vineri, 29 ianuarie 2010

Impozit minim 2010

Lista cu propuneri de mentinere a impozitului minim ptr 2010: - hoteluri si alte facilitati de cazare similare, - facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata (ex: pensiunile, cabanele) - parcuri pentru rulote, campinguri si tabere, alte servicii de cazare. - restaurantele, - activitatile de alimentatie (catering) pentru evenimente, - alte activitati de alimentatie, - baruri si alte activitati de servire a bauturilor, - agentiile turistice, tur-operatorii si firmele care asigura alte servicii de rezevare si asistenta turistica, - centrele de fitness, - parcurile de distractii si alte activitati recreative si de distractive, - servicii de reparare a calculatoarelor si a echipamentelor periferice, echipamentelor de comunicatii, - servicii de reparare a dispozitivelor de uz gospodaresc si cele pentru casa si gradina - centrele de reparare a incaltamintei si a articolelor din piele, a mobilei si a furniturilor casnice, a ceasurilor si a bijuteriilor, - servicii de reparare a articolelor de uz personal si gospodaresc, spalare si curatare a articolelor textile si a produselor din blana, - coafura, frizeria si alte activitati de infrumusetare si intretinere corporala, - serviciile de pompe funebre.

Declaratia 101

Declaratia 101/2009 Cine se grabeste poate depune la Adm Fin. declaratia 101 FARA viza de la un consultant fiscal !!!

Download

A se vedea si Declaratia 101 ptr anul 2009

luni, 25 ianuarie 2010

Impozitul pe profit-modificari legislative

Principalele modificari privind impozitul pe profit, aplicabile de la 1 ianuarie 2010, aduse Codului Fiscal prin Ordonanta de urgenta nr. 109/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 689/13 octombrie 2009, includ urmatoarele: A. Societatea europeana In materie de impozit pe profit se introduce in legislatia fiscala romaneasca notiunea de persoane juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene (i.e. societate europeana sau societate cooperativa europeana). Aceste persoane juridice sunt considerate persoane obligate la plata impozitului pe profit, impozit aplicat asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate. Prevederile Codului Fiscal in legatura cu operatiunile de reorganizare in care sunt implicate societatile din diferite state membre sunt completate cu prevederi specifice referitoare la aceste persoane juridice. De asemenea, in modificari se precizeaza ca diferitele prevederi aplicabile persoanelor juridice romane (precum taxarea veniturilor din dividende, asocierile fara personalitate juridica) sunt aplicabile si persoanelor juridice infiintate potrivit legislatiei europene. B. Declaratiile anuale de impozit pe profit Contribuabilii vor fi obligati sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmator (fata de 15 aprilie conform prevederilor actuale). De asemenea, contribuabilii vor depune declaratia anuala de impozit pe profit si vor plati impozitul aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator (fata de 15 februarie conform prevederilor actuale) in cazul in care definitiveaza pana la aceasta data inchiderea exercitiului financiar anterior. C. Impozitul pe dividende In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se va plati pana la data de 25 ianuarie a anului urmator (fata de 31 decembrie a anului respectiv conform prevederilor actuale).

duminică, 24 ianuarie 2010

Ptr.Soc.Comerciale,Bilantul ptr 2009 NU se depune la Adm.Financiara...

Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prevăzute la art. 3, alin. (1) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: 1. bilanţ prescurtat (cod 10); 2. cont de profit şi pierdere (cod 20); 3. note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. Acestea vor fi însoţite de :
4.formularul "Date informative" (cod 30) ,şi
5.formularul "Situaţia activelor imobilizate" (cod 40).
Nota :criteriile de marime sunt: - total active: 3.650.000 Euro - cifra de afaceri netă: 7.300.000 Euro - număr mediu salariaţi: 50
_______________________________________ In cazul entităţilor nou-înfiinţate, acestea pot întocmi pentru primul exerciţiu de raportare situaţii financiare anuale simplificate sau situaţii financiare anuale cu 5 componente. Pentru al doilea exerciţiu financiar de raportare, aceste entităţi analizează indicatorii determinaţi din situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent şi indicatorii determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent, întocmind situaţii financiare anuale în funcţie de criteriile de mărime înregistrate.
______________________________________
În cazul subunităţilor, în scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, soldul conturilor 481 ˝Decontări între unitate şi subunităţi˝ şi 482 ˝Decontări între subunităţi˝ se transferă în contul 461 ˝Debitori diverşi˝/analitic distinct sau 462 ˝Creditori diverşi˝/analitic distinct, după caz, urmând ca, la începutul exerciţiului financiar următor, să se repună în conturile din care au provenit.
_____________________________________
Notele explicative ..., nu sunt limitative, acestea urmând să conţină cel puţin informaţiile cerute de această secţiune.
______________________________________
Situaţiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând şi numele în clar al acestora. Rândul corespunzător calităţii persoanei care a întocmit situaţiile financiare se completează astfel: a)- directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, potrivit legii; b)- persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;
Prin directorul economic, contabilul-şef se înţelege acea persoană angajată, potrivit legii, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată(nota:... "Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare",...cap.II,art.10,al.2,Leg.82/1991 ) Comentarii:Prima regula stabilita de art. 10 alin. 2 din Legea Contabilitatii, stabileste ca, de regula contabilitatea este organizata si condusa in compartimente distincte de catre o persoana numita care trebuie sa aiba studii economice superioare.Prima exceptie la aceasta regula este data de art. 10 alin. 3 din Legea Contabilitatii care prevede(atentie!) posibilitatea (si nu obligativitatea!) ca poate fi organizata si condusa contabilitatea si de catre persoane fizice sau juridice organizate potrivit OG 65/1994.Art. 6 si 9 din OG 65/1994 modificata de OG 17/2007 stabilesc ca dintre persoanele autorizate potrivit acestui act normativ, doar expertul contabil este cel care poate semna situatiile financiare anuale.Art. 10 alin. 4 din Legea Contabilitatii elimina posibilitatea care spune ca la unitatile cu cifra deafaceri de pana la 50.000 Euro (care nu au angajat personal calificat sau nu au contracte de prestari servicii cu experti contabili/contabili autorizati) raspunderea pentru tinerea contabilitatii revine administratorului unitatii. In actualul context art. 10 alin. 4 din Legea Contabilitatii instaureaza raspunderea contabililor pentru aplicarea necorespunzatoare a reglementarilor contabile.Asadar contabilii vor trebui sa fie mult mai drastici cu patronii care fie cer inregistrari neconforme, fie intarzie cu depunerea actelor spre prelucrare intrucat orice intarziere indepunerea sau plata contributiilor la stat poate cade in sarcina contabililor daca se face dovada ca acestia nu si-au indeplinit la timp (indiferent de motive) obligatiile specifice Concluzii:Raportandu-ne la dispozitiile art. 5 alin. 2 din Legea Contabilitatii, retinem urmatoarele:
1. La unitatile la care organizarea si tinerea contabilitatii se face in compartimente distincte,conduse de persoane special numite care au studii superioare economice, situatiile financiare anuale se semneaza de catre acestea. Asadar, la unitatile unde sunt incadrati
cu contract individual de munca (nu conteaza perioada) contabili cu studii superioare economice ale caror atributii sunt de a tine si conduce contabilitatea,acestia din urma pot intocmi si semna situatiile financiare anuale.
2. Acolo unde contabilitatea este organizata si condusa de persoane juridice saufizice autorizate potrivit OG 65/1994 modificata si completata de OG 17/2007(experti contabili si contabili autorizati) numai expertii contabili pot intocmi si semna situatiile financiare anuale.
___________________________________
Atentie:
Persoanele juridice prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, indiferent de forma de organizare, forma de proprietate şi de reglementările contabile aplicabile au obligaţia să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice,
cu excepţia societăţilor comerciale.
Societatile comerciale vor depune bilantul... ...18. (1) Conform art. 185 şi 201 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu exerciţiul financiar 2009 societăţile comerciale vor depune situaţiile financiare anuale numai la oficiile Registrului Comerţului. Potrivit prevederilor art. 185 alin. (4) din aceeaşi lege, datele cuprinse în situaţiile financiare anuale sunt transmise în formă electronică de către oficiile Registrului Comerţului către Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile stabilite în acest sens. (2) Situaţiile financiare anuale depuse la oficiile Registrului Comerţului vor fi însoţite de formularul ˝Date informative˝ (cod 30) şi formularul ˝Situaţia activelor imobilizate˝ (cod 40).
______________________________________ Termenul de depunere 1.Conform prevederilor art. 36 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată: (1) Termenele pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt următoarele: a) pentru societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;(nota: 31.05.2010) ....
2. Societăţile comerciale care de la constituire nu au desfăşurat activitate, precum şi cele aflate în lichidare, potrivit legii, vor depune o declaraţie în acest sens, pe suport electronic şi listate, cu semnăturile corespunzătoare, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, la oficiile Registrului Comerţului(nota:02.03.2010).
_______________________________________
Conditii:
..."Situaţiile financiare anuale vor fi însoţite de raportul administratorilor, raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz, şi de propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile.
Situaţiile financiare vor fi însoţite de o declaraţie scrisă a persoanelor prevăzute la art. 10 alin. (1) prin care îşi asumă răspunderea pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale şi confirmă că: a) politicile contabile utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt în conformitate cu reglementările contabile aplicabile; b) situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată; c) persoana juridică îşi desfăşoară activitatea în condiţii de continuitate.” ____________________________________ Pentru societăţile comerciale, respectiv sucursalele care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, programul de asistenţă în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale va fi elaborat ulterior. _____________________________ Atentie: aplicatia Bilant 2009 este in format(nou) PDF si nu EXE. Download aici: BILANT_dir_iv_2009_2_rar Contine: Bilant prescurtat "SCS" si Bilant "SCL" _______________________________

sâmbătă, 23 ianuarie 2010

Inregistrarea Provizioanelor pentru Litigii (Clientii Neincasati)

Conform Codului Fiscal, provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1.sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004; 2.sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei; 3.nu sunt garantate de alta persoana; 4.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5.au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit. De asemenea provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1.sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007; 2.creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotarârii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie; 3.nu sunt garantate de alta persoana; 4.sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului; 5.au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului. Inregistrarile contabile: *Se inregistreaza clientii aflati in litigiu, in urma actiunii in justitie: 4118 = 4111 *Se inregisteaza apoi provizionul ce se constituie pentru litigiu potrivit principiului prudentei (in general suma inregistrata este mai mica decat cea inregistrata pe clienti in litigiu, deoarece in urma actiunii in justitie se presupune ca o parte din creanta se va incasa: 6812 = 1511 *La finalul litigiului, daca se incaseaza o parte/totalitatea creantei, se inregistreaza incasarea: 5121 = 4118 *Diferenta de creanta neincasata la finalul litigiului se va trece pe pierderi, inclusiv TVA-ul aferent (atentie inregistrarea se foloseste doar daca nu s-a incasat creanta in totalitate la finalul litigiului): % = 4118 654 4427 *Odata litigiul incheiat, o parte din suma incasata si restul pana la totalul creantei recunoscuta pe pierdere, se poate face realuarea provizionului recunoscut initial: 1511 = 7812

Inregistrari contabile privind vanzarea unui utilaj

Prezentarea unui caz practic de inregistrari contabile privind vanzarea unui utilaj, evidentiat ca mijloc fix, cu o valoare contabila de 10.000 lei si amortizare inregistrata pana la data scoaterii din uz de 8.000 lei. Utilajul este vandut la un pret de 9.500 lei in cadrul unei licitatii. Factura de la furnizor pentru serviciile de licitatie prestate este in suma de 1.000 lei. Inregistrarea costurilor de licitatie: % = 401 "Furnizori" 1.000 lei 622 "Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile" 840 lei 4426 "TVA deductibila" 160 lei Plata furnizorului de servicii licitatie: 401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 1.000 lei Scoaterea din evidenta a utilajului: % = 213 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii" 10.000 lei 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" 8.000 lei 658 "Alte cheltuieli de exploatare" (pentru partea neamortizata) 2.000 lei Intocmirea si inregistrarea facturii de vanzare a utilajului: 461 "Debitori diversi" = % 9.500 lei 758 "Alte venituri din exploatare" 7.983 lei 4427 "TVA colectata" 1.517 lei Incasarea facturii de vanzare a utilajului: 5121 "Conturi la banci in lei" = 461 "Debitori diversi" 9.500 lei

Scoaterea din evidenta a mijloacelor fixe-utilaje

Prezentarea unui caz practic de inregistrari contabile privind scoaterea din functiune a unui utilaj, evidentiat ca mijloc fix, cu o valoare contabila de 10.000 lei si amortizare inregistrata pana la data scoaterii din uz de 8.000 lei. Utilajul genereaza cheltuieli de casare de tipul materialelor in valoare de 100 lei si manopera in valoare de 300 lei. In urma casarii se recupereaza piese de schimb in valoare de 500 lei. Scoaterea din evidenta a utilajului: % = 213 "Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii" 10.000 lei 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" 8.000 lei 658 "Alte cheltuieli de exploatare" (pentru partea neamortizata) 2.000 lei Cheltuielile cu materialele si manopera ocazionate de scoatere din uz: 658 "Alte cheltuieli de exploatare" = % 400 lei 302 "Materiale consumabile" 100 lei 421 "Personal - salarii datorate" 300 lei Inregistrarea venitului in urma recuperarii pieselor de schimb: 302 "Materiale consumabile" = 758 "Alte venituri din exploatare" 500 lei Diferenta intre valoarea pieselor de schimb recuperate (valorificarea scoaterii din uz a utilajului) si cheltuielile ocazionate de casarea utilajului se foloseste pentru acoperirea partiala a valorii ramase neamortizate la data casarii: 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere" = 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" 100 lei 281 "Amortizări privind imobilizările corporale" = 658 "Alte cheltuieli de exploatare" 100 lei
Rezultatul exercitiului vizeaza doua conturi din planul de conturi conform RAS: * 121 - "Profit si pierdere" ce evidentieaza profitul sau pierderea realizata in cursul exercitiului. Soldul creditor al acestuia reprezinta profitul realizat, iar soldul debitor reprezinta pierderea realizata. * 129 - "Repartizarea profitului" ce evidentieaza repartizarea profitului realizat in exercitiul curent. Fiind un cont de activ, el poate avea doar sold debitor care reprezinta profitul repartizat aferent anului in curs. Inregistrarile contabile care afecteaza cele doua conturi se pot clasifica astfel: * Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli la sfarsitul fiecarei luni: clasa 7 = 121 "Profit si pierdere" 121 "Profit si pierdere" = clasa 6 * Inregistrarea pierderilor din exercitiile curente care au fost reportate in exercitiul urmator: 117 "Rezultatul reportat" = 121 "Profit si pierdere" * Inregistrarea acoperirii pierderii in anii precedenti din profitul anului curent: 121 "Profit si pierdere" = 117 "Rezultatul reportat" * Inregistrarea profitului net realizat in exercitiul precedent si repartizat: 121 "Profit si pierdere" = 129 ""Repartizarea profitului" * Constituirea rezervelor din profitul realizat in exercitiul curent: 129 ""Repartizarea profitului" = 106 "Rezerve" * Acoperirea pierderilor din anii precedenti din profitul realizat in exercitiul curent: 129 ""Repartizarea profitului" = 117 "Rezultatul reportat" * Repartizarea profitului exercitiului in curs pentru dividende, participarea salariatilor la profit, surse proprii de finantare: 129 ""Repartizarea profitului" = 117 "Rezultatul reportat"

joi, 21 ianuarie 2010

Declaratia 101 ptr anul 2009

Deoarece a fost introdus impozitul minim in mai 2009,declaratia 101 privind impozitul pe profit se modifica.Redau mai jos modalitatea de completare a declaratiei 101 modificata pentru anul 2009.
INSTRUCTIUNI de completare a formularului 101 "Declaratie privind impozitul pe profit", cod 14.13.01.04
I. Depunerea declaratiei
1. Declaratia privind impozitul pe profit se completeaza si se depune anual de catre platitorii de impozit pe profit pâna la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmator. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care definitiveaza pâna la data de 25 februarie închiderea exercitiului financiar anterior, organizatiile nonprofit, precum si contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, din pomicultura si viticultura au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind impozitul pe profit pâna la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si care au definitivat închiderea exercitiului financiar anterior pâna la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui de raportare depun declaratia anuala de impozit pe profit fara a depune formularul 100 pentru impozitul pe profit pentru trimestrul IV al anului de raportare.
În cazul asocierilor fara personalitate juridica, pentru impozitul pe profit datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si retinut de persoana juridica responsabila nu se completeaza si nu se depune declaratia anuala de impozit pe profit.
Contribuabilii care înceteaza sa existe în cursul anului fiscal au obligatia sa completeze si sa depuna declaratia privind impozitul pe profit pâna la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.
La completarea formularului se au în vedere prevederile Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotarârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si deciziile Comisiei fiscale centrale constituite la nivelul Ministerului Finantelor Publice si cele ale Comisiei de proceduri fiscale din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. ______________________________________
În ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor referitoare la impozitul minim, se vor avea în vedere prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Hotarârii Guvernului nr. 488/2009 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004. În cazul în care platitorul corecteaza declaratia depusa, declaratia rectificativa se întocmeste pe acelasi model de formular, înscriind "X" în spatiul special prevazut în acest scop. _____________________________
2. Declaratia privind impozitul pe profit se completeaza cu ajutorul programului de asistenta. Formularul se depune în format hârtie, semnat si stampilat conform legii, cu codificarea informatiei prin cod de bare sau prin mijloace electronice de transmitere la distanta, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
II. Completarea declaratiei 1. Perioada de raportare În rubrica "Anul" se înscrie cu cifre arabe anul pentru care se completeaza declaratia (de exemplu: 2009). 2. Sectiunea A "Date de identificare a platitorului" În caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza codul de identificare fiscala atribuit conform legii, înscriindu-se cifrele cu aliniere la dreapta. În situatia în care declaratia se completeaza de catre împuternicit/reprezentant fiscal, desemnat potrivit legii, se înscriu codul de identificare fiscala atribuit de organul fiscal competent persoanei ale carei obligatii sunt îndeplinite, precum si datele de identificare a acesteia, iar la rubrica "Functia/Calitatea" din formular se înscrie "Împuternicit". În prima casuta se înscrie prefixul RO, în cazul în care contribuabilul este înregistrat în scopuri de taxa pe valoarea adaugata. În rubrica "Denumire" se înscrie denumirea platitorului. Rubricile privind adresa se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal al platitorului.
3. Sectiunea B "Date privind impozitul pe profit" Rândurile 1-10 - se completeaza cu datele corespunzatoare, înregistrate în evidenta contabila a contribuabililor. La rândul 2, "Cheltuieli de exploatare" se înscriu si cheltuiala cu impozitul pe profit, precum si cheltuiala cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul contribuabililor care în cursul anului fiscal devin platitori de impozit pe profit potrivit art. 107^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. În cazul în care se înregistreaza un rezultat negativ (pierdere), acesta se va înregistra cu semnul "-" (minus).
Rândul 11 - se completeaza cu sumele reprezentând diferente favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluarii creantelor si datoriilor în valuta, înregistrate în contabilitate la data schimbarii sistemului contabil în contul "Rezultatul reportat", ca urmare a retratarii sau transpunerii, si care devin impozabile la data încasarii/platii acestora, pentru perioada retratata sau transpusa. De asemenea, se completeaza si cu sumele reprezentând rezervele care au fost deductibile la determinarea profitului impozabil, devenite impozabile în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5), alin. (5^1) si alin. (6) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, acest rând se completeaza si cu sumele reprezentând veniturile care se iau în calcul la determinarea profitului impozabil, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit prevederilor legale în vigoare pâna la data de 30 aprilie 2005 inclusiv.
Rândul 12 - se completeaza cu sumele reprezentând diferente nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluarii creantelor si datoriilor în valuta, înregistrate în contabilitate la data schimbarii sistemului contabil în contul "Rezultatul reportat", ca urmare a retratarii sau transpunerii la data încasarii/platii acestora, pentru perioada retratata sau transpusa. Se completeaza si cu cheltuielile de administrare capitalizate în valoarea stocurilor (la data scaderii din gestiune a stocului respectiv), valoarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare si valoarea mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar ramase de recuperat, corespunzator duratei initiale de amortizare, dupa caz. De asemenea, acest rând se completeaza cu sumele reprezentând cheltuielile care se iau în calcul la determinarea profitului impozabil, conform art. 19 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit prevederilor legale în vigoare pâna la data de 30 aprilie 2005 inclusiv.
Rândul 14 - se completeaza cu suma reprezentând amortizarea fiscala determinata conform prevederilor art. 24 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 15 - se completeaza cu sumele reprezentând cheltuielile cu dobânzile si diferentele de curs valutar, care sunt reportate din anii fiscali anteriori, conform prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste sume vor fi preluate de la rândul 32 din declaratia privind impozitul pe profit depusa pentru anul anterior.
Rândul 16 - se completeaza cu valoarea reprezentând constituirea sau cresterea neta a rezervei legale în perioada de raportare, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 17 - se înscriu din punct de vedere fiscal provizioanele constituite potrivit art. 22 din titlul II din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, altele decât cele care sunt înregistrate pe cheltuieli de exploatare la rândul 2 din formular.
Rândul 18 - se completeaza cu valoarea altor deduceri la calculul profitului impozabil, conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 20 - se completeaza cu veniturile financiare reprezentând dividendele pe care contribuabilul le-a primit de la o alta persoana juridica româna.
Rândul 21 - se completeaza cu valorile corespunzatoare veniturilor neimpozabile, altele decât cele înregistrate la rândul 20, prevazute la art. 20 si 20^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 24 - se completeaza cu sumele reprezentând cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate în evidenta contabila. În cazul contribuabililor care în cursul anului fiscal devin platitori de impozit pe profit potrivit art. 107^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, la acest rând se înscriu si sumele reprezentând cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor înregistrate în evidenta contabila.
Rândul 25 - se completeaza cu cheltuielile cu impozitul pe profitul/veniturile realizat/realizate în strainatate, reflectate drept cheltuiala în evidenta contabila.
Rândul 26 - se înscriu valorile reprezentând cheltuielile reglementate de art. 21 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 27 - se înscrie valoarea cheltuielilor de protocol care depaseste limita prevazuta la art. 21 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 28 - se înscrie valoarea cheltuielilor de sponsorizare si/sau mecenat si cu bursele private, efectuate potrivit legii si înregistrate în contabilitate.
Rândul 29 - se înscrie valoarea cheltuielilor cu amortizarea înregistrata în contabilitate.
Rândul 30 - se înscriu toate sumele înregistrate drept cheltuieli în contabilitate, angajate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor si a rezervelor, peste limitele sau în alte conditii decât cele prevazute la art. 22 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 31 - reprezinta valoarea cheltuielilor cu dobânzile nedeductibile fiscal, care nu sunt reportate pentru perioada urmatoare, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 32 - reprezinta valoarea cheltuielilor cu dobânzile si cu diferentele de curs valutar aferente anului fiscal de raportare, nedeductibile fiscal pentru anul fiscal curent, dar care sunt reportate pentru perioada urmatoare, potrivit prevederilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 33 - se completeaza cu valoarea cheltuielilor efectuate în scopul realizarii de venituri neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. c) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 34 - se completeaza cu sumele reprezentând alte cheltuieli nedeductibile, cum sunt: - depasirile limitelor admisibile, stabilite prin dispozitiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia celor mentionate la lit. a), g), h), i); - cheltuielile prevazute la art. 21 alin. (4) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia celor mentionate la lit. a), b), i) si p); - alte cheltuieli care nu sunt efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile.
Rândul 37 - se completeaza cu sumele reprezentând pierderile înregistrate în perioada curenta, de reportat pentru perioada urmatoare, conform prevederilor art. 32 alin. (2) si art. 33 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru tranzactiile efectuate pâna la data de 30 aprilie 2005 inclusiv.
Rândul 38 - se completeaza cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare atât din activitatile din România, cât si din cele din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 32 alin. (2) si art. 33 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru tranzactiile efectuate pâna la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.
Rândul 40.1 - se înscrie suma rezultata din aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil care se impune cu aceasta cota. Rândul 40.2 - se completeaza cu suma reprezentând impozitul de 5% aplicat asupra veniturilor din activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, în conditiile reglementate de art. 18 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rândul 41.1 - se completeaza cu valoarea cea mai mica dintre urmatoarele doua valori, pe fiecare stat din care se obtin venituri prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa, venituri impuse atât în România, cât si în statul strain, respectiv: 1. suma impozitelor platite direct sau indirect prin retinere la sursa si virate de o alta persoana catre acel stat strain, pentru profiturile sediilor permanente din acel stat sau pentru alte venituri provenite din acel stat, confirmate de documentele ce atesta plata acestora; 2. suma egala cu impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei prevazute la art. 17 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, la: - profiturile impozabile obtinute de sediile permanente din acel stat strain, profituri calculate în conformitate cu prevederile titlului II din Codul fiscal; - celelalte venituri obtinute în acel stat strain. Rândul 41.2 - se înscrie suma ce reprezinta scutirea de la plata a impozitului pe profit realizat din activitatea desfasurata pe durata de existenta a zonei defavorizate etc. Rândul 41.3 - se înscriu sumele ce reprezinta reduceri ale impozitului pe profit, calculate potrivit legislatiei în vigoare, exclusiv deducerea privind sponsorizarea si/sau mecenatul si cu bursele private, efectuate potrivit legii.
Rândul 43 - se înscriu sumele reprezentând cheltuieli cu sponsorizarea si/sau mecenatul în limitele si în conditiile prevazute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu bursele private, potrivit legii. ___________________________________________
4. Sectiunea C "Date privind definitivarea impozitului pe profit anual"
4.1. Punctul I se completeaza de catre contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a), alin. (4) si (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
Rândul 1 - se preia suma înscrisa la rândul 44, reprezentând impozitul pe profit anual. _____________________________________
Cine completeaza datele din sectiunea C,punctul I.
1) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine;
(4) Organizatiile nonprofit ,(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritar din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura ___________________________________________
Rândul 2 - se înscrie suma reprezentând impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, de catre contribuabilii obligati la plata acestuia în conformitate cu prevederile legale mai sus invocate. Pentru anul 2009 se va recalcula corespunzator perioadei 1 mai-31 decembrie 2009. Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (4) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu completeaza acest rând, având în vedere faptul ca, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) din acelasi act normativ, acestia nu datoreaza impozit minim.
Rândul 3 - se compara suma înscrisa la rândul 1 cu suma înscrisa la rândul 2 si se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit datorat la nivelul sumei celei mai mari. La compararea sumelor se vor avea în vedere dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2009, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a) si alin. (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru definitivarea impozitului pe profit anual, aplica prevederile art. 18 alin. (2) din aceeasi lege prin compararea impozitului pe profit datorat la sfârsitul anului fiscal cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru anul 2009, contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. a) si alin. (5) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, efectueaza comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual, prevazut la art. 18 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, determinat în mod corespunzator pentru perioada impozabila respectiva.
Rândul 4 - se înscrie suma reprezentând diferenta de impozit pe profit stabilita de organele de inspectie fiscala pentru anul fiscal de raportare si care se regaseste în indicatorii din formular.
Rândul 5 - se înscriu sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe profit, declarate trimestrial prin formularul 100. În situatia în care în anul fiscal de raportare sumele au fost corectate prin depunerea unei declaratii rectificative (formularul 710 "Declaratie rectificativa"), se vor avea în vedere sumele corectate. ______________________________________________
4.2. Punctul II se completeaza de catre contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
Cine completeaza datele din sectiunea C,punctul II b) contribuabilii, altii decat cei prevazuţi la punctul I, au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.Incepand cu anul 2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a)."
Rândul 1 - se preia suma înscrisa la rândul 44, reprezentând impozitul pe profit anual.
Rândul 2 - se înscrie suma reprezentând diferenta de impozit pe profit stabilita de organele de inspectie fiscala pentru anul fiscal de raportare si care se regaseste în indicatorii din formular.
Rândul 3 - se înscriu sumele reprezentând impozitul pe profit datorat, declarate prin formularul 100, pentru trimestrele I, II si III, în anul fiscal de raportare (se vor prelua sumele înscrise la rd. 1, respectiv la rd. 2 din formularul 100). Acest rând se completeaza în situatia în care, pentru trimestrele I, II si III, în anul fiscal de raportare nu se datoreaza impozit minim (rd. 1.1 din formularul 100 nu este completat). În situatia în care sumele au fost corectate prin depunerea unei declaratii rectificative (formularul 710 "Declaratie rectificativa"), se vor avea în vedere sumele corectate.
Rândul 4 - se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit, declarata prin formularul 100, pentru trimestrul IV, de catre contribuabilii care definitiveaza închiderea exercitiului financiar anterior pâna la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmator celui de raportare. În situatia în care suma a fost corectata prin depunerea unei declaratii rectificative (formularul 710 "Declaratie rectificativa"), se va înscrie suma corectata.
Rândul 5 - se înscriu sumele reprezentând impozitul minim, declarate trimestrial prin formularul 100 de catre contribuabilii obligati la plata acestuia, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare (se vor prelua sumele înscrise la rd. 1.1, respectiv la rd. 2 din formularul 100). În situatia în care sumele au fost corectate prin depunerea unei declaratii rectificative (formularul 710 "Declaratie rectificativa"), se vor avea în vedere sumele corectate.
Rândul 6 - se înscriu sumele reprezentând impozitul pe veniturile microîntreprinderilor declarat pentru anul de raportare prin formularul 100 de catre microîntreprinderile care în cursul anului fiscal devin platitoare de impozit pe profit, potrivit art. 107^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare (se vor prelua sumele înscrise la rd. 1, respectiv la rd. 2 din formularul 100). Acest rând se completeaza în situatia în care, pentru trimestrele I, II si III, în anul fiscal de raportare nu se datoreaza impozit minim (rd. 1.1 din formularul 100 nu este completat). În situatia în care sumele au fost corectate prin depunerea unei declaratii rectificative (formularul 710 "Declaratie rectificativa"), se vor avea în vedere sumele corectate.
Rândul 7 - se înscriu, pentru anul de raportare, sumele reprezentând impozitul minim, declarate trimestrial prin formularul 100 de catre microîntreprinderile obligate la plata acestuia în conformitate cu prevederile art. 107 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si care în cursul anului fiscal devin platitoare de impozit pe profit, potrivit art. 107^1 din acelasi act normativ. În situatia în care sumele au fost corectate prin depunerea unei declaratii rectificative (formularul 710 "Declaratie rectificativa"), se vor avea în vedere sumele corectate.
Rândul 9 - se completeaza cu impozitul minim aferent trimestrului IV, prevazut la art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Suma înscrisa la rd. 8 "Diferenta de impozit pe profit" se compara cu suma înscrisa la rd. 9 "Impozit minim pentru trimestrul IV". În functie de rezultatul compararii, suma mai mare se preia la rândul 10 sau 11, dupa caz.
Rândul 10 - se înscrie suma de la rândul 8, în situatia în care se datoreaza impozit pe profit stabilit în conformitate cu dispozitiile titlului II din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv daca suma înscrisa la rândul 8 este mai mare decât suma înscrisa la rândul 9.
Rândul 11 - se preia suma de la rândul 9, în situatia în care suma înscrisa la rândul 8 este mai mica decât suma înscrisa la rândul 9, suma reprezentând impozitul minim aferent trimestrului IV.

miercuri, 20 ianuarie 2010

Inchidere contabila a unei luni

Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am respectat intocmai cadrul legal ce sta la baza situatiilor financiare: *Inchiderea veniturilor si cheltuielilor: 1.Rulajul creditor al clasei 6 de cheltuieli trebuie sa fie egal cu rulajul debitor 121 "Contul de profit si pierdere"; 2.Rulajul debitor al clasei 7 de venituri trebuie sa fie egal cu rulajul creditor 121 "Contul de profit si pierdere"; 3.Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de influenta contului 711 "Variaţia stocurilor" ce se foloseste in activitatea de productie; 4.Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net reflectandu-se in soldul contului 121. *Inchiderea TVA-ului: 1.In urma inchiderii TVA-ului va rezulta TVA de plata sau TVA de recuperat, ce va fi prezentat in declaratia 300; 2.Conturile de TVA 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" si 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" nu prezinta sold la sfarsit de luna, rezultatul lor net reflectandu-se in soldul conturilor 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de plată" SAU 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", dupa caz. 3.Se verifica jurnalele de vanzari si cumparari - codul de TVA sa fie completat corect, baza de impozitare totala inmultita cu procentul de TVA sa rezulte TVA-ul inscris in jurnal la coloana corespunzatoare, sa exista concordanta intre jurnale si fisele de cont TVA; *Analiza soldurilor din balanta contabila analitica, cu intocmirea componentei detaliate a fiecarui sold de cont; *Analiza rulajelor conturilor de venituri si cheltuieli comparativ cu luna anterioara, cu aceeasi luna a anului trecut si cu bugetul pentru semnalarea eventualelor inadvertente sau deviatii, precum si clasificarii eronate ale operatiunilor pe conturile de venituri si cheltuieli; *Completarea registrului "Carte Mare"; *Completarea Registrului Jurnal; *Completarea Registrului de Evidenta Fiscala (platitorii de impozit pe profit); *Efectuarea reconcilierilor: 1.Inregistrari contabile cu documente justificative, contracte si extrase de cont; 2.Reconcilierea amortizarii si deprecierii: rulajul debitor al conturilor din clasa 68 trebuie sa fie egal cu rulajul creditor al conturilor din clasa 28; 3.Reconcilierea stocurilor: totalul valoric al fiselor de magazie pe intrari, iesiri si sold pentru fiecare categorie de stocuri trebuie sa fie egal cu rulajul debitor al categoriei de stocuri pentru intrari, cu rulajul creditor al categoriei de stocuri pe iesiri si cu soldul fiecarei categorii de stocuri pentru reconcilierea de sold valoric; 4.Furnizorii neachitati se reconcilieaza cu facturile fizice neachitate si se confirma scadentele de plata conform termenelor de plata inscrise in facturi sau contracte; 5.Clientii neincasati se reconcilieaza cu facturile fizice neincasate si se confirma scadentele de incasat conform termenelor de incasare inscrise in facturi sau contracte; 6.Se reconcilieaza statul de salarii si contributiile angajatilor si angajatorului cu soldul/rulajul lunar al conturilor de salarii din balanta contabila analitica; 7.Se reconcilieaza conturile de trezorerie cu documentele fizice: extrase bancare, in cazul conturilor de banca, registre de casa, in cazul conturilor de casa. La final se verifica contul 581 "Viramente interne" care de regula nu trebuie sa prezinte sold. *Efectuarea inventarierii (in cazul in care efectuati inventarul intermitent). Pe langa aspectele de mai sus, este recomandat cu ocazia intocmirii situatiilor financiare obligatorii semestriale si anuale sa se efectueze si: *Confirmari de sold catre clienti si furnizori; *Completarea Registrului Inventar la sfarsit de exercitiu financiar; *Inventarierea tuturor elementelor de activ si pasiv si inregistrarea rezultatelor acesteia; *Repartizarea profitului sau reportarea pierderii din exercitiul financiar curent in exercitiul financiar urmator,unde se si inregistreaza contabil; *Redeschiderea noului an si introducerea soldurilor initiale la sfarsit de exercitiu financiar.

Modele Fisa post - Contabilitate

Fisa de post CONTABIL JUNIOR · Efectuarea tuturor inregistrarilor contabile primare, curente ale activitatii companiei. · Indosarierea cronologica si arhivarea documentelor primare, a contractelor, a confirmarilor de sold, a corespondentei si a altor documente financiar-contabile. · Efectuarea componentelor de sold lunare pentru conturile contabile din balanta lunara. · Efectuarea periodica a confirmarilor de sold cu partenerii (client, furnizori, banci). · Pariticiparea la efectuarea inventarului anual. Experienta necesara: · Absolvent al unui Liceu cu profil economic / student intr-o Universtitate cu profil economic; · Experienta 2 ani in domeniul financiar , insumand bune cunostinte contabile pe anumite segmente ale activitatii financiar-contabile; · Cunostinte bune de MSOffice, cunoasterea buna a unui program de contabilitate reprezentand un avantaj; Profil: · Bune cunostinte profesionale financiar-contabile; · Viteza de prelucrare si introducere a datelor; · Capacitate buna de organizare si atentie distributiva; · Capacitate de comunicare; · Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit; · Personalitate integra; Responsabilitati: · Responsabil cu introducerea corecta a documentelor primare in sistemul software contabil; · Responsabil cu indosarierea cronologica a tuturor documentelor si actelor financiar-contabile; · Responsabil cu respectarea procedurilor financiar-contabile interne; · Responsabil asupra componentei clare si corecte a conturilor contabile la sfarsit de luna; · Cooperarea alaturi de Contabilul Senior asupra corectitudinii informatiei prezentate in Situatiile Financiare; · Responsabil pentru intocmirea raportarilor interne solicitate de Contabilul Senior; _________________________________________ Fisa de post CONTABIL SENIOR Obiectiv: · Sa verifice si sa analizeze din punct de vedere legal si al corectitudinii de clasificare toate inregistrarile contabile ce stau la baza intocmirii balantei contabile si a contului de profit si pierdere. · Sa efectueze inregistrarile contabile complexe si/sau exceptionale, precum si inregistrarile contabile aferente inchiderilor lunare/anuale. · Sa urmareasca existenta contractelor incheiate cu partenerii (clienti, furnizori, banci etc) si respectarea prevederilor contractuale din punct de vedere financiar-contabil. · Sa completeze Registrul Jurnal, Registrul Inventar, Registrul de Evidenta Fiscala. · Sa sustina activitatea Contabilului Sef prin analiza asupra conturilor din balanta companiei si prin analiza veniturilor si cheltuielilor. · Sa puna la dispozitia Contabilului Sef toate informatiile necesare pentru intocmirea diverselor rapoarte interne si/sau externe. · Sa participe activ la controlul exercitat asupra activitatii contabililor junior atat din punct de vedere financiar-contabil, cat si legislativ. Experienta necesara: · Absolvent licentiat al unei Universtitati cu profil economic; · Experienta minim 5 ani in domeniul financiar , insumand bune cunostinte contabile si legislative; · Experienta de minim 2 ani intr-o pozitie de Contabil Senior, in care sa fi avut ocazia sa analizeze financiar-contabil si legislativ activitatea companiei pana la nivel de balanta si/sau bilant; · Cunostinte foarte bune ale unei limbi straine de circulatie internationala; · Cunostinte foarte bune de MSOffice, dar si in programe financiar-contabile specializate la nivel avansat, insemand acele programe ce au incluse si module de analiza financiara si raportare financiara; Profil: · Foarte bune cunostinte profesionale financiar-contabile si legislative; · Organizat si Analitic – sa poata contribui la gasirea unor solutii simple/complexe si rapide pe problemele contabile si fiscale; · Capacitate de comunicare; · Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit; · Personalitate integra; · Capacitatea de a avea atentie distributiva. Responsabilitati: · Cooperarea cu superiorul direct (Contabil Sef) privind respectarea corecta a cerintelor financiar-contabile pana la nivel de balanta si/sau bilant; · Responsabil cu intocmirea Declaratiilor catre autoritati si a Situatiilor financiare semestriale si anuale (bilant, cont de profit si pierdere etc); · Responsabil cu intretinerea unor bune relatii cu tertii: beneficiari, banci, furnizori; · Cooperarea cu superiorul direct (Contabil Sef) pentru mentinerea unui cadru legal corect adecvat activitatii companiei; · Cooperarea cu superiorul direct (Contabil Sef) pentru urmarirea respectarii procedurilor financiar-contabile interne; · Responsabil pentru intocmirea raportarilor interne solicitate de Contabilul Sef; ___________________________________________ Fisa de post DIRECTOR FINANCIAR · Sa supervizeze Departamentele Financiar, Contabil, Departamentul de Analiza Financiara si cel de Audit Intern. · Sa sustina activitatea Directorului General prin analiza financiara privind costurile si profitul companiei, sa traseze impreuna cu acesta strategia financiara, fiscala si economica a companiei. · Sa puna la dispozitia Directorului General toate informatiile necesare pentru deciziile manageriale in raport cu actionarii companiei, clientii, furnizorii, bancile sau alte entitati juridice in conformitate cu legislatia financiara in vigoare. · Sa participle activ la eficientizarea folosirii resurselor, la construirea bugetului si la implementarea si desfasurarea cost controlului. Experienta necesara: · Absolvent licentiat al unei Universtitati cu profil economic; · Diploma ACCA sau MBA; · Experienta minim 7 ani in domeniul financiar , insumand bune cunostinte contabile, de analiza financiara, cost control si raportari financiare; · Experienta de minim 2 ani intr-o pozitie de middle management, in care sa fi avut ocazia sa coordoneze atat activitatile financiar-contabile, cat si o echipa de specialisti; · Cunostinte foarte bune ale unei limbi straine de circulatie internationala; · Cunostinte foarte bune de MSOffice, dar si in programe financiar-contabile specializate la nivel avansat, insemand acele programe ce au incluse si module de analiza financiara si raportare financiara; Profil: · Foarte bune abilitati manageriale si un bun leader; · Organizat si Analitic – sa poata gasi solutii simple/complexe si rapide pe problemele contabile si fiscale; · Capacitate de comunicare; · Capabil de a lucra cu date limite, sub stres, program prelungit; · Personalitate integra; · Capacitatea de a avea atentie distributiva. Responsabilitati: · Responsabil asupra tuturor aspectelor legate de contabilitate, taxe si legislatie financiara; · Responsabil cu pastrarea relatiilor cu tertii: beneficiari, banci, furnizori, investitori, auditori etc; · Cooperarea cu comitetul director al firmei in vederea perfectarii strategiei firmei, bugetului de venituri si cheltuieli si a gasirii solutiilor optime financiare; · Responsabil cu intocmirea sau supervizarea raportarilor financiare in sistemul IFRS sau US GAAP; · Responsabil pentru crearea si implementarea procedurilor interne financiar-contabile; · Responsabil pentru Cash Flow-ul companiei; · Responsabil pentru eficientizarea folosirii resurselor prin controlul atent asupra costurilor; · Responsabil pentru motivarea si instruirea echipei financiar-contabile din punct de vedere al suportului pe care aceasta trebuie sa-l ofere centrelor de profit ale companiei si celorlalte departamente. _____________________________________________________ Fisa de post CONTABIL SEF Obiectiv: *Sa supervizeze inregistrarea in mod corect a documentelor primare ale companiei, sa conduca si sa supervizeze procedurile contabile si fiscale, precum si raportarile financiare efectuate catre organizatiile de stat aferente. *Sa sustina activitatea Directorului Financiar prin rapoarte saptamanale si lunare. *Sa puna la dispozitia Directorului Financiar toate informatiile necesare pentru deciziile manageriale in raport cu actionarii firmei, clientii, furnizorii, bancile sau alte entitati juridice in conformitate cu legislatia financiara in vigoare. Experienta necesara: *Absolvent al unei Facultati cu profil economic; *Experienta in contabilitate si legislatie contabila si fiscala; *Foarte bune cunostinte de contabilitate romaneasca; *Vorbitor fluent al unei limbi de circulatie internationala; *Foarte bune cunostinte de operare pe calculator; *Experienta in coordonarea unei echipe de contabili. Profil: *Foarte bune abilitati manageriale si un bun leader; *Organizat si Analitic – sa poata gasi solutii simple/complexe si rapide pe problemele contabile si fiscale; *Capacitate de comunicare; *Capabil sa respecte termenele limita; *Personalitate integra; *Capacitatea de a avea atentie distributiva. Responsabilitati: *asigurarea acuratetei datelor si informatiilor financiar-contabile si fiscale; *efectuarea si predarea la timp a balantei lunare si a declaratiilor oficiale atat companiei cat si autoritatilor; *supervizarea si aprobarea declaratiilor si situatiilor financiare oficiale; *controlul inventarului; *controlul cash flow-ului companiei; *dezvoltarea si implementarea procedurilor de control financiar intern; *asigurarea adaptarii companiei la toate reglementarile financiare, contabile, legislative, impozite si taxe; *acuratetea registrelor financiar-contabile; *supervizarea procedurilor de plata a taxelor si a altor rapoarte financiare, fiscale, statistice; *gestionarea actualizarii sistemelor informationale in conformitate cu schimbarile economice si tehnologice; *stabilirea si organizarea proceselor de construire si prezentare a bugetului; *controlul costurilor; * asistenta in cazul controalelor financiare din partea organizatiilor de stat; *supervizarea departamentului contabil si asigurarea functionarii acestuia la parametri optimi; *recrutarea si instruirea personalului din departamentul contabil; *identificarea si raportarea sectoarelor ce pot fi imbunatatite din punct de vedere contabil; *motivarea personalului din subordine. _______________________________________________

Inregistrari contabile privind creditele bancare in valuta

Creditele bancare pe termen lung contractate in valuta de la banci sau alte institutii financiare specializate servesc finantarii investitiilor unei companii, sunt purtatoare de dobanda si prezinta urmatoarele particularitati privind inregistrarea lor in evidentele contabile: Contractarea si incasarea contravalorii creditului in valuta in contul bancar: 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" = 162 "Credite bancare pe termen lung" Rambursarea periodica a transelor partiale privind creditul valutar: 162 "Credite bancare pe termen lung" = 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" Inregistrarea dobanzilor aferente creditului in valuta: 666 "Cheltuieli privind dobânzile" = 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" Plata periodica a dobanzilor aferente creditului in valuta: 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" = 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" Reevaluarea creditelor in valuta si a dobanzilor aferente la sfarsitul exercitiului financiar, daca acestea prezinta sold (la sfarsitul unui exercitiu financiar toate soldurile conturilor in valuta trebuie sa reflecte contravaloarea in lei a sumei in valuta la cursul de schimb valutar BNR de la sfarsitul respectivului exercitiu financiar): *in cazul diferentelor de curs valutar negative (operatiunile privind creditele in valuta si dobanzile aferente au fost efectuate de-a lungul exercitiului financiar la un curs mai mic decat cel de sfarsit de exercitiu financiar): 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" = 162 "Credite bancare pe termen lung" 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" = 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" *in cazul diferentelor de curs valutar pozitive (operatiunile privind creditele in valuta si dobanzile aferente au fost efectuate de-a lungul exercitiului financiar la un curs mai mare decat cel de sfarsit de exercitiu financiar): 162 "Credite bancare pe termen lung" = 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar" 168 "Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate" = 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar" Rambursarea ultimei transe si inchiderea creditului valutar: 162 "Credite bancare pe termen lung" = 5124 "Conturi curente la bănci in valuta" Inregistrarea diferentelor de curs valutar corespunzatoare rambursarii ultimei transe si inchiderii creditului valutar: *in cazul diferentelor de curs valutar negative 665 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar" = 162 "Credite bancare pe termen lung" *in cazul diferentelor de curs valutar pozitive 162 "Credite bancare pe termen lung" = 765 "Venituri din diferenţe de curs valutar"

Contabilitate decontarilor prin efecte comerciale

Efectele comerciale sunt instrumete de plata fara numerar. Cele mai uzuale intalnite in Romania sunt: cambia; biletul la ordin, cecul si ordinul de plata. Cambia este emisa de un creditor asupra unui debitor pentru ca debitorul sa plateasca o suma de bani, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Beneficiarul poate fi creditorul care a emis cambia sau un creditor al creditorului respectiv, o terta persoana. Biletul la ordin este inscrisul emis de un debitor care se angajeaza sa plateasca o suma de bani unei alte persoane, numita beneficiar, la o anumita data si un anumit loc in schimbul unor bunuri livrate sau servicii prestate. Cecul este inscrisul dat unei banci comerciale de a plati unei terte persoane suma mentionata in acel inscris. Acest inscris este emis de debitor care, in baza disponibilului constituit la o banca, da ordin acesteia sa plateasca la prezentarea de catre creditorul beneficiar o suma determinata. Ordinul de plata este o dipozitie neconditionata de a pune la dipozitia unui beneficiar o suma de bani, la o anumita data, dispozitie emisa de catre emitentul acestuia (debitorul) unei banci comerciale la care emitentul are deschis un cont bancar. Operatiuni contabile care se efectueaza in cazul biletului la ordin sau cecului: 1. La Furnizor: *acceptarea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 413 "Efecte de primit" = 411 "Clienţi" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge creanta asupra clientului, in sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 411 "Clienţi". *incasarea biletului la ordin sau cecului in contul bancar: 512 "Conturi curente la bănci" = 413 "Efecte de primit" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 413 "Efecte de primit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost incasat. 2. La Client: *emiterea biletului la ordin sau cecului si evidentiarea contabila a acestuia: 401 "Furnizori" = 403 "Efecte de plătit" Nota: prin aceasta inregistrare se stinge datoria catre furnizor, in sensul ca aceasta inregistrare va duce la sold 0 al contului 401 "Furnizori". *executarea biletului la ordin sau cecului si afectarea contului bancar: 403 "Efecte de plătit" = 512 "Conturi curente la bănci" Nota: prin aceasta inregistrare soldul contului 403 "Efecte de platit" va fi 0 insemnand ca biletul la ordin sau cecul respectiv a fost executat de catre beneficiar.

Contabilitatea produselor finite fara sold initial la costul standard

Produsele finite, ca si categorie contabila, fac parte din categoria stocurilor.

 Ca si regula generala contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric, sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

Contul 711 "Variaţia stocurilor" este un cont folosit special pentru clasa de Stocuri si are urmatoarele caracteristici:
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa costului de producţie al producţiei stocate, precum şi variaţia acesteia.

 În creditul contului 711 "Variaţia stocurilor" se înregistrează:
 - la sfârşitul perioadei costul produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie (331, 332);
 - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite şi produselor reziduale obţinute, la finele perioadei, constatate plus la inventar, precum şi diferenţele între preţul prestabilit şi costul de producţie aferent (341, 345, 346, 348);
 - costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, diferenţele de preţ aferente, precum şi sporurile de greutate şi plusurile de inventar (361, 368).

 În debitul contului 711 "Variaţia stocurilor" se înregistrează:
 - reluarea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, la începutul perioadei (331, 332);
 - costul de producţie sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor vândute, constatate lipsă la inventariere, precum şi diferenţele de preţ aferente (341, 345, 346, 348, 361, 368).
 Receptia produselor finite la pret prestabilit: 345 "Produse finite" = 711 "Variaţia stocurilor"
 Inregistrarea diferentei de pret la sfarsitul lunii cand se constata costul efectiv mai mare decat pretul prestabilit: 711 "Variaţia stocurilor" = 348 "Diferenţe de preţ la produse"

 Vanzarea produselor finite: 411 "Clienţi" = %
 701 "Venituri din vânzarea produselor finite"
 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată"

Descarcarea de gestiune de la sfarsitul lunii: 711 "Variaţia stocurilor" = 345 "Produse finite"
 711 "Variaţia stocurilor" = 348 "Diferenţe de preţ la produse" (doar cota parte aferenta cantitatii vandute)



  Exemplu: Daca am inregistrat intrare de produse finite de 600 lei pentru care am inregistrat diferente de pret de 50 lei, dar am vandut doar jumatate din ele, gestiunea de produse finite se va descarca cu 300 lei, iar diferentele de pret cu cota parte, respectiv 25 lei. La sfarsitul lunii soldul contului 345 reprezinta valoarea la pret de înregistrare a produselor finite existente în stoc la sfarsitul perioadei, iar soldul contului 348 reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente în stoc.

Registrul de Evidenta Fiscala

Contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de impozit pe profit, sunt obligaţi să întocmească Registrul de evidenţă fiscală în conformitate cu prevederile Ordinului 870/2005. Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Informaţiile din Registrul de evidenţă fiscală vor fi înregistrate în ordine cronologică şi vor corespunde cu operaţiunile fiscale şi cu datele privind impozitul pe profit din declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Operaţiunile înregistrate în Registrul de evidenţă fiscală sunt la latitudinea contribuabilului, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Registrul de evidenţă fiscală se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia acestuia şi se completează astfel încât să permită în orice moment identificarea şi controlul operaţiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Impozitul pe profit calculat şi înscris în Registrul de evidenţă fiscală va fi identic cu cel înscris în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. Contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, au obligaţia de a prezenta Registrul de evidenţă fiscală organelor de inspecţie fiscală competente. Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului. Înregistrările în Registrul de evidenţă fiscală se vor face pentru fiecare perioadă pentru care contribuabilul are obligaţia de a declara impozitul pe profit. Registrul de evidenţă fiscală se eliberează contra cost de unităţile fiscale din raza teritorială în care contribuabilul îşi are declarat domiciliul fiscal, pe baza copiei certificatului de înregistrare emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Contribuabilii nou-înfiinţaţi, declaraţi plătitori de impozit pe profit, vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală în termen de 30 de zile de la data înregistrării. Contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiţiile de plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală în termen de 30 de zile de la data la care au devenit plătitori de impozit pe profit. Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1), contribuabilii înregistraţi ca plătitori de impozit pe profit pot ţine Registrul de evidenţă fiscală în formă electronică, cu respectarea modelului si continutului. Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare si păstrare ale Registrului de evidentă fiscală 1.Denumire: Registrul de evidenţă fiscală 2.Format: A4/t1 3.Caracteristici de tipărire: carnete de 100 file, numerotate automat 4.Se difuzează: contra cost, prin unităţile fiscale teritoriale 5.Se utilizează: de către contribuabili pentru înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la determinarea profitului impozabil şi a impozitului pe profit 6.Se întocmeşte: într-un exemplar 7.Circulă: la contribuabil pentru justificarea calculului impozitului pe profit 8.Se arhivează: la contribuabil.

Decizia de numerotare a formularelor pe 2010

La inceputul fiecarui an trebuie sa stabiliti prin decizie interna intervalul numerelor alocate formularelor de facturi, chitante si avize de expeditie pe care le veti folosi in cursul acelui an. Decizia va fi emisa de persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii. Acestea vor desemna prin respectiva decizie o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa detina atributii si raspunderi privind alocarea si gestionarea numerelor aferente. Fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, acestea trebuind sa fie secventiale, stabilite de societate. In alocarea numerelor/seriilor se va tine seama de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc. Alaturi de decizia interna, elaborati, potrivit regulilor interne, proceduri de intocmire, folosire, circulatie, inregistrare si arhivare a formularelor de NIR, facturi, chitante si avize de expeditie.

Impozitul pe dividende

Dividendele reprezinta cota-parte din profitul obtinut de societatile comerciale ce se va plati fiecarui actionar sau asociat, in raport de cota de participare la capitalul social varsat. Dividendele, conform Codului Fiscal, reprezinta o distribuire in bani sau in natura efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la aceea persoana juridica, exceptand cazurile: 1.distribuirea de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica; 2.distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu rascumpararea titlurilor de participare la persoana juridica, alta decat rascumpararea ce face parte dintr-un plan de rascumparare ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica; 3.distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice; 4.distribuirea in bani sau in natura efectuata in legatura cu reducerea capitalului social constituit efectiv de participantii la persoana juridica. Din punct de vedere juridic si fiscal, dividendele sunt reglementate de Codul Fiscal si Legea 31/1990 privind societatile comerciale. Dividendele sunt impozitate prin procedeul retinerii la sursa, obligatia calcularii, declararii, retinerii si virarii impozitului pe dividende revenind persoanei juridice distribuitoare a dividendelor. Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat pana pe 25 ale lunii urmatoare celei in care s-a efectuat plata dividendelor. Daca dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste la bugetul de stat pana pe 25 ianuarie a anului urmator. Dividendele platite de o persoana juridica romana catre o alta persoana juridica romana se impoziteaza cu 10% conform Codului fiscal. Dividendele platite de o persoana juridica romana catre o alta persoana juridica romana sau catre un nerezident persoana juridica, daca beneficiarul detine minim 15% (dupa 01 Ianuarie 2007), respectiv 10% (incepand cu 01 Ianuarie 2009), din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii, suporta un impozit de 0% conform Codului fiscal. Dividendele platite de o persoana juridica romana catre o persoana fizica romana sau catre un nerezident persoana fizica se impoziteaza cu 16% conform Codului fiscal. Inregistrarile contabile privind transferul rezultatului exercitiului in rezultatul reportat: 129 "Repartizarea profitului" = 117 "Rezultatul reportat" Distribuirea profitului in dividende catre asociati: 117 "Rezultatul reportat" = 457 "Dividende de plată" Evidentierea impozitului pe dividende si plata dividendelor" 457 "Dividende de plată" = % 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" (impozitul pe dividente) 512 "Conturi curente la bănci" (dividende nete = dividende brute - impozit pe dividende) Plata impozitului pe dividende: 446 "Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate" = 512 "Conturi curente la bănci"

marți, 19 ianuarie 2010

Corelatia creante - obligatii

Diagnosticul corelatiei creante - obligatii Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucât aceasta influenteaza in mod direct capacitatea de plata. in ceea ce priveste categoria de notiuni utilizate, creantele reprezinta anumite drepturi banesti, realizabile in diferite termene. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele parcurse in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor, si clientii sai. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii, bugetul statului etc. in cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rând evolutia creantelor si obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase. Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta si cu ajutorul indicatorilor: Durata de imobilizare a creantelor (Di): Di=(Sd X T)/Rd sau CA in care: Sd = soldul creantelor Rd = rulajul debitor al conturilor de creante CA = cifra de afaceri T = perioada de timp considerata Durata de folosire a surselor atrase (Df): Df=(Sc x T)/Rc sau CA in care: Sc = soldul creditor al conturilor de obligatii Rc = rulajul debitor al conturilor respective CA = cifra de afaceri T = perioada de timp considerata Pentru evaluarea intreprinderii, creantele si obligatiile trebuiesc analizate in raport cu vechimea lor. Intervalele utilizate sunt diferite, dar in mod normal consideram ca acestea se pot divide in: creante/obligatii pâna la 30 de zile, creante/obligatii intre 30 si 90 de zile, creante/obligatii intre 90 de zile si un an, creante/obligatii peste 1 an.

Creditarea agentilor economici

In general nevoia de creditare apare din lipsa fondurilor proprii pentru a face fata in intregime cheltuielilor ocazionale de desfasurare normala a activitatii complexe a fiecarui agent economic (productie, investitii, comerciala etc.).
La orice agent economic apar dezechilibre, disfunctionalitati in cazul trezoreriei, al gestiunii intreprinderii. De aceea creditul de trezorerie ocupa o pondere insemnata in totalul creditelor bancare.
Creditul de trezorerie este necesar cand activul circulant din bilant nu poate fi acoperit integral din incasari si din fondul de rulment. Se poate afirma ca in cadrul creditelor de exploatare creditul de trezorerie detine primul loc.
Orice agent economic detine active circulante importante determinate in primul rand de activitatea de productie si in al doilea rand, de creantele asupra clientelei. La orice agent economic, sursele de finantare trebuie sa fie suficiente pentru a face fata nevoilor de acoperire a activului circulant.
In tara noastra, fondul de rulment are in general un volum mai mare decat in tarile cu o economie dezvoltata, ca urmare a vitezei mai mici de rotatie a mijloacelor circulante in general si a ciclului de fabricatie mai lung. De aceea, avand in vedere si faptul ca mijloacele proprii de finantare sunt limitate, putem afirma ca la noi, necesitatea creditelor bancare este mai mare.
Adaugam la cauzele de mai sus si stocurile mai mari de produse finite care nu se vand (ca urmare a nefolosirii marketingului vanzarii) si incasarilor restante care au ajuns la un nivel de nesuportat.
Necesarul total de fonduri si deci de credite este determinat si de modul de gestionare al agentului economic. Daca printr-o gestionare eficienta a fondurilor se poate asigura rotatia stocurilor, recuperarea mai rapida a creantelor nemobilizate, obtinerea prelungirii creditului furnizorilor, cresterea avansurilor primite de la partenerii de afaceri, putem vorbi de o reducere a necesarului de credite al agentilor economici.
Exista mai multe clasificari de credite bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit. In economia de piata exista cinci mari feluri de credite si anume: -creditul bancar; -creditul comercial; -creditul obligatar; -creditul ipotecar; -credit de consum.
1.Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global.
2.Creditul comercial se acorda sub forma de marfa. El satisface atat interesul producatorului (deci agentul economic producator) de a vinde mai repede marfa, cat si pe cel al comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii.
3.Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii economici in calitate de debitori, pe de o parte si creditori, pe de alta parte. Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni, iar creditorii sunt subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni.
4.Creditul ipotecar este destinat activitatii imobiliare si se bazeaza in principiu pe proprietatea privata. El presupune o conventie intre creditor si imprumutat, care cuprinde in esenta proprietatea (ca garantie a rambursarii imprumutului), conditiile si scadentele, penalitatile si circumstantele in care se poate pierde proprietatea.
5.Creditul de consum se acorda pe termen scurt sau mijlociu, persoanelor individuale, pentru acoperirea valorii marfurilor si serviciilor procurate din comert sau pentru recreditarea creantelor contractate in acest scop.
Bancile comerciale din tara noastra acorda urmatoarele tipuri de credite, in functie de scopul pentru care sunt solicitate: -credite pe termen scurt cu durata de rambursare de pana la un an; -credite pe termen mediu cu durata de rambursare de 1 – 5 ani; -credite pe termen lung cu durata de rambursare de peste 5 ani.

luni, 18 ianuarie 2010

Declararea Cifrei de Afaceri-Formular 094

Legea 571/ 2003 privind codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare Instructiuni de completare a formularului (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” Formularul (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” se completeaza de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art.153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care au utilizat trimestrul ca perioada fiscala in anul precedent, care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri si care nu au depasit plafonul de 100.000 euro, al carui echivalent in lei se calculeaza conform normelor. Formularul (094) “Declaratie privind cifra de afaceri in cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic si care nu au efectuat achizitii intracomunitare de bunuri in anul precedent” se depune la organul fiscal competent, pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pentru anul precedent. Formularul se completeaza in doua exemplare, inscriindu-se cu majuscule, citet si corect, toate datele prevazute: - un exemplar, semnat si stampilat conform legii, se depune la unitatea fiscala, direct la registratura sau la posta, prin scrisoare recomandata,- un exemplar se pastreaza de catre persoana impozabila. Completarea formularului se face astfel: Sectiunea "I. Date de identificare a persoanei impozabile"Caseta "Denumire/Nume, prenume" se completeaza cu denumirea persoanei juridice, a asociatiei sau a entitatii fara personalitate juridica ori cu numele si prenumele persoanei fizice, dupa caz. In cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta "Denumire/Nume, prenume" se inscriu informatiile de identificare inscrise pe certificatul de inregistrare fiscala a reprezentarii (denumirea persoanei impozabile stabilite in strainatate). Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza cu codul de inregistrate in scopuri de TVA utilizat pentru completarea si depunerea formularului de Decont de taxa pe valoarea adaugata. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.Caseta "Domiciliul fiscal" se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal (sediul social, sediul sau domiciliul fiscal, dupa caz) al persoanei impozabile. In cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta "Domiciliul fiscal" se inscrie domiciliul fiscal al reprezentantului. Sectiunea "II. Date de identificare a reprezentantului fiscal" Caseta "Denumire/Nume, prenume" se completeaza cu denumirea/numele, prenumele reprezentantului fiscal desemnat de persoana impozabila stabilita in strainatate si inregistrata in scopuri de TVA in Romania. Caseta "Cod de identificare fiscala" se completeaza cu codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit reprezentantului fiscal, pentru activitatea proprie. Inscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta. Sectiunea III se completeaza cu cifra de afaceri din anul precedent, obtinuta sau, dupa caz, recalculata, de catre contribuabil, potrivit prevederilor Codului fiscal. Act normativ: Ordin ANAF nr. 7 / 2010 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata.

Contabilitatea cheltuielilor unitatii patrimoniale

Activitatea oricarei intreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare, care genereaza consumuri (cheltuieli) si, in acelasi timp, produc rezultate (venituri). Dupa natura lor, aceste procese se grupeaza in: activitate de exploatare, activitatea financiara si activitatea extraordinara.
Daca activitatile financiare si extraordinare au acelasi continut la orice intreprindere, activitatea de exploatare, fiind dependenta de obiectul acesteia, poate varia de la o intreprindere la alta. Astfel, activitatile de exploatare se pot concretiza la unele intreprinderi (industriale, agricole etc.) in productia de bunuri materiale, desfacerea acestora, la altele, in comercializarea mrfurilor respective, sau aprovizionarea marfurilor şi vanzarea lor sau in executarea de lucrari (la intreprinderile de constuctii-montaj), ori in prestarea de servicii ("intreprinderile de transport, turism) etc..
Realizarea obiectului de activitate a fiecarei intreprinderi presupune utilizarea factorilor de productie, respectiv a resurselor materiale si a resurselor umane. O parte din aceste resurse se consuma, o alta se depreciaza treptat (amortizare), iar alte resurse (resursele umane) trebuie remunerate.
Expresia baneasca a consumului factorilor de productie - material si uman - determinate de obtinerea si desfacerea bunurilor materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii reprezinta cheltuieli de exploatare.
Recuperarea acestor cheltuieli se realizeaza pe seama veniturilor din exploatare, in sensuI includerii cheltuielilor în costurile bunurilor, lucrarilor sau serviciilor si, prin acestea, in preturile (tarifele) de vanzare.
Reflectarea cheltuielilor privind activitatea de exploatare si a veniturilor din aceasta activitate dupa natura lor face obiectul contabilitatii financiare (generale) a intreprinderii.
Aceasta contabilitate determina si evidentiaza, in consecinta, rezultatul global al activitatii de exploatare, deci la nivelul intreprinderii.
Evidenta calculului, analiza si controlul costurilor prin prisma componentelor activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate (pe subdiviziuni organizatorice interne ale intreprinderii) constituie obiectul contabilitatii de gestiune.
Deci activitatea de exploatare, respectiv cheltuielile si veniturile acestei activitati sunt rezultatul, pe de o parte in contabilitatea financiara a intreprinderii, iar pe de alta parte in contabilitatea de gestiune, cu precizarea ca specificul activitatii intreprinderii influenteaza, indseosebi, organizarea contabilitatii de gestiune.
In ceea ce priveste activitatile financiare si extraordinare, cheltuielile şi veniturile acestora se evidentiaza numai in contabilitatea financiara (generala). Analiza si funcţionare conturilor de cheltuieli Contabilitatea cheltuielilor se realizează prin intermediul conturilor grupate in clasa 6 "Conturi de cheltuieli"
Conturile de cheltuieli sunt structurate in raport cu natura activităţlilor generatoare de cheltuieli si natura resurselor consumate sau utilizate pe următoarele grupe de conturi: A. Cheltuieli de exploatare, din care: 60 "Cheltuieli cu materii prime, materiale consumabile si mărfuri"; 61 "Cheltuieli cu lucrările si serviciile prestate de terţi; 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi"; 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate"; 64 "Cheltuieli cu personalul"; 65 "Alte cheltuieli de exploatare". _________________________________
B. Cheltuieli financiare:
66 "Cheltuieli financiare". __________________________________ C. Cheltuieli excepţionale: 67 "Cheltuieli excepţionale". __________________________________ D. Cheltuieli cu amortizările si provizioanele: 68 "Cheltuieli cu amortizările si provizioanele". ___________________________________ E. Cheltuieli cu impozitul pe profit: 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit". 6982 "Cheltuielile cu amenzi,penalitati si alte ch.nedeductibile.
_____________________________________________ In principiu, conturile de cheltuieli din clasa a 6 "CONTURI DE CHELTUIELI", fiind conturi de activ, se debitează in cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor prin creditul conturilor care arata natura elementelor patrimoniale consumate sau utilizate si se creditează, la sfârşitul lunii, prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului. Închiderea definitiva are loc la sfârşitul anului cu ocazia închiderii exerciţiului financiar. Normele metodologice de utilizare a conturilor prevăd cazuri de creditare, respectiv de debitare si in cursul lunii a conturilor de cheltuieli.
Relaţiile contabile de principiu pentru înregistrarea cheltuielilor in contabilitatea financiara pot fi următoarele: a) In cursul lunii, conform documentelor justificative specifice fiecărei operaţii: Clasa 6 Conturi de cheltuieli = % Clasa 1 - dobânzile aferente împrumuturilor Conturi de si datoriilor asimilate, amortizarea capitaluri primei de rambursare a obligaţiunilor; Clasa 2 - amortizările si provizioanele aferente Conturi de
rente imobilizărilor, valoarea neta imobilizări contabila a imobilizărilor ieşite din întreprindere; Clasa 3 - materii prime si materiale Conturi de consumabile, mărfuri vândute, uzură Stocuri şi stocuri şi obiectelor de inventar, producţie in deprecierea stocurilor curs de pentru etc.: de execuţie Clasa 4 - salariile si contribuţiile datorate, Conturi de lucrări si servicii facturate de terţi, terţi impozite, taxe si alte vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat, provizioanele pentru deprecierea creanţelor etc.; Clasa 5 - sumele achitate pentru lucrări si Conturi de servicii prestate de terţi, cheltuielile trezorerie privind
cesiunea titlurilor de plasament. __________________________
Contul 121 "Profit si Pierdere" evidenţiază rezultatul sub forma de profit sau pierdere.
Cazurile de creditare a conturilor de cheltuieli pot sa apăra în următoarele situaţii: a) înregistrarea plusurilor constatate la anumite categorii de stocuri cu ocazia inventarierii patrimoniului; b) înregistrarea reducerilor comerciale acordate de furnizori clienţilor, ulterior livrării bunurilor prin întocmirea unei facturi in roşu, în contabilitatea clientului; c) înregistrarea la închiderea lunii a stocurilor finale de materii prime, materiale consumabile, mărfuri etc., in cazul aplicării metodei inventarului intermitent; d) virarea asupra perioadelor viitoare a unor cheltuieli ce nu pot fi suportate din rezultatul unui singur exerciţiu financiar etc. Contabilitatea generala a cheltuielilor de exploatare. Contabilitatea generala reflecta cheltuielile activitatii de exploatare în functie de natura resurselor consumate, in consens cu structura cheltuielilor din contul "Profit si pierdere", pentru completarea caruia aceasta sectiune a contabilitatii trebuie sa furnizeze informatiile necesare. In acest sens,de exemplu, in planul de conturi, in clasa 6 "Conturi de cheltuieli" sunt rezervate categoriilor de cheltuieli, dupa natura resurselor consumate - in concordanta cu structura cheltuielilor din documentele de sinteza si raportare contabila,conturile corespunzatoare (vezi grupele 60, 61, 62, 63, 64, 65, precum si contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele"),sunt ch.de exploatare.
Conturile de cheltuieli sunt conturi cu functii de activ. In debitul lor se inregistreaza cheltuielile efectuate. Se pot credita in cursul perioadei, in anumite situatii prevazute expres in normele metodologice, pentru ca la sfarsitul perioadei soldurile acestor conturi sa se transfere in debitul contului 121 "Profit si pierdere".
Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiate si marfuri. Cheltuielile cu materiile prime constau in valoarea la pret de inregistrare (în functie de metoda de evaluare a iesirilor folosita) a materiilor prime consumate în activitatea de exploatare. Documentele care stau la baza inregistrarii consumurilor de materii prime in contabilitate depinde in functie de ce metoda de contabilitate a stocurilor se utilizeaza. Astfel, in cazul metodei (1)"inventarului permanent", inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime se face pe baza documentelor de eliberare a materiilor prime in consum: bon de consum, fisa limita etc..
2. In schimb: în cazul folosirii metodei "inventarului intermitent", potrivit careia materiile prime se considera si se inregistreaza drept cheltuieli inca in momentul aprovizionarii lor, la baza inregistrarii vor sta documentele de aprovizionare (avize de insotire; note de receptie si constatare de diferente etc.) nu si cele de consum.
Contrile 601 si 602 cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile tin evidenta cheltuielilor ocazionate de consumul de materii prime in activitatea de productie in scopul obtinerii de produse, executarii de lucrari sau prestarii de servicii. In debitul lor se inregistreaza valoarea materiilor prime eliberate in consum sau constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente. La sfarsitul lunii, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere.
a)Functionarea conturilor 601 si 602, in cazul in care pentru evidenta stocurilor se aplica metoda "inventarului intermitent", prezinta unele particularitati si anume: - in debitul sau se inregistreaza, drept cheltuiala, valoarea tuturor materiilor prime aprovizionate in cursul lunii, dupa ce, la inceputul lunii, a preluat si stocurile initiale de materii prime; - in creditul sau se inregistreaza, la sfarsitul lunii, valoarea stocurilor de materii prime neconsumate, determinate prin inventariere, trecuta asupra contului de stocuri, si apoi se inregistreaza transferul soldului debitor al contului de cheltuieli, reprezentand materiile prime efectiv consumate asupra contuiui 121 "Profit şi pierdere":
- Cheltuielile cu materiale consumabile sunt evidentiate pe baza acelorasi documente si reguli, ca si cheltuielile cu materiile prime, folosindu-se contul sintetic 602 "Cheltuieli cu materialeIe consumabile", ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, corespunzatoare categoriilor de materiale consumabile.
- Cheltuielile privind obiecte de inventar constau in uzura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata si asimilate acestora (echipament de protectie, echipament de lucru, cazarmament, SDV-uri, matrite, modele etc.), inclusa in costuri, integral sau esalonat pe durata mai multor exercitii financiare, in functie de metoda adoptata de catre unitatea patrimoniala. Evidenta acestor cheltuieli se tine cu ajutorul contului de activ 603 "Cheltuieli privind obiectele de inventar",iar evidenta obiectelor de inventar se tine cu ajutorul contului din afara bilantului 8039 in debit iar in credit "reformarea" lor (casare). - Contul 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate" inregistreaza in debit valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, aferenta exercitiului în curs.
- Cheltuielile privind energia si apa constau din consumul de energie electrica şi termica, precum si a apei furnizate din afara intreprinderii. Inregistrarea acestor cheltuieli se face pe baza facturilor furnizorilor in debitul contului de activ 605 "Cheltuieli privind energia si apa". - Cheltuielile cu animalele si pasarile cuprind valoarea la pret de inregistrare a animalelor si pasarilor iesite din gestiune prin vanzari, pierderi din mortalitati, lipsuri la inventar etc. si se includ in cheltuielile exereitiului curent, respectiv în debitul contului de activ 606 "Cheltuieli cu animalele si pasarile". - Cheltuielile privind marfurile reprezinta costul marfurilor vandute sau constatate lipsa in gestiune, contul folosit pentru detmninarea acestui cost fiind 607 "Cheltuieli privind marfurile". Functionarea acestui cont este dependenta de metoda folosita pentru contabilitatea stocurilor de marfuri. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti. Desi nu detin o pondere importanta in totalul cheltuielilor de exploatare a unei intreprinderi, lucrarile si serviciile executate de terti sunt de o mare diversitate, fapt pentru care in planul de conturi s-au rezervat doua grupe de conturi: 61 "Cheltuielile csi lucrarile si serviciile executate de terti" si 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de terti"... - Contul 611 "Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile" tine evidenta cheltuielilor cu lucrarile de intretinere si reparatii executate de terti si suportate de unitatea patrimoniala. Este un cont de activ, care se debiteaza cu valoarea lucrarilor de reparatii si intretinere executate de terti, aferente exercitiului in curs. - Contul 612 "Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile", cont de activ, evidentiaza in debit redeventele, chiriile etc., aferente .exercitiului in curs datorate de catre unitatea patrimoniala in calitatea sa de concesionar, locatar sau chirias, a unitatii avand calitatea de concedent sau locator.
Contul 613 "Cheltuieli cu primele de asigurare" evidentiaza in debitul sau primele de asigurare aferente exercitiului in curs, achitate in baza contractelor incheiate cu socirtatile de asigurari. Contul 614 "Cheltuielile cu .studiile si cercetarile" evidentiaza in debitul sau cheltuielile efectuate pentru procurarea de studii, plata contractelor de cercetare etc.. Exemplu: Se inregistreaza factura unui institut de elaborarea unui studiu realizat in favoarea unitatii patrimoniale, fiind de 800.000 lei, TVA 18% = 144.000 lei. % = 401 Furnizori 944.000 lei 614 Cheltueli cu studiile şi cercetarile 800.000 lei 4426 TVA deductibila 144.000 lei - Contul 621 "Cheltuieli cu colaboratorii". evidentiaza in debitul sau sumele datorate colaboratorilor pentru prestatiile efectuate conform listelor de plata intocmite de catre unitatile patrimoniale. - Contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele si onorariile" evindentiaza în debitul sau sumele datorate reprezentand comisioane si onorarii. - Contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" evidentiaza in debit diferite datorii, plati si consumuri ocazionate de actiunile publicitare si a celor de protocol. Exemplu: Se inregistreaza factura primita de la o institutie specializata pentru publicitatea efectuata unitatii patrimoniale in valoare de 100.000 lei plus taxa pe valoarea adaugata de l8.000 adaugata de 18.000 lei. % = 401 Furnizori 118.000 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 100.000 4426 TVA deductibila 18.000 Exemplu: Se inregistreaza plata in numerar a sumei de 20.000 lei ptus 3.600 lei TVA pentru achizitionarea de cafea si sucuri consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie. a unui partener de afaceri. % = 5311 Casa in lei 23.600
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 20.000 lei 4426 TVA deductibila 3.600 lei - Contul 624 "Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, cont de activ" evidentiaza valoarea facturilor datorate furnizorilor sau a celor achitate din avansuri pentru transportul de bunuri si personal aferente exercitiului in curs. Exemplu: lnregistrarea facturii primite de la o intreprindere de specialitate pentru transportul personalului unitatii la si de la locul de munca, in valoare de 30O.OOO lei plus 54.000 lei TVA. % = 401 Furnizori 354.000
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoane 300.000 lei 4426 TVA deductibila 54.000 lei - Contul 625 "Cheltuieli eu deplasari, detasari si transferari" evidenliaza în debit cheltuielile (diurna de deplasare, indemnizatie de detasare, transport, cazare etc.) ocazionate cu deplasarile, detasarile si transferarile personalului suportate de unitatea patrimoniala. Exemplu:
Titularul unui avans de 100.000 lei primit pentru deplasare în interes de serviciu in alta localitate prezinta, la revenirea in unitate, decontul de cheltuieli si actele anexe (bilete de transport, nota de plata hotel, ordin de deplasare etc.), justificand suma de 80.000 lei si restituind 20.000 lei la casierie. % = 542 Avansuri de trezorerie 100.000
625 Cheltuieli de deplasari. detasari si transferari 80.000 lei 5311 Casa, in lei 20.000 lei - Contul 626 "Cheltuieli postale taxe de telecomunicatii", cont de activ, evidentiazd in debitul sau valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii datorate de catre agentii economici unitatilor specializate, cheltuieli aferente exercitiuIui in curs. Exemplu: Conform decontuhii, se inregistreaza contravaloarea marcilor postale utilizate in cursul lunii pentru expedierea corespondentei, in suma de 40.000 lei. 626 Cheltuieli postale şi taxe de telecomunicalii = 5321 Timbre fiscale si postale 4O.OO0
- Contul 627 "Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate", evidentiaza in debit valoarea serviciilor bancare (comisioane, speze etc.), platite de catre unitatile patrimoniale. Exemplu: Din extrasul de cont rezulta retinerea de catre banca din contul unitatii a sumei de 100.000 lei, reprezentand comisioane pentru serviciile efectuate in cursul perioadei de gestiune: 627 Ch. cu serviciile bancare si asimilate = 5121 Conturi la banci, in lei 100.00
- Cheltuieli cu alte servicii executate de terti, decat cele prezentate mai sus, pentru activitateea de exploatare, se evidentiaza cu ajutorul contului de activ 628 "Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti". Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele taxele si varsamintele asimilate(gr.63). Cheltuielile de exploatare cuprind si unele dintre impozitele si taxele pe care intreprinderea este obligata sa le plateasca la bugetul de stat si la bugetele locale. Pentru evdenta acestor sume datorate de unitatea patrimoniala, in planul de conturi a fost rezervat, - Contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" tine evidenta cheltuielilor unitatii patrimoniale, constand din unele impozite, taxe şi contributii datorate bugetului statului sau altor organisme publice. Este un cont de activ care se debiteaza cu sumele datorate, reprezentand: - accizele, prin creditul contului 446 "Alte impozite si taxe"; - impozitul pe cladiri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa asupra mijloacelor de transport, prin creditul contului 446 "Alte impozite si taxe". Exemplu: Se inregistreaza impozitul pe cladiri in suma de 200.000 lei datorat bugetului statului de catre unitatea patrimoniala. 635 Cheltuieli cu alte impozite taxe si varsaminte asimilate = 446 Alte impozite si taxe 200.000
- contributiile persoanelor pentru constituirea fondurilor speciale extrabugetare, prin creditul contului 447 "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate".
Conturile din grupa 63 se crediteaza la sfarsit de luna, prin transferul cheltuielilor colectate in debitul lor asupra contului de rezultate, la fel ca si in cazul celorlalte conturi de cheltuieli ale activitatii de exploatare.
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul(gr.64). Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu salariile personalului şi cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala; respectiv contributia unitatii la asigurarile sociale (incIuzand si contributia de 2% la fondul de ocrotire a sanatatii) şi contributia unitatii pentru ajutorul de somaj. Pentru reflectarea acestor cheltuieIi in planul de conturi s-a rezervat grupa de conturi 64 "`Cheltuieli eu personalul", cuprinzand conturi distincte pentru componentele acestor cheltuieli: - Contul 641 "Cheltuieii cu remuneratiile personalului", care evidentiaza salariile brute si alte drepturi legate de munca, cuvenite personalului: sporuri, indemnizatii de conducere etc.. - Contul 645 "Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala", dezvoltat pe doua subconturi: - 6451 "Cheltuieli privind contributia unitatii la asiguraride sociale"; - 6452 "Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj". Aceste conturi se debiteaza cu cheltuielile calculate reprezentand datorii fata de personal sau fata de bugetul asigurarilor sociale si se crediteaza prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate. Pentru evidenta altor cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante, diferentele din lichidarea datoriilor si creantelor si alte asemenea, se utilizeaza conturile de activ 654,"Pierderi din creante" si 658 "Alte cheltuieli de exploatare". Contabititatea cheltuielilor de exploatare privind amortizarile si provizioanele(gr.68) Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele reprezinta deprecierile ireversibile si, respectiv, reversibile pe care le suporta activele imobilizate si cele circulante. Deprecieri ireversibile (uzura) suporta imobilizarile'de natura mijloacelor fixe si amena,jarile de terenuri ca urmare a utilizarii lor, a influentei factorilor naturali si a progresului tehnic. Pentru aceste imobilizari se calculeaza si se inregistreaza, pe cheltuieli, amortizari. De asemenea, imobilizarile necorporale sunt supuse amortizarii, in sensul recuperarii lor esalonate (de regnla 5 ani), prin includerea unor cote anuale in cheltuieli. - Pentru evidenta acestor cheltuieli se foloseste contul 681 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele" si anume subcontul sau 6811 "Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor". - Deprecieri-reversibile pot suporta atat imobilizarile, cat si activele circulante si, in legatura cu ele, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor, debitandu-se conturile 6813 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor si 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor circulante". - Provizioane se constituie, de asemenea, si pentru riscuri si cheltuieli, cheltuielile efectuate in acest scop evidentiindu-se in debitul contului 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli". Contabilitatea cheltuielilor financiare(gr.66) Cheltuielile financiare sunt generate de operatiunile ce constituie activitatea financiara a unitatii patrunoniale si constau din: pierderi din creante legate de participatii, cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, pierderile de schimb, dobanzi acordate, sconturi acordate, alte asemenea cheltuieli si, de asemenea, cheltuielile fiinanciare privind amortizarile si provizioanele privind aceasta acrivitate. Pentru evidenta cheltuielilor financiare se folosesc conturite din grupa 66 "Cheltuieli financiare " si contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile şi provizioanele ". - Contul 663 "Pierderi din creante legate de participatii " inregistreaza in debit valoarea pierderilor privind creantele legate de participatii, creditandu-se prin transferul cheltuielilor asupra contului de rezultate. Exemplu: Daca societatea comerciala "X" detinand titluri de participare (actiuni) la o societate comercia1a "Y" i-a acordat acesteia un imprumut pe termen lung in suma de 1.000.000 lei si la scadeta nu poate sa-si mai recupereze imprumutul si nici dobanda aferenta de 150.000 lei, inregistreaza suma de 1.150.000 lei drept pierderi din creante legate de participatii, prin articolul contabil: 663 Pierderi din creante legate de participatii = % 1.150.000
2671 Creante legate de participatii 1.000.000
2678 Dobanzi aferente creantelor imobilizate 150.000
- Contul 664 "Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate" evidentiaza în debit diferentele dintre pretul de vanzare al valorilor mobiliare de plasament cesionate mai mic si pretul lor de cumparare.
Contul 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar" evidentiaza diferentele nefavorabile de curs valutar suportate de catre unitatile patrimoniale. Aceste diferente se determina pentru disponibilitatile bancare, inclusiv in conturile de acreditive deschise in devize. De asemenea, se calculeaza diferentele referitoare la creantele si datoriile lichidate in devize. Exemplu: Presupunand ca avand in cont la banca 1000 $ evidentiati în contabilitate si in lei. la cursut de 3210 lei/$, deci 3.210.000 lei, cursul scade la 3150 lei/$, deci o difernta nefavorabila de 60 lei/$ x 1000$ = 60.000 lei. Inregistrarea contabila va fi urmatoarea: 665 Cheltuieli din diferenta de curs valutar Disponibil la hanca in devize= 5124 60.000
- Contul 666 "Cheltuieli privind dobanzile " evidentiaza cheltuielile constand din dobanzile datorate de unitatea patrimoniala. In debitul acestui cont se inregistreaza dobanzile datorate aferente imprumuturilor, datoriilor asimilate, datoriilor legate de parricipatii, precum si a celor aferente altor imprumuturi si datorii asimilate, precum si valoarea dobanzilor platite aferente creditelor acordate de banci, in conturile curente, valoarea dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt. - Contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate", cont de activ, evidentiaza in debit cheltuielile constand in sconturile acordate clientilor si debitorilor pentru achitarea anticipata. - Evidenta cheltuielilor financiare, altele decat cele inregistrate in celelalte conturi din aceasta grupa se tine cu ajutorul contului 668 "Alle cheltuieli financiare ".
- Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele " tine evidenta cheltuielilor ocazionate cu prilejul constituirii provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cand aceestea privesc activitatea financiara, pentru deprecierile de natura financiara, a creantelor din conturile de decontari, din cadrul grupului sau cu asociatii, pentru deprecierea titlurilor de plasament, precum si valoarea primelor privind radmbursarea obligatiunilor amortizate.
Contul 686 "Cheltuieli financiare privind amortizarile" se debiteaza cu ocazia efectuarii cheltuielilor pentru previziunile financiare constituite. Toate conturile de cheltuieli financiare prezentate (663-668 si 686) se crediteaza la sfarsitul lunii prin transferul cheltuielilor in debitul contului de rezultate, regasindu-se in partea de, che1tuieIi a formularului rezultatelor financiare. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale Sunt exceptionale si contabilizate ca atare cheltuielile generate de operatiile - de gestiune si de capital - cu caracter accidental, neobisnuite in raport cu activitatile ordinare ale intreprinderii. Pentru evidenta acestor cheltuieli se foloseste contul 671 si 6982 Exemplificari: 1. Achitarea de despagubiri, amenzi si penalitati prin contul de disponibil al unitatii patrimoniale in suma de 100.000 lei se va inregistra in contabilitate dupa cum urmeaza: 6982 Despagubiri, amenzi si
penalitati= 5121 Conturi la banci, in lei 100.000
Se inregistreaza valoarea de 200.000 lei. reprezentand materii prime distruse in urma unei inundatii (calamitate naturala): 671 = 301 200.000