kg la 22 lei/kg
- la 27.03 iesire consum 100kg
- metoda LIFO- scaderea din 09.03 de 25kg are valoarea data de primul intrat,stocul de 100 kg la 20lei/kg,adica se scade 25kg *20 lei.Mai ramane din stocul initial 100-25=75 kg la 20 lei/kg.
- 75 kg(ramase din stocul initial) la 20lei/kg = 75*20lei/kg
- 20 kg intrate la 07.03 cu pretul de 21 lei/kg = 20*21/kg
- 5 kg din intrarea din data de 15.03 in cant.de 10 kg la 22 lei/kg=5*22
_______________________________
aceeasi problema dar prin metoda LIFO
- iesirea de 25 kg din data de 09.03 are ca valoare pretul ultimei intrari,pana la data de 09.03,adica 20 kg la 21lei/kg intrate la data de 07.03 = 20*21 si 5 kg din ultima iesire pana la 09.03 ramasa,adica din stocul initial de 100 kg la pret de 20 lei/kg = 5 kg la pret de 20lei/kg = 5*20.
-iesirea din data de 27.03 in cantitate de 100 kg are ca valoare pretul ultimului intrat pana la 27.03,adica 10 kg la pret de 22 lei/kg=10*22 si pretul ultimului intrat ramas,din stocul initial (100- 5) adica 95 kg la pret de 20 lei/kg din care scadem 90 * 20,in stocul final ramanand 5 kg la pret de 20 lei/kg
___________________________________________
ce diferentiaza o metoda de cealalta?
FIFO = (25*20)+(75*20)+(20*21)+(5*22)=2.530
LIFO=(20*21)+(5*20)+(10*22)+(90*20)=2.540
metoda FIFO este dezavantajoasa din pc de vedere fiscal deoarece se trece pe cheltuieli suma de 2.530,dar ramane un avantaj fiscal in viitor prin valoarea stocului final de 5*22=110 ce se v-a trece pe cheltuieli.
metoda LIFO este avantoajoasa din pc de vedere fiscal,se trece o suma mai mare pe cheltuieli,dar in viitor valoarea stocului de 5*20=100 constituie un dezavantaj fiscal.
Metoda LIFO este o metoda mai aproape de valoarea reala economica in sensul ca "urmareste" inflatia actuala si o transmite in baza de impozitare a impozitului pe profit.
O metoda neutra din pc de vedere fiscal,mai usor de calculat este costul mediu ponderat.Ponderat cu ce?
Pai este normal ca pretul cu care se scade gestiunea sa contina in aceeasi proportie pretul cantitatilor intrate.
Adica : CMP = cantitatile intrate * pretul lor impartite la total cantitati intrate.Rezulta un pret mediu ponderat cu proportia cantitatilor intrate.CMP se calculeaza "per total" adica la sfarsitul lunii (sau perioadei de gestiune) sau mai exact la fiecare iesire in parte.
In exemplul de mai sus ,avem:
- CMP- la sf.lunii = 100*20+20*21+10*22 / 100+20+10 = 20,30 .
valoare stoc final 5*20.30 lei/kg= 101.50
2. CMP - inainte de fiecare iesire= CMP1 la 09.03,iesire 25 kg = 100*20+20*21/100+20=20.16
valoare iesire din 09.03 = 25kg * 20.16 lei.kg = 504
CMP2 la 27.03,iesire 100 kg= 95*20.16 +10*22 / 95+10 = 20.33 ( 95 kg reprezinta stocul dupa prima iesire)
valoarea iesirii din data de 27.03 = 100 kg * 20.33=2033.34
valoare stoc final 5 kg *20.33= 101.65
valoarea totala a iesirilor (si trecerea pe cheltuieli) este de 504+2033.34=2.537.34 lei
Politicile contabile
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare, a unor informaţii care să fie:(a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor şi (b) credibile în sensul că:
reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a persoanei juridice;
- sunt neutre, adică nepărtinitoare;
- sunt prudente;
- sunt complete sub toate aspectele semnificative;
- reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma lor juridică.
Ce reprezinta "pozitia financiara"?
Poziţia financiară este influenţată de resursele economice pe care le controlează societatea, de structura sa financiară, de lichiditate şi solvabilitatea sa, precum şi de capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Situaţiile financiare
Situaţiile financiare sunt un complex de sinteze specific contabile, situaţii, anexe, calcule comparative.Toate persoanele juridice detin o contabilitate (specifica) si intocmesc situatii finaciare, in linii mari acestia sunt:- contabilitatea operatorilor economici, aplicabil de societăţile comerciale de orice fel, mici întreprinzători, mari companii şi oricine desfăşoară o activitate lucrativă .
- contabilitatea bancară şi a altor instituţii financiare;
- contabilitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
- contabilitatea organizaţiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociaţii şi fundaţii ;
- contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice, unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ, sănătate, apărare, cultură şi artă etc. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv.
- contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici, modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi structura avuţiei naţionale, relaţiile financiare şi fluxurile monetare.
Raportarea financiara consta in intocmirea situatiilor financiare.Raportarea se face,de regula,pentru un exercitiu financiar ce acopera o perioada da 12 luni.Nu toate necesităţile de informaţii ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare insa există cerinţe comune tuturor utilizatorilor.
Situatiile financiare ( denumite in general "BILANT") au urmatoarea structura:
- bilantul
- contul de profit si pierdere
- situatia fluxurilor de numerar
- situatia modificarilor in capitalurile proprii
- politicile contabile
- note explicative
In conformitate cu OMFP 3055/2009,BILANTUL este definit ca fiind o serie de documente contabile de sinteza a elementelor de activ,datorii si capital propriu al entitatii juridice la sfarsitul unui exercitiu financiar. Bilantul prezinta situatia financiara la un moment dat.
Elementele componente
In Romania, in structura bilantului,activul este prezentat in functie de gradul de lichiditate,in sensul crescator (de la cel mai greu lichidabil spre cel mai usor lichidabil: A.active imobilizate,B. active circulante,C. ch.in avans).Lichiditatea exprima capacitatea unui activ de a se transforma in bani intr-un anumit moment.Structura pasivului este data de gradul de exigibilitate a datoriilor si obligatiilor societatii in ordinea de la cel mai tarziu exigibil spre exigibilitate in cel mai scurt timp.Exigibilitatea arata momentul decontarii datoriilor si deci a iesirilor de resurse din activ,de regula banii.
Pasivele: capital si rezerve,provizioane,datorii,venituri in avans
_________________________________________________
-active necorporale-fara materialiate( ch.de constituire,de dezvoltare,cesiuni,brevete,licente,marci,fond comercial,avansuri si imobilizari in curs)
-active corporale-fixe sau tangibile:terenuri,constructii,instalatii tehnice,masini,utilaje,mobilier,avansuri si imobilizari in curs)
-imobilizari financiare - investitii financiare pe termen lung:valori financiare investite(titluri,creante,dobanzi,redevente,dividende,chirii).
_________________________________________
Activele circulante: bunuri si valori de la care se asteapta sa fie realizate sau detinute pentru consum sau vanzare intr-un termen scurt( de regula 12 luni), numerar si echivalente de numerar:
Activ = Pasiv
Activ = avere
Pasiv = datorii
Avere = Datorii
Activele: active imobilizate,active circulante,Ch.in avansPasivele: capital si rezerve,provizioane,datorii,venituri in avans
_________________________________________________
Activele
Activele imobilizate:-active necorporale-fara materialiate( ch.de constituire,de dezvoltare,cesiuni,brevete,licente,marci,fond comercial,avansuri si imobilizari in curs)
-active corporale-fixe sau tangibile:terenuri,constructii,instalatii tehnice,masini,utilaje,mobilier,avansuri si imobilizari in curs)
-imobilizari financiare - investitii financiare pe termen lung:valori financiare investite(titluri,creante,dobanzi,redevente,dividende,chirii).
_________________________________________
Activele circulante: bunuri si valori de la care se asteapta sa fie realizate sau detinute pentru consum sau vanzare intr-un termen scurt( de regula 12 luni), numerar si echivalente de numerar:
- stocuri
- creante
- investitii financiare pe termen scurt
- casa si banca
- materii prime si materiale consumabile
- productia in curs de executie
- produse finite si marfuri
- vanasuri acordate pentru cumparari de stocuri
urmeaza sa primeasca un echivalent (bani sau servicii).
Tertii ce au primit valori avansate sunt denumiti generic DEBITORI sau CLIENTI ai societatii .Clientii nu sunt neaparat toti debitorii si nici toti debitorii sunt la randul lor clienti.
___________________________________________
Investitiile pe termen scurt: (numite si titluri de plasament sau valori de trezorerie) - valori de natura financiara
investite de intreprindere pentru a obtine profit in termen scurt prin vanzare.
aici avem:
- actiuni proprii
- alte investitii financiare
Casa si conturi la banci: valori sub forma de bani ( fie in lei fie in valute):
- conturi la banci
- casa
- acreditive
- avansuri de trezorerie
- Cheltuieli in avans
Cheltuieli in avans : sunt valori de activ consumate in exercitiul financiar prezent pentru a obtine venituri in exercitiul financiar urmator(sau urmatoare),ele nu sunt cheltuieli atasate unor venituri prezente.
Pasivul
Daca va ganditi la ceva ce este "pasiv",fara miscare,neutru,etc,ei bine nici pe departe asa ceva.Dimpotriva.Pasivele sunt de o mare importanta deoarece ne arata sursele de finantare si obligatiile fata de fisc.Numai obligatiile fata de stat sunt prelevari din activ fara a constitui in fapt o sursa a activului si momentul cand se distribuie dividendele fata de actionari sau asociati.Capitalul reprezinta principala( de multe ori) sursa de finantare.Dar care este structura bilantiera a pasivului?
- capital si rezerve
- provizioanele
- datoriile
- veniturile in avans
-capitalul si rezerve -denumit si capital propriu sunt cele mai stabile surse de finantare,exigibilitatea lor survine in momentul lichidarii societatii (nu discutam de retrageri de capital).
- pe cale de exceptie si numai datorita timpului de decontare lung,creditele bancare pe termen lung,peste 5 ani sunt asimilate capitalurilor stabile,impreuna cu capitalul propriu formeaza capitalurile permanente.Sigur ca un credit bancar fie pe termen lung nu este un capital permanent,el trebuie restituit,dar printr-o conventie este asimiliat capitalului permanent.
Structura capitalului este data de:
- capital-subscris nevarsat si varsat
- prime de capital-crestere de capital din emisiuni de actiuni,fuziune,aport in natura,ca diferenta intre valoarea nominala si cea de piata( ex.actiuni cu val.nominala X si pretul de emisiune X+1)
- rezerve din reevaluare-plusuri create prin valoarea de piata la momentul Y si val.lor contabila initiala.
- rezerve - surse constituite pe seama rezultatului cerute de lege,statut sau actionari/asociati.
- rezultatul reportat - rezultatul exercitiilor financiare anterioare amanate de AGA in a fi destinate.
- rezultatul exercitiului curent- sursa proprie de finantare pana la inchiderea ex.financiar.
Datoriile
De cate ori nu v-ati imprumutat pentru a va finanta o datorie sau sa cumparati un bun? Ati auzit de "lucrez pe banii altora",ei bine,datoriile mai sunt denumite si capital strain.Sunt surse importante de finantare date de banci,furnizori,terti pentru care intreprinderea trebuie cu necesitate sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric (bani),altfel intreprinderea devine insolvabila.
Datoriile sunt:
- datorii curente - datorii comerciale- o obligatie cu decontarea in maxim 12 luni.
-datorii pe termen lung (am vorbit de acestea la capitaluri permanente)
In linii mari datoriile sunt:
- imprumuturi si datorii asimiliate imprumuturilor(credite bancare,emisiuni de obligatiuni)
- datorii comerciale(furnizori,efecte de platit)
- datorii in cadrul(interiorul) grupului
- datorii din interese de participare ( la capitalul altor intreprinderi pentru control sau dividende)
- alte datorii(fiscale,salariale,sociale,asociati,creditori diversi,etc)
___________________________________________________
Exista 2 modele de prezentare a bilantului
- pe orizontala -Activ = capitaluri proprii + datorii ,sau Activ=Pasiv
-pe verticala -Activ - Datorii = Capitaluri proprii
_________________________________________________
In afara de bilant, un rol deosebit il reprezinta informatiile suplimentare despre activ sau pasiv, cu rol de rectificare a lor pana la valoarea lor "reala" la momentul prezentarii in bilant:
- amortizarea
- ajustari pentru depreciere
- adaosul comercial
- repartizarea profitului
- prime de rambursare a obligatiunilor
Situatia modificarilor capitalurilor proprii.
Deoarece principala sursa de finantare a activelor o constituie capitalul propriu,acesta trebuie " urmarit" pentru a ne face o idee despre "motorul" intreprinderii.In cadrul situatiilor financiare sunt prezentate utilizatorilor de informatii contabile urmatoarele:
- profitul/pierderea NETA a perioadei
- distinct,fiecare element de venit/cheltuiala,profit/pierdere ce afecteaza direct capitalul propriu.
- veniturile/cheltuielile totale ale perioadei
- EFECTUL CUMULATIV AL POLITICILOR CONTABILE
- corectia erorilor contabile semnificative
- bazele de evaluare
- metoda de evaluare la iesiri
- valoarea de intrare a imobilizarilor
- valoarea amortizarilor
- metoda utilizata la amortizare
- pricipiile contabile utilizate
- abaterile de la norme atunci cand economicul prevaleaza juridicului
- alte informatii relevante
Desigur ca ceea ce v-am prezentat mai sus constituie tabloul general.Ca orice "tablou" avem nevoie de unelte pentru a-l realiza.Contabilitatea are instrumente specifice.Nici o alta stiinta sociala nu detine aceste instrumente,desi le folosesc in limbajul lor,"sa tinem cont de....",trebuie sa facem un "bilant al"....,"sa inventariem...",etc.
Instrumentele specifice contabilitatii sunt:
- Contul,
- Planul de conturi,
- Analiza specifica tranzactiilor.
Contul
Rol,reprezentare,elemente particulare.
Modificarea prin miscare a fiecarui element de active,datorii,capitaluri proprii,cheltuieli si venituri este realizata
prin intermediu unui element de reprezentare (de unde si denumirea) numit CONT.
Fiecarui element de mai sus i se ataseaza un cont in mod sistematizat conform unui plan de conturi.
Elementele particulare a unui cont oarecare sunt urmatoarele:
- Titlul (denumirea si simbolul cifric) : exprima continutul economic.In general denumirea arata "obiectul"
- Debitul si creditul: denumiri traditionale a partii stangi-debitul contului si a partii din dreapta-creditul contului.
- Explicatia tranzactiilor inregistrate in cont: o descriere descriptiva a tranzactiilor si evenimentelor inregistrate in cont si consta in prezentarea naturii operatiei,Ex."cumparare de materii prime,plata furnizor,consum materii prime),a datei operatiei,a documentului justificativ utilizat.Explicatia consta in indicarea conturilor ce se modifica.Ex.in cazul platii unei datorii fata de furnizori,conturile implicate sunt"Furnizori" si "Conturi la banci in lei" si cauza,"se scade disponibilul bancar si concomitent o datorie fata de furnizori"
- Rulajul(miscarea in cont) : modificarile valorice inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune (de regula o luna calendaristica)in debitul sau creditul contului ca urmare a cresterii sau micsorarii determinate de tranzactii reprezinta "rulajul contului".Rulajul debitor(RD) arata totalitatea inregistrarilor efectuate in debitul contului,rulajul creditor(RC) idem in creditul contului intr-o perioada de gestiune.
- Total sume debitoare si total sume creditoare.TSD si TSC.
- Soldul contului:(SC sau SD) arata EXISTENTUL la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul respectiv si se stabileste ca diferenta intre total rulaj debitor si total rulaj creditor.In functie de marime soldul poate fi debitor sau creditor sau sold zero ( cont soldat).
- TSD-TSC=SD, daca TSD este mai mare decat TSC
- TSD-TSC=SC,daca TSD este mai mic dect TSC
- TSD-TSC=0,daca TSD este egal cu TSC
SFC(sold final creditor ) = SIC(sold initial creditor)
SFD(sold final debitor) = SID(sold initial debitor)
Aceste solduri se aditioneaza cu rulajele totale conform naturii lor.TRD +SID - TRC = SFD (sau SFC,daca TRC este mai mare) sau TRD-TRC+SIC= SFC(sau SFD daca TRD este mai mare).
Hai ca v-am ametit cu acestea,sper sa fie intelese aceste simbolizari.
Planul de conturi (PCG)
Fiecare activitate economica specifica detine propriul plan de conturi,astfel:
- contabilitatea operatorilor economici, aplicabil de societăţile comerciale de orice fel, mici întreprinzători, mari companii şi oricine desfăşoară o activitate lucrativă .
- contabilitatea bancară şi a altor instituţii financiare;
- contabilitatea societăţilor de asigurare şi reasigurare;
- contabilitatea organizaţiilor non-profit/non-guvernamentale, inclusiv asociaţii şi fundaţii ;
- contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice, unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ, sănătate, apărare, cultură şi artă etc. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv.
- contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici, modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi structura avuţiei naţionale, relaţiile financiare şi fluxurile monetare.
- capitaluri -clasa 1
- imobilizari -clasa 2
- stocuri -clasa 3
- terti -clasa 4
- trezoreria -clasa 5
- cheltuieli -clasa 6
- venituri -clasa 7
- speciale,nebilantiere,de control si evidenta -clasa 8
- de gestiune,nebilantiere,de calcul productie -clasa 9
Planul de conturi detine o simbolizare a conturilor cifirica in sistem zecimal,denumite conturi "sintetice" si anume:
Exemplu : Cont 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"
Clasa 2 - Imobilizari
Grupa 21 Imobilizari corporale
Contul 211 "Terenuri si amenajari de terenuri"
Contul poate fi de grad I cu 3 cifre si grad II cu 4 cifre.
Exemplu: 211 - cont grad I
2111 - Terenuri - cont grad II
Dupa simbolizarea contului sintetic,fiecare intreprindere isi poate simboliza conturile dupa necesitati,conturi ce se denumesc "analitice".
Exemplu : 2111.1
Se "traduce"in felul urmator:
2-imobilizari ,21-imobilizari corporale,211- terenuri si amenajari de terenuri,2111-terenuri,2111.1 teren la Mogosoaia
_____________________________________________________
Reguli de functionare a conturilor.
Am mai mentionat ca fara reguli nu exista contabilitate inteligibila pentru beneficiarii informatiei contabile,in cel mai bun caz doar pentru cel ce o intocmeste.Regulile de functionare dateaza de secole si poarta unele denumiri arhaice,exemplu "debit"sau "credit".
Contul are o forma ca litera "T",adica impartit in doua,stanga si dreapta.Partea stanga poarta denumirea de "debit"iar partea din dreapta "credit".Este fundamental sa stim ce "fel"de cont este vorba deoarece sunt deschise (infiintate) conturi pentru AVERE - Active si pentru DATORII SI OBLIGATII - Pasive.In afacere exista cresteri si micsorari a averii sau a datoriilor determinate de tranzactiile,evenimentele,operatiuni economice.Trebuie sa plecam de la existentul la un moment dat numit "sold initial"si ajungem la un alt existent numit "sold final"..
Regulile generale sunt:
- la ACTIVE si CHELTUIELI
- toate conturile incep a functiona prin a se debita .
- toate conturile se debiteaza cu cresterile (intrarile) elementelor de activ.
- toate conturile se crediteaza cu micsorarile (iesirile) a elementelor de activ.
- toate conturile au sold final debitor sau zero.
- la Capitaluri proprii, DATORII -OBLIGATII si venituri.
- toate conturile incep a functiona prin a se credita .
- toate conturile se crediteaza cu cresterile (intrarile) elementelor de pasiv.
- toate conturile se debiteaza cu micsorarile (iesirile) a elementelor de pasiv.
- toate conturile au sold final creditor sau zero.
Exemplu: la contul 371 "Marfuri",contul 378 ''adaos comercial" rectifica marfa in sensul adaugirii a unei valori numite adaos.
Contul 371 se debiteaza cu adaosul comercial,simultan contul 378 se crediteaza cu aceeasi suma.Aici contul 378 are rol si de evidenta.Se mentioneaza ca acest cont 378 face parte din evidenta activelor.
In contabilitate exista conturi "bifunctionale",cele care pot prezenta sold final debitor,desi face parte din conturile de pasiv sau sold final creditor desi face parte din conturile de activ,adica in anumite situatii reflecta un element de activ ,iar in altele un element de capitaluri sau datorii.
Ce face diferenta dintre un contabil bun profesionist si unul care inregistreaza "mecanic" evenimentele?
Raspuns: analiza contabila a tranzactiilor.
Analiza contabila a tranzactiilor are ca punct de pornire fenomenul economic reflectat,modificarile pe care le genereaza o tranzactie ,direct sau indirect,in bilant.Pentru aceasta trebuie sa parcurgem 2 pasi:
1.intelegerea modificarilor bilantiere -cresteri de activ,scaderi de activ,cresteri de pasiv,scaderi de pasiv?
2.analiza propriu-zisa a tranzactiilor.
____________________________________
1.modificari bilantiere.
Orice tranzactie contabila (atentie, nu orice tranzactie este contabila !) are drept efect modificarea a CEL PUTIN 2 elemente din cele 5 elemente fundamentale;active,capitaluri proprii,datorii,cheltuieli si venituri.
Aici trebuie sa avem in vedere egalitatea intre Avere si Datorii.Daca un cont se debiteaza un alt cont se crediteaza cu aceeasi valoare.Intotdeauna exista egalitate intre avere si datorii(sau activ si pasiv) pentru ca nu poate exista un element de avere fara a avea un corespondent in datorii(si capitalurile proprii sunt datorii, catre actionari sau asociati)
Daca insa unul din cele 2 elemente implicate intr-o tranzactie este un element de cheltuiala sau venit,modificarile sunt indirecte in bilant,numai la nivel de cont de rezultate (profit si pierderi),adica se reflecta in pasiv,capitaluri proprii in sensul ca ori creste rezultatul ( profit) si implicit "datoria"fata de actionari sau asociati,ori scade(pierderi).In sensul ca modifica contul de profit si pierderi,cont bilantier,avem aici modificari ce afecteaza atat bilantul cat si contul de profit si pierderi (aici,ca formular )
______________________________________________
Iata cateva exemple de modificari DIRECTE .Se pleaca de la egalitatea ACTIV = PASIV sau
ACTIV=CAPITAL PROPRIU+DATORII ( A=CP+D)
(atentie,PASIVUL este format din CAPITAL PROPRIU+DATORII)
Se noteaza cu "x"o modificare oarecare ca valoare.
1.A(activ) + x - x = Cp(capital propriu)+D (datorii)
Exemplu concret.Se depune din numerar de la casierie in suma de 8000,la banca,in contul de disponibil la banci.
Analiza: casieria si contul bancar fac parte din trezorerie,clasa 5,conturi de avere,active,incep prin a se debita cu cresterile si se crediteaza cu scaderile.Se observa ca la casierie se scad dinsponibilitatile in numerar si la contul bancar cresc disponibilitatile.Aici se intampla o miscare numai la activ,pasivul nu este afectat,in sensul ca nu se modifica nici-o datorie.
avem,A + x(8000) - x(8000) = CP+ D
pe conturi avem 5121- 5311= 8000
2.Modificari in capitalul propriu
A=(CP+x-x)+D
3.Modificari numai la datorii
A=CP + (D+x-x)
Variante:
-Creste capitalul propriu ,scad datoriile
A=CP+x + D-x
-Scade capitalul propriu,cresc datoriile
A=CP-x+D+x
-modificari in activ si in pasiv,la capitalul propriu in sensul cresterii
A+x = CP+x+D
-modificari in activ si in pasiv,la datorii in sensul cresterii
A+x=CP+D+x
-modificari in activ si in pasiv,la capitalul propriu in sensul scaderii
A-x = CP-x+D
-modificari in activ si in pasiv,la datorii in sensul scaderii
A-x=CP+D-x
imi cer scuze daca nu s-a inteles mai nimic din formulele de mai sus,nu e o problema...
_________________________________________________________________
Analiza contabila.
In principiu,intr-o analiza contabila trebuie urmarite:1.determinarea naturii operatiei,stabilirea continutului tranzactiei
2.ce elemente bilantiere se modifica si care se produc la active,capitaluri proprii,datorii,cheltuieli sau venituri,continutul si sensul modificarilor.
3.identificarea conturilor corespondente.
4.debit sau credit-determinarea pe baza regulilor de functionare a conturilor a partii din fiecare cont in care
urmeaza sa se inregistreze tranzactia.
5.formula contabila - pe baza analizei efectuate(D=C)
Formula contabila.
Structura formulei contabile contine:
1.conturile corespondente
2.semnul "="
3.semnul "% ",utilizat in sensul de ürmatoarele",atunci cand in formula contabila sunt in corspondenta mai mult
decat 2 conturi.
4.sumele
_____________________________________
formulele pot fi simple: ex. 401=5121
sau compuse:
% = 5121
401
627
___________________________________________
Documentele financiar-contabile utilizate, in general, in contabiliate.
In raport de modul de intocmire si rolul lor in cadrul sistemului informational-decizional,documentele contabile
pot fi:
- documente de baza,justificative
- registrele contabile
- balanta de verificare
- situatiile financiare
ca documente justificative avem:
- avizul de insotire a marfii
- bonul de consum
- bonul de miscare a mijloacelor fixe
- bonul de predare,transfer,restituire
- chitanta
- dispozitia de livrare
- extrasul de cont
- factura
- fisa de evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta
- fisa de magazie
- fisa mijlocului fix
- nota de contabilitate
- nota de receptie si constatare de diferente
- ordinul de plata
- procesul-verbal de punere in functiune
- procesul-verbal de receptie
- registrul stocurilor
- registrul-jurnal
- registrul-inventar
- cartea mare
reglementata conf.art.27 din OMFP 3512/2008,cea mai cunoascuta si utilizata este balanta cu 4 serii de egalitati(8 coloane):
- solduri initiale.col.I
- rulaje,col.II
- total sume,col.III
- solduri finale.col.IV
________________________________________________________________
Tratamente contabile specifice.
Ati auzit de termenul de "tratamente",nu va mirati ,exprima pur si simplu punerea in formule contabile a unei tranzactii,etc.dupa un anumit tipic si dupa o analiza asupra naturii evenimentului de exprimat.
Tratamente specifice activelor pe termen lung.
In cadrul activelor pe termen lung,denumite si IMOBILIZARI,se includ imobilizarile:
- necorporale
- corporale
- financiare
1.se utilizeaza pe o perioada mai mare de 1 an
2.au o valoare mai mare decat limita data prin lege(in prezent 1.800 lei ,fara TVA)
In planul de conturi general (PCG) avem clasa 2 conturi de imobilizari,au o functie de activ,incep prin a se debita cu cumpararile de imobilizari si se crediteaza cu casarile,vanzarile,donatii,etc..In cadrul acestei grupe avem si conturi rectificative de activ,AMORTIZARI privind imobilizarile,au o functie de rectificare ce se comporta ca si conturile de pasiv,incep prin a se credita cu valoarea amortizarii imobilizarilor prin cheltuieli si se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor casate,vandute,donate,etc.
exemplu,
-cumparari : 2133= 401(4426=401,401=5121)
-amortizari : 6811=2813
-casari: 2811=2133
_________________________________________
Exemplu
SC X a efectuat tranzactii:
-pentru infiintare plateste numerar taxe notariale in valoare de 1.000 lei,tva 24%
imprumut firma 5311=4551/asociat X 1.240 (sau,456/asociat X = 1011 si 5311 = 456.asociat X,1011=1012)
% = 5311 1.240
201 1.000
4426 240
-achizitioneaza o licenta pentru un prog.informatic conf.facturii in val.de 5.000,tva 24%
% = 404 6.200
205 5.000
4426 1.200
- achizitioneaza un utilaj conf,facturii:
% = 404 66.960
2131 54.000
4426 12.960
% = 404 6.200
205 5.000
4426 1.200
- achizitioneaza un utilaj conf,facturii:
- pret de cumparare 50.000
- tva 24%
- transport asigurat de furnizor 4.000
- tva 24% pentru transport
% = 404 66.960
2131 54.000
4426 12.960
-Societatea construieste in regie proprie un depozit in urmatoarele conditii:
-salarii 641=421 100.000
-materii prime 601=301 60.000
-amortizari utilaje 6811=2813 40.000
-amenzi,penalizari 6581=4481 5.000
aceste cheltuieli se "echilibreaza " provizoriu,pentru a nu afecta rezultatul societatii in contul de
"ïn curs de executie" folosindu-se contul de venituri 722
cost de productie = 100.000+60.000+40.000=200.000
231=722 200.000
in octombrie,
se inregistreaza receptia si darea in folosinta,
212=231 200.000
________________________________________________
-se primeste prin donatie un mijloc de transport evaluat la val.de 4.000
2133=131 4.000
________________________________________________
-se inregistreaza reparatii la un mijloc de transport recunoscut in contabilitate (recunoscut= inrereistrat) la val. de 3.000.Reparatiile sunt efectuate de o alta societate care intocmeste factura dupa cum urmeaza:
-adaugare proiectoare =500
inlocuire stergatoare = 20
la care adauga tva 24%
se inregistreaza modernizarea muj.de transport cu proiectoare,
% = 404 620
2133 500
4426 120
se inregistreaza cheltuiala cu inlocuierea stergatoarelor,
% = 401 24.8
611 20
4426 4.8
_____________________________________________
ar mai fi multe alte exemple,variate ,dar consider ca acestea sunt cele mai folosite.
Amortizarea este de natura fiscala (cand se recunoaste integral cheltuiala cu amortizarea ca fiind deductibila) si de natura contabila (cand cheltuielile cu amortizarea nu este recunoscuta integral deductibila)
Exemplu: un utilaj are durata normala de utilizare data de lege ( atentie,nu de parametrii reali de utilizare a utilajului) de 3 ani,dar decidem sa-l utilizam 2 ani si sa ne recuperam valoarea utilajului.Diferenta de amortizare de la 3 ani la 2 ani (ca valoare) este o amortizare contabila.
Amortizarea (fiscala) se calculeaza prin 3 metode si anume:
-1.amortizare liniara -in sume fixe ,calculata astfel (DNU-durata normala de utilizare)
rata anuala a amortizarii = 100/DNU
amortizare anuala=valoarea de intrare x rata anuala a amortizarii
-2.amortizare degresiva - multiplicarea ratei de amortizare liniara cu un coeficient (K) pentru active imobilizate pana la egalizarea sumei cu cea calculata liniar,dupa care calculul se face numai in mod liniar.
-rata de amortizare degresiva=rata anuala a amortizarii x K.
-3.amortizare accelerata-se calculeaza in primul an 50% din valoarea activului ce se trece pe cheltuieli,restul de 50% se calculeaza prin metoda liniara.
Retineti:terenurile NU se amortizeaza.Unele imobilizari,prin lege,nu pot fi amortizate decat numai prin metoda liniara."
-amortizare anuala 4.000
amortizare cumulata pe 5 ani= 4000 x 5 = 20.000
2813 20.000
6583 4.000
-Sc Y SA detine un utilaj achizitionat la 01.03.2008 la cost de achizitie de 20.000,durata de viata utila 10 ani.La 01.03.2011 societatea decida vanzarea utilajului ,conf.facturii,pretul de vanzare 21.000,tva 24%
amortizare anuala 20.000/10=2.000
amortizare cumulata = 2.000 x 3 = 6.000
7583 21.000
4427 5.040
- ch.cu salariile 100.000
- ch.cu materiile prime 60.000
- ch.cu amortizarea utilajelor folosite 40.000
- ch.cu amenzi datorate 5.000
- incepera constructiei - septembrie
- finalizarea-receptia octombrie
-salarii 641=421 100.000
-materii prime 601=301 60.000
-amortizari utilaje 6811=2813 40.000
-amenzi,penalizari 6581=4481 5.000
aceste cheltuieli se "echilibreaza " provizoriu,pentru a nu afecta rezultatul societatii in contul de
"ïn curs de executie" folosindu-se contul de venituri 722
cost de productie = 100.000+60.000+40.000=200.000
231=722 200.000
in octombrie,
se inregistreaza receptia si darea in folosinta,
212=231 200.000
________________________________________________
-se primeste prin donatie un mijloc de transport evaluat la val.de 4.000
2133=131 4.000
________________________________________________
-se inregistreaza reparatii la un mijloc de transport recunoscut in contabilitate (recunoscut= inrereistrat) la val. de 3.000.Reparatiile sunt efectuate de o alta societate care intocmeste factura dupa cum urmeaza:
-adaugare proiectoare =500
inlocuire stergatoare = 20
la care adauga tva 24%
se inregistreaza modernizarea muj.de transport cu proiectoare,
% = 404 620
2133 500
4426 120
se inregistreaza cheltuiala cu inlocuierea stergatoarelor,
% = 401 24.8
611 20
4426 4.8
_____________________________________________
ar mai fi multe alte exemple,variate ,dar consider ca acestea sunt cele mai folosite.
Sa discutam ceva si despre amortizari.
-amortizarea este, printr-o definitie neortodoxa, un mod de a recupera in trepte valoarea mijlocului fix,trecuta pe cheltuieli deductibile fiscal,amortizarea diminueaza baza de impozitare a impozitului pe profit si partea ce se cuvine prin rezultatul net, sub forma de dividende, actionarilor/asociatilor.Amortizarea este de natura fiscala (cand se recunoaste integral cheltuiala cu amortizarea ca fiind deductibila) si de natura contabila (cand cheltuielile cu amortizarea nu este recunoscuta integral deductibila)
Exemplu: un utilaj are durata normala de utilizare data de lege ( atentie,nu de parametrii reali de utilizare a utilajului) de 3 ani,dar decidem sa-l utilizam 2 ani si sa ne recuperam valoarea utilajului.Diferenta de amortizare de la 3 ani la 2 ani (ca valoare) este o amortizare contabila.
Amortizarea (fiscala) se calculeaza prin 3 metode si anume:
-1.amortizare liniara -in sume fixe ,calculata astfel (DNU-durata normala de utilizare)
rata anuala a amortizarii = 100/DNU
amortizare anuala=valoarea de intrare x rata anuala a amortizarii
-2.amortizare degresiva - multiplicarea ratei de amortizare liniara cu un coeficient (K) pentru active imobilizate pana la egalizarea sumei cu cea calculata liniar,dupa care calculul se face numai in mod liniar.
- k=1.5, active cu DNU = 2 la 5 ani
- k=2,active cu DNU = 5 la 10 ani
- k=2.5,active cu DNU = peste 10 ani
-rata de amortizare degresiva=rata anuala a amortizarii x K.
-3.amortizare accelerata-se calculeaza in primul an 50% din valoarea activului ce se trece pe cheltuieli,restul de 50% se calculeaza prin metoda liniara.
Retineti:terenurile NU se amortizeaza.Unele imobilizari,prin lege,nu pot fi amortizate decat numai prin metoda liniara."
Tratamente contabile privind iesirile de imobilizari.
Sc X detine un mijloc de transport achizitionat cu 6 ani in urma pentru un cost de achizitie de 24.000.Dupa 5 ani datorita neutilizarii acestuia,utilaju este casat si dezmembrat.Cheltuiala ocazionata de casare este sub forma de salarii 1.000.In urma dezmembrarii rezulta piese de schimb in valoare de 2.000.Metoda de amortizare practicata este cea liniara.-amortizare anuala 4.000
amortizare cumulata pe 5 ani= 4000 x 5 = 20.000
- se inreg.scoaterea din evidenta
2813 20.000
6583 4.000
- se inregistreaza ch.cu dezmembrarea
- se inreg.piese de schimb recuperate
-Sc Y SA detine un utilaj achizitionat la 01.03.2008 la cost de achizitie de 20.000,durata de viata utila 10 ani.La 01.03.2011 societatea decida vanzarea utilajului ,conf.facturii,pretul de vanzare 21.000,tva 24%
amortizare anuala 20.000/10=2.000
amortizare cumulata = 2.000 x 3 = 6.000
- se inregistreaza vanzarea utilajului
7583 21.000
4427 5.040
- se inregistreaza scoaterea din evidenta a utilajului
2813 6.000
6583 14.000
__________________________________________
SC X SRL,scoate din evidenta un program informatic integral amortizat,val.de intrare 3.000
2808 = 208 3.000
____________________________________________
SC X scoate din evidenta o instalatie integral amortizata,val.de intrare 12.000
2813 = 2131 12.000
___________________________________________
SC X vinde o licenta de transport persoane conf.facturii in val.de 10.000 cu TVA 24%
valoare de intrare 9.000,amortizare calculata si inregistrata 7.000
7583 10.000
4427 2.400
SC X scoate din evidenta o instalatie integral amortizata,val.de intrare 12.000
2813 = 2131 12.000
___________________________________________
SC X vinde o licenta de transport persoane conf.facturii in val.de 10.000 cu TVA 24%
valoare de intrare 9.000,amortizare calculata si inregistrata 7.000
- vanzarea licentei
7583 10.000
4427 2.400
- scoaterea din evidenta
2805 7.000
6583 2.000
__________________________________________________
Datorii pe termen lung,gr.16,functie contabila de capitaluri.Conturi de pasiv,incep prin a se credita cu imprumuturile pe termen scurt,cu dobanzile datorate,soldul reprezinta imprumuturile si dobanzile datorate.
exemplu:
SC X a contractat de la banca Y un credit pentru echipamente in urmatoarele conditii:
- val.credit 60.000,rambursabil in 3 ani
- rata dobanzii 10%/an
- data acordarii 01.06.2010
- creditul este rambursabil in rate constante scadente pe data de 01.06.2011,01.06.2012 si 01.06.2013.
5121 = 1621 60.000
Calcul rata principal 60.000 / 3 = 20.000
Calcul rata principal 60.000 / 3 = 20.000
-dobanda aferenta fiecarei rate se calculeaza dupa formula,
D=( (C x rd) x nr.de zile) / (360 x 100 )
Scadente:
01.06.2011 > 60.000 x (01.06.2010 - 01.06.2011 = 360) / (360 x 100) = 6.000
-se inregistreaza dobanda aferenta primei rate,
666 = 1682 6.000
-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2011,
% = 5121 26.000
1621 20.000
1682 6.000
la 01.06.2012
01.06.2012 >40.000 x (01.06.2011 - 01.06.2012 = 360) / (360 x 100) = 4.000
inregistarea ratei a doua,
666 = 1682 4.000
-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2012,
% = 5121 24.000
1621 20.000
1682 4.000
la 01.06.2013
01.06.2013 >20.000 x (01.06.2012 - 01.06.2013 = 360) / (360 x 100) = 2.000
inregistarea ratei a treia,
666 = 1682 2.000
-plata dobanzii si rambursarea principalului la 01.06.2013,
% = 5121 22.000
1621 20.000
1682 2.000
______________________________________________________
Stocuri
In structura activelor pe termen scurt se includ :
-stocurile,creantele,investitiile financiare pe termen scurt,casa si conturi la banci.
Contabilitatea stocurilor se efectueaza cantitativ si valoric sau numai valoric prin utilizarea a 2 metode:
- metoda inventarului permanent
- metoda inventarului intermitent
-metoda inventarului intermitent presupune inregistarea in contabilitate a operatiunilor de intrari direct pe cheltuieli cu scaderea inventarului la sfarsitul perioadei din cheltuieli astfel determinandu-se valoarea vanduta (consumata)
metoda inventarului permanent,
intrari de materii prime
% = 401 744
301 600
4426 144
consum de materii prime,
601 = 301 600
metoda inventarului intermitent,
inventar inceput perioada
601 = 301 = 150intrari de materii prime
Reducerile sunt de 2 feluri: comerciale,cand se acorda la marfa si implicit la valoarea lor si reduceri financiare cand se acorda la suma de achitat de catre client ( firesc,mai mica)
-reducerile comerciale,in functie de mecanismul de acordare sunt : rabaturi,remize,risturnuri,toate au ca efect reducerea valorii de achitat.Aceasta reducere conduce la valoarea neta comerciala.
exemplu:
pret de cumparare 20.000
rabat 10% = 20.000 x 10% = 2.000
=valoarea neta comerciala,de achitat, 18.000
-la valoarea neta comerciala se aplica tva 24% ( 18.000 x 24%)
% = 401 22.320
301 18.000
4426 4.320
-dupa livrare,la un moment dat de anumite conditionalitati prevazute intr-un contract,furnizorul acorda la suma datorata de client o reducere financiara sa zicem de 10 %,aici necesita o factura separata din partea furnizorului.
suma datorata de client = 18.000 + tva 2%= 22.320
reducerea financiara = 22.320 x10% = 2.232
=valoare neta financiara = 22.320 - 2.232 =20.088
suma datorata se achita prin banca,furnizorului 401 = 5121 20.088
-se rectifica contul furnizorului,pentru inchiderea datoriei
401 = 767 2.232
(nota conturile ,609 si 709 se folosesc numai la reduceri cantitative ulterioare)
Un stoc aparte,ca tratament contabil, este dat de marfuri deoarece avem conturi rectificative,contul 378-adaos comercial si 4428-tva de stoc (neexigibila).
% = 401 744
601 600
4426 144
consum de materii prime = 200 ,nu se inregistreaza contabil
inventar sf.perioada
301 = 601 (150+600 - 200) 550
__________________________________________
In tranzactionarile privind stocurile,furnizorii pot considera un client ca fiind esential pentru activitatea lor si pentru aceasta fidelizeaza clientul prin transferarea de beneficii economice.__________________________________________
Reducerile comerciale si financiare.
Reducerile sunt de 2 feluri: comerciale,cand se acorda la marfa si implicit la valoarea lor si reduceri financiare cand se acorda la suma de achitat de catre client ( firesc,mai mica)
-reducerile comerciale,in functie de mecanismul de acordare sunt : rabaturi,remize,risturnuri,toate au ca efect reducerea valorii de achitat.Aceasta reducere conduce la valoarea neta comerciala.
exemplu:
pret de cumparare 20.000
rabat 10% = 20.000 x 10% = 2.000
=valoarea neta comerciala,de achitat, 18.000
-la valoarea neta comerciala se aplica tva 24% ( 18.000 x 24%)
% = 401 22.320
301 18.000
4426 4.320
-dupa livrare,la un moment dat de anumite conditionalitati prevazute intr-un contract,furnizorul acorda la suma datorata de client o reducere financiara sa zicem de 10 %,aici necesita o factura separata din partea furnizorului.
suma datorata de client = 18.000 + tva 2%= 22.320
reducerea financiara = 22.320 x10% = 2.232
=valoare neta financiara = 22.320 - 2.232 =20.088
suma datorata se achita prin banca,furnizorului 401 = 5121 20.088
-se rectifica contul furnizorului,pentru inchiderea datoriei
401 = 767 2.232
(nota conturile ,609 si 709 se folosesc numai la reduceri cantitative ulterioare)
sau,alt exemplu
pret de cumparare(achizitie) = 20.000
rabat 10% = 2.000
________________________________
=val.comerciala neta = 18.000
_______________________________
scont de decontare 10% = 1.800
______________________________
=valoare neta financiara = 16.200
______________________________
tva 24% = 3.888
____________________________
valare de achitat si contabilizat = 20.088
Contabilizare prin formula compusa,
21.088 % = % 21.088
18.000 371 401 20.088
3.888 4426 767 1.800
(nota,nu este recomandata formula compusa datorita sistemului informatic)
_____________________________________________
pret de cumparare(achizitie) = 20.000
rabat 10% = 2.000
________________________________
=val.comerciala neta = 18.000
_______________________________
scont de decontare 10% = 1.800
______________________________
=valoare neta financiara = 16.200
______________________________
tva 24% = 3.888
____________________________
valare de achitat si contabilizat = 20.088
Contabilizare prin formula compusa,
21.088 % = % 21.088
18.000 371 401 20.088
3.888 4426 767 1.800
(nota,nu este recomandata formula compusa datorita sistemului informatic)
_____________________________________________
Ex.SC X achizitioneaza marfuri conform facturii care cuprinde: pret de cumparare 5.000 si tva 24%
% = 401 6.200
371 5.000
4426 1.200
ULTERIOR,se primeste o factura de reduceri ,un risturn de 5%
401 = % 310
609 250 ( 5.000 x 5%)
4426 60 (250 x 24%)
Pana acum am prezentat stocuri de materii prime,ce se folosesc prin consum in procesul de productie si marfuri ce se vand en gross .% = 401 6.200
371 5.000
4426 1.200
ULTERIOR,se primeste o factura de reduceri ,un risturn de 5%
401 = % 310
609 250 ( 5.000 x 5%)
4426 60 (250 x 24%)
Un stoc aparte,ca tratament contabil, este dat de marfuri deoarece avem conturi rectificative,contul 378-adaos comercial si 4428-tva de stoc (neexigibila).
Tratamente contabile specifice marfurilor recunoscute la pret de vanzare cu amanuntul,
Pretul de vanzare.
Pretul de vanzare cu amanuntul,sau pretul de raft,este utilizat ca baza de evaluare in comertul cu amanuntul si este format din:- cost de achizitie
- adaos comercial
- tva neexigibila
- cost de achizitie 5.000
- + adaos comercial 30% 1.500
Exemplu, Sc X achizitioneaza marfuri in vederea vanzarii cu amanuntul astfel:Contabilitatea se tine numai in regim de inventar permanent .Daca vanzarea se face catre persoane fizice se foloseste si casa de marcat.Tva -ul neexigibil deriva din faptul ca nu se poate calcula pretul de raft fara tva,spre deosebire de vanzarea cu ridicata(en gross)unde pretul este dat de valoarea de achizitie ,dar vanzarea se face numai persoanelor juridice.Tva neexigibila nu afecteaza rezultatul firmei,are un rol neutru.Contul tva neexigibila este 4428,rol rectificativ de activ,functie de pasiv,incepe prin a se credita si se scade cu debitarea sa,soldul aratand valoarea tva-ului aferent stocului.Exista o stricta concordanta intre valoarea stocului de marfuri si soldul contului 4428 si anume:sold creditor 4428 = ( sold debitor 371 x 24/124)Se inregistreaza (in general) 371 = 4428 si se scade prin debit 4428 = 371.
6.500
- +tva neexigibila 24% 1.560
- = pret cu amanuntul 8.060
% = 401 6.200
371 5.000
4426 1.200
Se inregistreaza adaosul comercial 30%
371 = 378 1.500
Se inregistreaza tva neexigibila
371 = 4428 1.560
multi contabili inregistreaza :
371 = % 8.060
401 5.000 (val.de achizitie,fara tva deductibila)
378 1.500
4428 1.560 (( 5.000 x 24 % ) + ( 1.500 x 24%))
si distinct,
4426 = 401 1.200
plata furnizorului,
401 = 5121 6.200
-se inregistreaza vanzarea cu amanuntul (numerar,in registrul de casa,prin casa de marcat),
5311 = % 8.060
707 6.500 (aici avem 5.000 + 1.500,adica C401(fara tva) + C378)
4427 1.560 ( tva deductibila D4426 + Tva aferent C378,1.200 + 360)
daca vanzarea se face catre persoane juridice,se inlocuieste contul 5311 cu 411 si apoi se inregistreaza incasarea (prin chitanta) 5311 = 411 8.060
Concomitent,se inregistreaza scaderea gestiunii cu marfurile vandute,
% = 371 8.060
378 1.500
4428 1.560
607 5.000
corelatii : C707 = D607 + D378( ici debit 378,partea de adaos comercial aferent marfurilor vandute)
diferenta dintre C707 si D607,reprezinta marja comerciala (adaosul comercial realizat) si care,in cazul acesta este de 30 %.
-D378 x 24%,reprezinta tva de plata = C 4423( sigur,acesta este afectat,in sensul scaderii si de tva deductibila de la alte intrari ce nu sunt marfuri,ca de exemplu,apa,chirii,curent electric,etc)
- Soldul D371 x 24/124 = soldul creditor al ct.4428.
Tratamente specifice ale stocurilor fabricate
Conturile de capitaluri proprii au funcție contabilă de capitaluri. Se creditează cu
constituirea capitalurilor proprii prin: capitalul subscris de către acționari/asociați, profitul
realizat destinat creșterii capitalului, transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii,
alte surse. Se debitează cu micșorarea capitalurilor proprii prin: retragerea capitalului de
cătreacționari/asociați, acoperirea pierderilor din capitalurile proprii, transformări interne ale
unor elemente de capitaluri proprii, alte micșorări. Soldul final este creditor și reflectă sursele
proprii de finanțare existente în cadrul entității economice la un moment dat.
Capitalul social este condiția fundamentală pentru existența oricărei societăți comerciale.
Este divizat în acțiuni/părți sociale cu aceeași valoare nominală.
Decalajul de timp dintre momentul subscrierii aportului și cel al depunerii aporturilor
de către acționari/asociați determină următoarea delimitarea:
1011 Capital subscris nevărsat→ pentru aporturile subscrise, dar nedepuse;
1012 Capital subscris vărsat → pentru aporturile aduse efectiv la societate.
Aporturilor subscrise de către acționari/acționari se reflectă din punct de vedere contabil
prin contul 456 Decontări cu asociații privind capitalul. Este cont bifuncțional. În debit se
înregistrează: constituirea creanțelor entității față de acționari/asociați la subscrierea capitalului;
diminuarea datoriei entității față de acționari/asociați la decontarea capitalului retras. În credit
reflectă: diminuarea creanțelor entității față de acționari/asociați prin aporturile aduse;
constituirea datoriilor entității față de acționari/asociați la retragerea capitalului. Contul poate
avea sold final debitor sau creditor. Soldul debitor reflectă creanța entității față de
acționari/asociați aferentă capitalului subscris și nevărsat. Sodul creditor reflectă datoria entității
față de acționari/asociați aferentă capitalului de rambursat.
Constituirea SC X SA se realizeză în următoarele condiţii: emiterea a 1.000 acţiuni cu
valoarea nominaăl (VN) 10 lei/acţiune. În schimbul celor 1.000 acţiuni societatea primeşte de la
acţionari următoarele aporturi: disponibil pentru 400 acţiuni, un autoturism pentru 350 acţiuni
şi mărfuri pentru restul de 250 acţiuni.
Capital social = Nr. Acțiuni/părți sociale x Valoarea nominală
Capital social= 1000 x 10 lei = 10.000
Se înregistrează aportul adus de acționari:
% = 456 10.000 lei
5121 4.000 (400 acț x10lei)
2133 3.500 (350 acț x10lei)
371 2.000 (200 acț x10lei)
Se înregistrează transferarea capitalului din categoria nevărsat în categoria vărsat:
1011 = 1012 10.000 lei
Se înregistrează subscrierea capitalului:
456 = 1011 10.000
_________________________________________________
Majorarea capitalului social prin aporturi noi presupune emiterea de noi acțiuni.
Majorarea capitalului social prin operațiile interne constă în încorporarea în capitalul social a
elementelor de capitaluri proprii: rezerve, prime de emisiune, rezultatul reportat.
Exemple:
SC Y SA decide majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000 acțiuni la un preț de
emisiune de 15 lei; valoarea nominală a unei acțiuni este de 10 lei.
Prime de emisiune = Nr. acțiuni (Valoarea de emisiune - Valoarea nominală)
Majorare capital social = 1.000 acț x 10 lei = 10.000 lei
Prime de emisiune = 1.000 acț x (15- 10) = 5. 000 lei
456 = % 15.000 lei
1011 10.000
1041 5.000
SC X SA decide majorarea capitalului social ca urmare a primirii unui autoturism de la un
acţionar. Pentru valoarea autoturismului se emit 120 acţiuni la un preţ de emisiune de 25 lei /
acţiune. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 20 lei.
2133 = % 3.000 lei (120 acț x 25lei)
1012 2.400 (120 acț x20lei)
1043 600 (120 acț x( 25-20 lei)
SC Z SA decide majorarea capitalului social prin încorporarea din rezervele statutare a 400
lei din primele de emisiune a 600 lei:
% = 456 1.000 lei
1063 400
1041 600
pierderilor.
Exemple:
S.C. Gamma S.A. decide diminuarea capitalului social prin retragerea unui acţionar care
deţine 100 acţiuni, valoarea nominal 30 lei/acțiune. Ulterior, se restituie acționarului aportul,
din contul bancar.
Se înregistrează aprobarea retragerii acționarului (diminuarea capitalului social):
1012 = 456 3.000 lei
Se înregistrează restituirea aportului:
456 = 5121 3.000 lei
S.C. Beta S.A. decide diminuarea capitalului social prin acoperirea pierderii existente (din
rezultatul reportat) în valoare de 4.000 lei:
1012 = 117 4.000 lei
________________________________________________________
General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În credit reflectă veniturile recunoscute pe parcursul
perioadei. În debit reflectă veniturile încorporate în rezultatul exercițiului. Nu prezintă sold la
sfârşitul perioadei.
Conturile de cheltuieli sunt evidenţiate în clasa 6 Conturi de cheltuieli a Planului de
Conturi General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În debit reflectă cheltuielile recunoscute pe
parcursul perioadei. În credit reflectă cheltuielile repartizate asupra rezultatului exercițiului. Nu
prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei prin contul 121 Profit și
pierdere.
Exemplu:
SC BETA SRL a efectuat în luna decembrie 200N următoarele tranzacții:
Se înregistrează chiria aferentă unei clădiri pusă la dispoziția SC X SRL, conform facturii în
valoare de 5.000 lei, TVA 24%:
411 = % 6.200
706 5.000
4427 1.200
Se înregistrează factura primită de la Orange, în valoare de 400 lei, TVA 24%:
% = 401 496
626 400
4426 96
Se înregistrează factura de utilități în valoare de 600 lei, TVA 24%:
% = 401 744
605 600
4426 144
Se înregistrează dobânda în valoare de 100 lei, aferentă unui credit bancar pe termen scurt:
666 = 5198 100
Se înregistrează servicii de transport prestate către SC Z SRL, conform facturii în valoare de
2.000 lei, TVA 24%:
411 = % 2.480
704 2.000
4427 480
Se înregistrează amortizarea unui mijloc de transport, 200 lei:
6811 = 2813 200
Se înregistrează vânzarea de mărfuri conform facturii în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
costul de achiziție al mărfurilor vândute 2.200 lei:
411 = % 3.720
707 3.000
4427 720
607 = 371 2.200
Se înregistrează plata unei facturi externe în valoare de 1.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
% = 5124 4.300 1000 €x 4,3 lei
401 4.200 1000 €x 4,2 lei
665 100 1000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează încasarea unei facturi externe în valoare de 2.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
5124 = % 8.600 2000 €x 4,3 lei
411 8.400 2000 €x 4,2 lei
765 200 2000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează obținerea de produse finite în valoare de 9.000 lei:
345 = 711 9.000
Se înregistrează plăta comisioanelor bancare în valoare de 500 lei:
627 = 5121 500
Se înregistrează dobânda aferentă contului current deschis la..........., 200 lei:
5121 = 766 200
Se înregistrează consum de rechizite în valoare 400 lei:
6028 = 3028 400
Se înregistrează vânzarea unui calculator conform facturii în valoare de 2.000 lei, TVA
24%; valoarea de intrare 1.900 lei, integral amortizat:
461 = % 2.480
7583 2.000
4427 480
2814 = 214 1.900
Se înregistrează distrugerea unui stoc de mărfuri în valoare de 6.000 lei ca urmare a unei
inundații:
671 = 371 6.000
Se înregistrează salariile datorate personalului în valoare de 4.200 lei:
641 = 421 4.200
Se înregistrează plata unei amenzi în valoare de 1.000 lei, ca urmare a unui control efectuat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală:
6581 = 5121 1.000
Se înregistrează impozitul pe profit:
691 = 441 1.072
Pentru determinarea impozitului pe profit trebuie delimitate două concepte, respectiv
rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale.
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul fiscal este profitul impozabil, respectiv, baza determinării impozitului pe profit,
conform reglementărilor fiscale din România.
Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale
Cheltuielile nedeductibile și deducerile fiscale sunt prevăzute în mod explicit în reglementările
fiscale. Spre exemplu, în categoria cheltuielilor nedeductibile se includ amenzile și penalitățile
datorate statului, iar în categoria deducerilor fiscale se includ cheltuielile de protocol care se
încadrează în limitele legale.
Impozitul pe profit se calculează astfel:
Impozitul pe profit= Rezultatul fiscal x 16%
Rezultatul net al exercițiului ( Profit/Pierdere) reprezintă diferența dintre rezultatul
contabil și impozitul pe profit.
Rezultatul net al exercițiului = Rezultatul contabil - Impozitul pe profit
Exemplu:
Rezultatul contabil= 21.400 – 15.700 =5.700 lei
Rezultatul fiscal= 5.700 + 1.000-0 = 6.700 lei
Cheltuieli cu amenzile datorate statului
Impozit pe profit = 6.700 x 16% = 1.072 lei
Rezultatul net al exercițiului = 5.700 -1.072 =4.628 lei
Se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:
121 = 691 1.072
Urmeaza....
-se inregistreaza vanzarea cu amanuntul (numerar,in registrul de casa,prin casa de marcat),
5311 = % 8.060
707 6.500 (aici avem 5.000 + 1.500,adica C401(fara tva) + C378)
4427 1.560 ( tva deductibila D4426 + Tva aferent C378,1.200 + 360)
daca vanzarea se face catre persoane juridice,se inlocuieste contul 5311 cu 411 si apoi se inregistreaza incasarea (prin chitanta) 5311 = 411 8.060
Concomitent,se inregistreaza scaderea gestiunii cu marfurile vandute,
% = 371 8.060
378 1.500
4428 1.560
607 5.000
corelatii : C707 = D607 + D378( ici debit 378,partea de adaos comercial aferent marfurilor vandute)
diferenta dintre C707 si D607,reprezinta marja comerciala (adaosul comercial realizat) si care,in cazul acesta este de 30 %.
-D378 x 24%,reprezinta tva de plata = C 4423( sigur,acesta este afectat,in sensul scaderii si de tva deductibila de la alte intrari ce nu sunt marfuri,ca de exemplu,apa,chirii,curent electric,etc)
- Soldul D371 x 24/124 = soldul creditor al ct.4428.
Stocurile de marfuri se scad si dupa o anumita formula de calcul al adaosului comercial general realizat prin vanzare,dupa "K".
k =Sold creditor initial cont 378 plus rulaj creditor in perioada ct 378 impartit la ( sold Debitor initial ct 371+ rulaj debitor in perioada ct 371 minus TVA 24/124) = rezultatul se inmulteste cu rulaj creditor in perioada cont 707 si se obtine adaosul comercial realizat in perioada prin vanzare,debit ct.378.Daca din rulajul in perioada al contului 707 se scade" K" se obtine rulaj debitor in perioada al contului 607.
Hai ca am ametit,simplu in realitate dar complicat in formulare !
Tratamente specifice ale stocurilor fabricate
O societate obtine produse finite la cost de productie de 5.000,ulterior vonde produsele finite conform facturii in valoare de 3.000 lei,tva 24%.Costul de productie (ici avem o intreaga contabilitate separata,conturi din clasa 9 cu care calculam acest cost)este de 2.40
- se inregistreaza obtinerea de produse finite,
- se inregistreaza vanzarea produselor finite,
701 3.000 ( 1.000 buc )
4427 720
- se inregistreazascaderea din gestiune a produselor finite vandute,
______________________________________________________
Tratamente specifice a creantelor.
Creantele sunt sume de incasat de la clienti ( sau alti debitori) si din care scazandu-se cu datoriile pe termen scurt formeaza, in general, stocul de cash-flow.Termenul de incasare trebuie sa fie cat mai scurt ,iar cel de plata a datoriilor cat mai lung.Raportul intre creante si datorii trebuie sa fie suparunitar,adica creante/datorii mai mare decat 1.
Daca acest raport se inverseaza,societatea risca insolventa dupa consumarea rezervelor din casa si banci sau se imprumuta cu costuri (dobanda).
Clasa 4,Terti,are in general,o proportie de 90% functie de pasiv si restul o functie de activ.Creantele sunt contabilizate la aceasta clasa,au funtie de activ,se debiteaza cu constituirea creantei si se crediteaza cu incasarea lor.Soldul reflecta sume de incasat de la terti.Un caz special ii constituie avansurile acordate furnizorilor,cont 409 (toate conturile cu terminatia in 9 au functie inversa conturilor atasate)
deci atentie, 409 furnizori-debitori.
Exemple,
Sc X vinde marfuri in baza avizului de expeditie (de insotire) in valoare de 2.000 lei,tva 24 %
- se inregistreaza vanzarea marfurilor pe baza avizului,
707 2.000
4428 480 ( aici,tva nu este colectata !)
ulterior,se intocmeste factura care se expediaza si clientului,
411 = 418 2.480
tva devine colectata,
4428 = 4427 480
sau,
Sc X vinde marfuri in baza avizului de expeditie (de insotire) in valoare de 2.000 lei,fara a evidentia Tva,
- se inregistreaza vanzarea marfurilor pe baza avizului,
ulterior,se intocmeste factura care se expediaza si clientului,
411 = % 2.480
418 2.000
4427 480
Sc X acorda furnizorului Sc Y un avans in val.de 300,tva 24% in vederea achizitionarii de marfuri,Ulterior achizitioneaza marfa conform facturii in valoare de 1200,tva 24% si achita cv marfii.
Sc X acorda furnizorului Sc Y un avans in val.de 300,tva 24% in vederea achizitionarii de marfuri,Ulterior achizitioneaza marfa conform facturii in valoare de 1200,tva 24% si achita cv marfii.
- inregistrarea platii avansului,
409 300
4426 72
- se inregistreaza achizitia marfurilor,
371 1.200
4426 288
- se inreg.decontarea avansului si plata diferentei,
409 372
5121 1.116
4426 = 409 -72
___________________________________________________________
Tratamente specifice trezoreriei
In general cand auziti "trezorerie"va ganditi la numerarul din casa sau banca.Aceste conturi sunt reflectate
in clasa V a PCG,au o functie de activ,exceptie face 519 (atentie are 9 in terminatie,deci are o functie de pasiv) care este un cont de....CAPITALURI.A nu se confunda cu cele din clasa 1,aici termenul de "capitaluri"are o alta conotatie,arata o sursa de finantare insa pe termen sub un an (scurt).
exemple,
O societate comerciala a efectuat in cursul lunii urmatoarele tranzactii,
- deschide acreditiv in valoare de 2.300 pentru Sc Y SRL,
541 = 581 2.300
- ridica numerar 4.000 din contul curent deschis la banca Z,
581 = 5121 4.000
5311 = 581 4.000
- acorda unui salariat u avans spre decontare in val.de 500 pentru a participa la .....in interesul firmei,
- depune numerar 3.000 in contul curent deschis la banca Z
5311 581 3.000
________________________________________________________
Dupa cum afirmam, datoriile constituie o sursa de finantare pentru firma.Ele constituie o parghie financiara
care aduce beneficii economice fara costuri (nu vorbim aici de imprumuturi bancare sau financiare).
Datoriile pe termen mediu sau lung sunt asimilate propriului capital, formand capitalurile permanente iar cele pe termen scurt,numite si CURENTE (sau, datorii comerciale) sunt si ele surse de finantare insa fiind pe termen scurt sau foarte scurt(conform unor intelegeri comerciale,scrise sau nu),sunt extrem de volatile.Unele societati tocmai pe aceste surse se bazeaza, procedand la un echilibru pe sarma cu costuri mari, in acest fel pierzand furnizori importanti in afacerea lor.Soliditatea (pozitia financiara) unei firme este data de valoarea rezultata din diferenta dintre active si datorii.
A = CP - Datorii,adica, CP(capitaluri proprii) = Active - Datorii.Asta ne si intereseaza,capitalurile proprii,cele ce constituie sursa de finantare nevolatila,sigura, a activului societatii.
Tratamente contabile specifice datoriilor pe teremen scurt.
Aceste datorii includ: 1.datorii comerciale ( furnizori,avansuri primite de la clienti,furnizori-facturi nesosite),2.datorii salariale,3.datorii sociale,4.datorii fiscale.
Conturile de datorii curente sunt evidentiate in clasa a IV-a a PCG.Au o functie de capitaluri ( va dati seama ce fel de capitaluri sunt datoriile fiscale !!!) Soldurile lor exprima sumele datorate tertilor.Atentie,unele societati au aceste datorii materializate sub forma de pierderi, fara speranta da a mai fi recuperate in viitor,societati nedeclarate falimentare.
Ca orice clasa ce se respecta,exista si la aceste conturi de PASIV, exceptie, contul 419 Clienti-creditori (functie de activ) deoarece primim un avantaj economic (bani) de la clienti .Contul 408 Furnizori- facturi nesosite are rol de atentionare si evidenta a unor situatii deosebite.
Atentie,clasa a 4-a are o preponderenta de 90 % de pasiv.
Exemple,
Sc X a achizitionat marfuri in baza avizului de insotire (de expeditie) in valoare de 1.000,tva 24% de la furnizorul Sc Y,ulterior primeste factura.
Ca orice clasa ce se respecta,exista si la aceste conturi de PASIV, exceptie, contul 419 Clienti-creditori (functie de activ) deoarece primim un avantaj economic (bani) de la clienti .Contul 408 Furnizori- facturi nesosite are rol de atentionare si evidenta a unor situatii deosebite.
Atentie,clasa a 4-a are o preponderenta de 90 % de pasiv.
Exemple,
Sc X a achizitionat marfuri in baza avizului de insotire (de expeditie) in valoare de 1.000,tva 24% de la furnizorul Sc Y,ulterior primeste factura.
- se inreg.achizitia marfurilor pe baza avizului,
371 1.000
4428 240 (aici 4428 are rol de evidenta,unele firme nu mentioneaza tva-ul in aviz)
- se inregistreaza factura primita ulterior,
4426 = 4428 240
__________________________________________
__________________________________________
Tratamente contabile specifice capitalurilor proprii
Capitalurile proprii sunt reflectate în clasa 1 a Planului de conturi, grupele 10, 11, 12.Conturile de capitaluri proprii au funcție contabilă de capitaluri. Se creditează cu
constituirea capitalurilor proprii prin: capitalul subscris de către acționari/asociați, profitul
realizat destinat creșterii capitalului, transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii,
alte surse. Se debitează cu micșorarea capitalurilor proprii prin: retragerea capitalului de
cătreacționari/asociați, acoperirea pierderilor din capitalurile proprii, transformări interne ale
unor elemente de capitaluri proprii, alte micșorări. Soldul final este creditor și reflectă sursele
proprii de finanțare existente în cadrul entității economice la un moment dat.
Capitalul social este condiția fundamentală pentru existența oricărei societăți comerciale.
Este divizat în acțiuni/părți sociale cu aceeași valoare nominală.
Decalajul de timp dintre momentul subscrierii aportului și cel al depunerii aporturilor
de către acționari/asociați determină următoarea delimitarea:
1011 Capital subscris nevărsat→ pentru aporturile subscrise, dar nedepuse;
1012 Capital subscris vărsat → pentru aporturile aduse efectiv la societate.
Aporturilor subscrise de către acționari/acționari se reflectă din punct de vedere contabil
prin contul 456 Decontări cu asociații privind capitalul. Este cont bifuncțional. În debit se
înregistrează: constituirea creanțelor entității față de acționari/asociați la subscrierea capitalului;
diminuarea datoriei entității față de acționari/asociați la decontarea capitalului retras. În credit
reflectă: diminuarea creanțelor entității față de acționari/asociați prin aporturile aduse;
constituirea datoriilor entității față de acționari/asociați la retragerea capitalului. Contul poate
avea sold final debitor sau creditor. Soldul debitor reflectă creanța entității față de
acționari/asociați aferentă capitalului subscris și nevărsat. Sodul creditor reflectă datoria entității
față de acționari/asociați aferentă capitalului de rambursat.
Tratamente contabile specifice constituirii capitalului social
Exemplu:Constituirea SC X SA se realizeză în următoarele condiţii: emiterea a 1.000 acţiuni cu
valoarea nominaăl (VN) 10 lei/acţiune. În schimbul celor 1.000 acţiuni societatea primeşte de la
acţionari următoarele aporturi: disponibil pentru 400 acţiuni, un autoturism pentru 350 acţiuni
şi mărfuri pentru restul de 250 acţiuni.
Capital social = Nr. Acțiuni/părți sociale x Valoarea nominală
Capital social= 1000 x 10 lei = 10.000
Se înregistrează aportul adus de acționari:
% = 456 10.000 lei
5121 4.000 (400 acț x10lei)
2133 3.500 (350 acț x10lei)
371 2.000 (200 acț x10lei)
Se înregistrează transferarea capitalului din categoria nevărsat în categoria vărsat:
1011 = 1012 10.000 lei
Se înregistrează subscrierea capitalului:
456 = 1011 10.000
_________________________________________________
Tratamente contabile specifice majorării capitalului social
Majorarea capitalului social se efectuează prin aporturi noi și prin operații interne.Majorarea capitalului social prin aporturi noi presupune emiterea de noi acțiuni.
Majorarea capitalului social prin operațiile interne constă în încorporarea în capitalul social a
elementelor de capitaluri proprii: rezerve, prime de emisiune, rezultatul reportat.
Exemple:
SC Y SA decide majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000 acțiuni la un preț de
emisiune de 15 lei; valoarea nominală a unei acțiuni este de 10 lei.
Prime de emisiune = Nr. acțiuni (Valoarea de emisiune - Valoarea nominală)
Majorare capital social = 1.000 acț x 10 lei = 10.000 lei
Prime de emisiune = 1.000 acț x (15- 10) = 5. 000 lei
456 = % 15.000 lei
1011 10.000
1041 5.000
SC X SA decide majorarea capitalului social ca urmare a primirii unui autoturism de la un
acţionar. Pentru valoarea autoturismului se emit 120 acţiuni la un preţ de emisiune de 25 lei /
acţiune. Valoarea nominală a unei acţiuni este de 20 lei.
2133 = % 3.000 lei (120 acț x 25lei)
1012 2.400 (120 acț x20lei)
1043 600 (120 acț x( 25-20 lei)
SC Z SA decide majorarea capitalului social prin încorporarea din rezervele statutare a 400
lei din primele de emisiune a 600 lei:
% = 456 1.000 lei
1063 400
1041 600
Tratamente contabile specifice micșorării capitalului social
Micșorarea capitalului social se poate realiza prin retragerea unor acționari și acoperireapierderilor.
Exemple:
S.C. Gamma S.A. decide diminuarea capitalului social prin retragerea unui acţionar care
deţine 100 acţiuni, valoarea nominal 30 lei/acțiune. Ulterior, se restituie acționarului aportul,
din contul bancar.
Se înregistrează aprobarea retragerii acționarului (diminuarea capitalului social):
1012 = 456 3.000 lei
Se înregistrează restituirea aportului:
456 = 5121 3.000 lei
S.C. Beta S.A. decide diminuarea capitalului social prin acoperirea pierderii existente (din
rezultatul reportat) în valoare de 4.000 lei:
1012 = 117 4.000 lei
________________________________________________________
Tratamente contabile specifice veniturilor și cheltuielilor
Conturile de venituri sunt evidenţiate în clasa 7 Conturi de venituri a Planului de ConturiGeneral. Au funcţie contabilă de capitaluri. În credit reflectă veniturile recunoscute pe parcursul
perioadei. În debit reflectă veniturile încorporate în rezultatul exercițiului. Nu prezintă sold la
sfârşitul perioadei.
Conturile de cheltuieli sunt evidenţiate în clasa 6 Conturi de cheltuieli a Planului de
Conturi General. Au funcţie contabilă de capitaluri. În debit reflectă cheltuielile recunoscute pe
parcursul perioadei. În credit reflectă cheltuielile repartizate asupra rezultatului exercițiului. Nu
prezintă sold la sfârşitul perioadei.
Conturile de venituri și cheltuieli se închid la sfârșitul perioadei prin contul 121 Profit și
pierdere.
Exemplu:
SC BETA SRL a efectuat în luna decembrie 200N următoarele tranzacții:
Se înregistrează chiria aferentă unei clădiri pusă la dispoziția SC X SRL, conform facturii în
valoare de 5.000 lei, TVA 24%:
411 = % 6.200
706 5.000
4427 1.200
Se înregistrează factura primită de la Orange, în valoare de 400 lei, TVA 24%:
% = 401 496
626 400
4426 96
Se înregistrează factura de utilități în valoare de 600 lei, TVA 24%:
% = 401 744
605 600
4426 144
Se înregistrează dobânda în valoare de 100 lei, aferentă unui credit bancar pe termen scurt:
666 = 5198 100
Se înregistrează servicii de transport prestate către SC Z SRL, conform facturii în valoare de
2.000 lei, TVA 24%:
411 = % 2.480
704 2.000
4427 480
Se înregistrează amortizarea unui mijloc de transport, 200 lei:
6811 = 2813 200
Se înregistrează vânzarea de mărfuri conform facturii în valoare de 3.000 lei, TVA 24%;
costul de achiziție al mărfurilor vândute 2.200 lei:
411 = % 3.720
707 3.000
4427 720
607 = 371 2.200
Se înregistrează plata unei facturi externe în valoare de 1.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
% = 5124 4.300 1000 €x 4,3 lei
401 4.200 1000 €x 4,2 lei
665 100 1000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează încasarea unei facturi externe în valoare de 2.000 EURO. Cursul la data
facturării este de 4,2 lei / EURO, iar cursul la data plăţii este de 4,3 lei / EURO:
5124 = % 8.600 2000 €x 4,3 lei
411 8.400 2000 €x 4,2 lei
765 200 2000 €x (4,3-4,2)
Se înregistrează obținerea de produse finite în valoare de 9.000 lei:
345 = 711 9.000
Se înregistrează plăta comisioanelor bancare în valoare de 500 lei:
627 = 5121 500
Se înregistrează dobânda aferentă contului current deschis la..........., 200 lei:
5121 = 766 200
Se înregistrează consum de rechizite în valoare 400 lei:
6028 = 3028 400
Se înregistrează vânzarea unui calculator conform facturii în valoare de 2.000 lei, TVA
24%; valoarea de intrare 1.900 lei, integral amortizat:
461 = % 2.480
7583 2.000
4427 480
2814 = 214 1.900
Se înregistrează distrugerea unui stoc de mărfuri în valoare de 6.000 lei ca urmare a unei
inundații:
671 = 371 6.000
Se înregistrează salariile datorate personalului în valoare de 4.200 lei:
641 = 421 4.200
Se înregistrează plata unei amenzi în valoare de 1.000 lei, ca urmare a unui control efectuat
de Agenția Națională de Administrare Fiscală:
6581 = 5121 1.000
Se înregistrează impozitul pe profit:
691 = 441 1.072
Determinarea impozitului pe profit
Pentru determinarea impozitului pe profit trebuie delimitate două concepte, respectiv
rezultatul contabil și rezultatul fiscal.
Rezultatul contabil reprezintă diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale.
Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale
Rezultatul fiscal este profitul impozabil, respectiv, baza determinării impozitului pe profit,
conform reglementărilor fiscale din România.
Rezultatul fiscal= Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale
Cheltuielile nedeductibile și deducerile fiscale sunt prevăzute în mod explicit în reglementările
fiscale. Spre exemplu, în categoria cheltuielilor nedeductibile se includ amenzile și penalitățile
datorate statului, iar în categoria deducerilor fiscale se includ cheltuielile de protocol care se
încadrează în limitele legale.
Impozitul pe profit se calculează astfel:
Impozitul pe profit= Rezultatul fiscal x 16%
Rezultatul net al exercițiului ( Profit/Pierdere) reprezintă diferența dintre rezultatul
contabil și impozitul pe profit.
Rezultatul net al exercițiului = Rezultatul contabil - Impozitul pe profit
Exemplu:
Rezultatul contabil= 21.400 – 15.700 =5.700 lei
Rezultatul fiscal= 5.700 + 1.000-0 = 6.700 lei
Cheltuieli cu amenzile datorate statului
Impozit pe profit = 6.700 x 16% = 1.072 lei
Rezultatul net al exercițiului = 5.700 -1.072 =4.628 lei
Se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:
121 = 691 1.072
Urmeaza....
