Corelatia creante - obligatii

Diagnosticul corelatiei creante - obligatii Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, intrucât aceasta influenteaza in mod direct capacitatea de plata. in ceea ce priveste categoria de notiuni utilizate, creantele reprezinta anumite drepturi banesti, realizabile in diferite termene. Formarea lor este in legatura directa cu rotatia capitalului, cu momentele parcurse in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor este determinata, in principal, de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor, si clientii sai. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii, bugetul statului etc. in cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rând evolutia creantelor si obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase. Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta si cu ajutorul indicatorilor: Durata de imobilizare a creantelor (Di): Di=(Sd X T)/Rd sau CA in care: Sd = soldul creantelor Rd = rulajul debitor al conturilor de creante CA = cifra de afaceri T = perioada de timp considerata Durata de folosire a surselor atrase (Df): Df=(Sc x T)/Rc sau CA in care: Sc = soldul creditor al conturilor de obligatii Rc = rulajul debitor al conturilor respective CA = cifra de afaceri T = perioada de timp considerata Pentru evaluarea intreprinderii, creantele si obligatiile trebuiesc analizate in raport cu vechimea lor. Intervalele utilizate sunt diferite, dar in mod normal consideram ca acestea se pot divide in: creante/obligatii pâna la 30 de zile, creante/obligatii intre 30 si 90 de zile, creante/obligatii intre 90 de zile si un an, creante/obligatii peste 1 an.