Declaratiile la ANAF -titluri executorii

1. Modificarile aduce Codului de procedura civila. 25.05.2009. Prin ordonanta de urgenta nr. 42/2009, ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 458/2009 , Guvernul a modificat Codul de procedura civila in sensul ca INCEPEREA EXECUTARII SILITE FARA ACORDUL INSTANTEI ESTE NECONSTITUITIONALA. Ordonanta de urgenta nr. 42/2009 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 324/15 mai 2009 . Cererea de executare silita , insotita de titlu executoriu , se depune la executorul judecatoresc , daca legea nu prevede altfel. Acesta, de indata, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv. Asupra cererii de incuviintare, presedintele instantei de executare se pronunta prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor . Incheierea de incuviintare a cererii de executare silita nu este supusa niciunei cai de atac." Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite va putea fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare. Dupa incuviitarea cererii, la instanta de executare se va alcatui un dosar privind executarea, la care executorul judecatoresc va fi obligat sa depuna cate un exemplar al fiecarui act de executare, in termen de 48 ore de la efectuarea acestuia. Parlamentul Romaniei

Asociatul unic poate avea calitatea de salariat

ORDONANTA DE URGENTA Nr. 82 din 28 iunie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a altor acte normative incidente Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in vigoare. Prin derogare de la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate. Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este

Reducerile comerciale si financiare

Ce sunt si cum se inregistreaza reducerile comerciale/ financiare? Reducerile pot avea caracter comercial sau financiar. Este important de stiut caracterul reducerii, deoarece in contabilitatea financiara inregistrarea este diferita. I .Reducerile cu caracter comercial imbraca urmatoarele forme: Rabatul este o reducere de pret acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate dar care nu fac marfa nerambursabila sau neconforma cu caracteristicile marfurilor prevazute in contract. Remiza este o reducere acordata asupra pretului de vanzare convenit, in functie de importanta cantitatii vandute (remize de cantitate) sau de rolul de revanzator a clientului (remize de revanzare). Se calculeaza in general prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare. Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului de operatiuni efectuate cu acelasi partener (client) pentru o anumita perioada convenita de comun acord pentru care s-a depasit valoarea contractata. Se utilizeaza pentru a mentine relatia cu partenerii si pentru asigurarea continuitatii. Potrivit O.M.F.P. nr. 306/2002 Sectiunea 3 “Tratamente contabile” pct. 3.1. lit. a) … “Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport – aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilizare sau intrarea in gestiune a bunului respectiv. Reducerile comerciale si alte elemente similare acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.” Prin urmare reducerile comerciale se contabilizeaza numai daca acestea se acorda ulterior printr-o factura distincta si NU prin factura initiala in care caz ele se au in vedere in sensul ca in contabilitate se inregistreaza netul comercial, acesta reprezentand valoarea initiala mai putin reducerea acordata. In situatia in care, ulterior facturarii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se inregistreaza in contabilitate astfel: % = 401 - sumele in rosu 3xx sau 6xx 4426 II. Reducerile cu caracter financiar se acorda pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate si se numesc sconturi de decontare. Reducerea financiara reprezinta o facilitate la plata care indiferent de momentul acordarii/obtinerii ei (odata cu marfurile sau ulterior) nu influenteaza pretul acestora si reprezinta cheltuieli financiare pentru vanzator (cont 667) si venituri financiare pentru cumparator (cont 767). In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, conform art. 137 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal: “ nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor”. De asemeni, potrivit art. 138 lit. c), baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in situatia in care reducerile de pret prevazute la art. 137 alin. 3 lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii. Referitor la termenul de discount acesta are inteles de reducere care poate fi de natura comerciala (imbracand forma de rabat, remiza sau risturn) sau financiara (scont de decontare)

Indemnizatia de deplasare

Tratamentul contabil si fiscal al cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare - Administratorii si/sau salariatii entitatilor pot fi trimisi in delegare sau detasare in alta localitate din tara sau strainatate. Legea nr. 343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicat in Monitorul Oficial nr. 662 din 1 august 2006, prevede o serie de schimbari in ceea ce priveste tratamentul cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate. Astfel, conform noilor reglementari, de la 1 ianuarie 2007, suma cheltuielilor cu diurna acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, fara nici o conditionare, chiar daca firma nu realizeaza profit. De asemenea sunt deductibile la calculul profitului impozabil si cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori, chiar daca firma nu realizeaza profit. Aceasta schimbare intervenita in ceea ce priveste tratamentul cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare, transport si cazare, pe fundalul cadrului reglementiv in materie fiscala instituit prin Legea nr. 343/2006 este pozitiva in special pentru acele entitati aflate la inceputul activitatii sau in plin proces de dezvoltare, intrucat realizeaza, de regula, un important volum de investitii si nu pot amortiza rapid efortul financiar, deci nu inregistreaza profit din motive justificate. H.G. nr. 1860 din 21 decembrie 2006 reglementeaza problematica indemnizatiei de delegare si detasare pentru personalul autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate. - Indemnizatia zilnica de delegare sau detasare este stabilita la 13 lei pentru acea persoana aflata in delegare sau detasare intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca. Suma de 13 lei se acorda indiferent de functia pe care o indeplineste persoana aflata in delegare sau detasare si indiferent de autoritatea sau institutia publica in care isi are locul de munca. Numarul zilelor calendaristice in care acea persoana se afla in delegare sau detasare se socoteste de la data si ora plecarii pana la data si ora inapoierii mijlocului de transport din si in localitatea unde isi are locul permanent de munca, considerandu-se fiecare 24 ore cate o zi de delegare sau detasare. Diurna in valuta se diferentiaza pe doua categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea potrivit Anexei nr. 1 din H.G. nr. 518 din 10 iulie 1995 actualizata, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate. Hotararea mai sus mentionata prevede la cap. 2, art.2 ca. “Perioada pentru care se acorda diurna in valuta se determina in functie de mijlocul de transport folosit, avandu-se in vedere: a) momentul decolarii avionului, la plecarea in strainatate, si momentul aterizarii avionului, la sosirea in tara, si de pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a Romaniei: b) momentul trecerii cu trenul sau cu mijloace auto prin punctele de trecere a frontierei sau de stat a Romaniei, atat la plecarea in strainatate, cat si la inapoierea in tara.” Exemplu: S.C. “X” S.R.L. Inregistreaza in exercitiul financiar N–1 o pierdere contabila in suma de 2000 lei pe care o reporteaza in exercitiul N. In primul trimestru al exercitiului N, societatea a inregistrat urmatoarele cheltuieli: 1.Pentru administratorul societatii trimis in delegare in tara: – cheltuieli cu transportul: 200 lei – cheltuieli cu cazarea la hotel: 150 lei – cheltuieli cu indemnizatia de deplasare: 30 lei 2. Pentru salariatul A trimis in deplasare in tara: – cheltuieli cu transportul: 250 lei – cheltuieli cu cazarea la hotel: 200 lei – cheltuieli cu indemnizatia de deplasare pentru doua zile: 75 lei 3. Pentru salariatul B trimis in deplasare in strainatate: – bilet de avion Timisoara – Milano si retur: 396 lei (120 euro x 3,3 lei/euro) – cazare la hotel: 792 lei (2 nopti x 120 euro/noapte x 3,3 lei/euro) – cheltuieli cu indemnizatia de deplasare: 660 lei (2 zile x 100 euro/zi x 3,3 lei/euro) Rezultatul contabil inregistrat de S.C. “X” S.R.L. la sfarsitul primului trimestru al exercitiului N se ridica la suma de 3000 lei. Presupunem ca societatea nu a inregistrat in cursul primului trimestru al exercitiului N, venituri neimpozabile si nici cheltuieli nedeductibile, altele decat eventual cele cu deplasarile. Ne propunem sa determinam profitul impozabil la sfarsitul primului trimestru al exercitiului N. Administrator Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare in suma de 30 lei efectuata in favoarea administratorului este nedeductibila. Cheltuielile de transport in suma de 200 lei si cu cazarea la hotel in suma de 150 lei efectuate in favoarea administratorului sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Salariatul A Cheltuielile de transport in suma de 250 lei si de cazare in suma de 200 lei sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Cheltuiala cu indemnizatia de deplasare este deductibila la calculul profitului impozabil in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice (2 zile x 13 lei x 2,5 = 65 lei). Ca urmare, din cuantumul sumei de 75 lei, va fi deductibila doar 65 lei iar 10 lei va fi considerata cheltuiala nedeductibila. Salariatul B Cheltuielile de transport in suma de 396 lei si de cazare in suma de 792 lei sunt deductibile la calculul profitului impozabil. In cadrul institutiilor publice, indemnizatia de deplasare in valuta se diferentiaza pe doua categorii de cheltuieli si se acorda la nivelul prevazut pentru fiecare tara in care are loc deplasarea in conformitate cu Anexa nr. 1 din H.G. nr. 598/10 iulie 1995. Pentru Italia cuantumul diurnei este stabilit la 35 euro/zi (categoria I de diurna). - Concluzionand, situatia cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare pentru administrator, salariatul A si B se prezinta dupa cum urmeaza: La sfarsitul primului trimestru al exercitiului N, rezultatul fiscal se prezinta astfel: a) rezultatul contabil la 31.03. N: 3000 lei b) cheltuieli de deplasare in tara si strainatate nedeductibile fiscal: 122,5 lei c) rezultatul fiscal: 3122,5 lei - Inregistrarea impozitului pe profit: 691 = 441 499,6 - Achitarea impozitului pe profit: 441 = 5121 499,6 Temeiul legal 1. H.G. nr. 518/10 iulie 1995 actualizata, privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor masuri cu caracter temporar, publicat in M.Of. nr. 154/19 iulie1995; 2. Legea nr. 343/17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal publicata in M.Of. nr. 662 din 1 august 2006; 3. H.G. nr. 1860/21decembrie 2006 pivind drepturile si obligatiile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, publicata in M.Of. nr. 1064/29decembrie 2006 Atentie:sumele si tarifele prezentate aici pot fi modificate in timp!Verificati!

Autofacturarea

Codul Fiscal prevede cateva situatii in care anumiti contribuabili sunt obligati sa isi emita singuri factura - operatiune cunoscuta sub denumirea de autofacturare. Astfel, orice persoana inregistrata conform art. 153 ca platitor de TVA trebuie sa autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al TVA. Autofactura pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor informatii: a) numarul facturii, care va fi un numar secvential acordat in baza uneia sau mai multor serii, care identifica in mod unic o factura; b) data emiterii; c) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile, la rubrica furnizor; d) pentru situatiile prevazute la 128 alin. (4) lit. a), c) si d) din Codul fiscal, si la prima teza a art. 129 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, la rubrica cumparator se inscriu informatiile mentionate la lit. c); e) numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA ale beneficiarului, la rubrica cumparator, pentru situatiile prevazute la art. 128 alin. (4) lit. b), si a doua teza a art. 129 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal; f) denumirea si descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate; g) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa; h) cota de taxa aplicabila; i) valoarea taxei colectate. O alta situatie in care se emite autofactura este aceea in care persoana impozabila transfera bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12) al art. 128 din Codul Fiscal. Autofactura se emite pentru fiecare transfer efectuat in alt stat membru cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al TVA. Factura se emite numai in scopul taxei. Pe langa informatiile comune oricarei facturi, precum numarul, seria, data emiterii, numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile din Romania (la rubrica furnizor), denumirea si cantitatea bunurilor livrate, sau a serviciilor prestate, aceasta autofactura va cuprinde in mod obligatoriu si urmatoarele informatii: - numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA acordat de autoritatile fiscale din alt stat membru persoanei impozabile care realizeaza transferul, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile. - denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare prevazut la art. 153 din Codul fiscal, ale reprezentantului fiscal, in cazul in care persoana care realizeaza transferul nu este stabilita in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania; - particularitatile prevazute la art. 1251 alin. (3) din Codul fiscal, in definirea bunurilor in cazul transferului de mijloace de transport noi; - data la care au fost transferate bunurile; - valoarea bunurilor transferate. In ambele situatii in care intervine operatiunea de autofacturare, descrise mai sus, informatiile din factura emisa se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal. In sfarsit, Codul Fiscal mai prevede o situatie in care este obligatorie autofacturarea. Persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, obligata la plata taxei, in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-e) si g) si ale art. 151, trebuie sa autofactureze, pana cel mai tarziu in a 15-a zi lucratoare a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, in cazul in care persoana respectiva nu se afla in posesia facturii emise de furnizor/prestator. Conform art. 1551 aceasta autofactura trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: " a) un numar de ordine secvential si data emiterii autofacturii; b) denumirea/numele si adresa partilor implicate in operatiune; c) codul de inregistrare in scopuri de TVA, prevazut la art. 153 sau, dupa caz, la art. 1531, al persoanei care emite autofactura; d) data faptului generator, in cazul unei achizitii intracomunitare; e) elementele prevazute la art. 155 alin. (5) lit. j); f) indicarea, pe cote, a bazei de impozitare si suma taxei datorate; g) numarul sub care este inscrisa autofactura in jurnalul de cumparari, in registrul pentru nontransferuri sau in registrul bunurilor primite, pentru bunurile mobile corporale, transportate dintr-un alt stat membru in Romania, pe care persoana impozabila trebuie sa le completeze, conform art. 156 alin. (4)." La primirea facturii, persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila va inscrie pe factura o referire la autofacturare, iar pe autofactura, o referire la factura

Monetarul

Conform Ordinului 2226/2006, incepand cu data de 30 decembrie 2006 formularul Monetar NU mai reprezinta un tipizat cu regim special de tiparire, ci poate fi folosit in regim intern de numerotare. Dintre functiile Monetarului se pot enumera: - este document justificativ pentru evidentierea la sfarsitul zilei a numerarului existent in casierie, corespunzator marfurilor comercializate; -este un document justificativ de inregistrare in contabilitate; - pe baza lui se preda contribuabilului numerarul incasat prin casa de catre casier, respectiv vanzator. Obligatia de intocmire zilnica si pastrare a acestui formular o au numai contribuabilii prevazuti la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, care desfasoara activitati de vanzare marfuri cu amanuntul. Monetarul este obligatoriu insa numai in conditiile in care nu se utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale. In conditiile in care contribuabilii folosesc si aparate de marcat electronice fiscale, suma inscrisa in monetar trebuie sa coincida cu suma din registrul de casa emis de aceste aparate, inclusiv cu suma inregistrata de mana in registrul de casa, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale. De asemenea, valoarea inscrisa in monetar trebuie sa corespunda valorii inscrise in raportul de gestiune. Monetarul trebuie intocmit in doua exemplare de catre casier sau persoana imputernicita, la sfarsitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote si de monede. Un exemplar se pastreaza separat (corespunzator celui care ramanea la fostul carnet de tipizate), iar celalalt se trece in Registrul-jurnal de incasari si plati. Rubricile obligatorii pe care trebuie sa le contina Monetarul sunt: contribuabilul, Monetar nr., data, magazinul, casa. Apoi se trec unele sub altele cantitatile care exista in casa din fiecare tip de bancnota sau de moneda, de la cea mai mare pana la cea mai mica valoare. (exemplu: ......bucati x 500 lei, ....... bucati x 200 lei etc). La final se trece totalul, apoi casier predator, casier primitor si responsabil. Numerele de ordine ale formularului Monetar se aleg de catre contribuabil, astfel incat sa fie secventiale. Anual, se stabileste numarul de la care se emite primul Monetar. In alocarea numerelor, se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc

Registre,o modalitate arhaica de evidenta.

Pe langa evidenta contabila,ce alte preocupari mai are contabilul sa nu se plictiseasca: Registrele obligatorii. Societatile comerciale sunt obligate sa intocmeasca si sa pastreze registre pentru identificarea si controlul diferitelor aspecte al activitatii acestora. Printre acestea se numara registrul unic de control, registrul asociatialor sau actionarilor si registrele contabile obligatorii. Registrul unic de control Legea nr. 252/2003 a instituit obligativitatea persoanelor juridice, inregistrate la Oficiul National al Registrului Comertulu, de a tine un Registru unic de control. Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege. Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social comerciantul, pe baza certificatului de inregistrare. Potrivit Legii nr. 252/2003, contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control. Registrul asociatilor pentru SRL Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale prevede la articolul 198 ca societatile cu raspundere limitata “ trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. “ Registrul actionarilor pentru SA Potrivit Legii nr. 31/1990, in afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina: a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital; b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale; c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital; g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale. Registrului general de evidenta a salariatilor Angajatorii au obligatia de a intocmi un registru general de evidenta a salariatilor, in conformitate cu dispozitiile HG nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare. Registrul trebuie transmis in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, in termen de 20 de zile de la data angajarii primului salariat. In cazul modificarii anumitor elemente, angajatorii trebuie sa transmita registrul actualizat in termen de 5 zile de la data la care au survenit modificarile. Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica. Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP); b) data angajarii; c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative; d) tipul contractului individual de munca; e) data si temeiul incetarii contractului individual de munca. Registrul de casa si Statul de salarii In Nomenclatorul si modelele si normele de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor financiar-contabile, comune pe economie, care nu au regim special de inseriere si numerotare, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005 se regasesc si Registrul de casa si Statul de salarii. Registrul de casa serveste ca: - document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii pe baza actelor justificative; - document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa; - document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa. Registrul de casa se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unitatii sau de alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati. Statul de salarii serveste atat ca document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al contributiilor si al altor sume datorate, cat si ca document justificativ de inregistrare in contabilitate. Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile, indemnizatiile de concediu etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva. Registrul de evidenta fiscala – contribuabilii platitori de impozit pe profit Potrivit Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 870/2005, contribuabilii inregistrati ca platitori de impozit pe profit, sunt obligati sa intocmeasca un Registrul de evidenta fiscala. Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestuia si se completeaza astfel incat sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor efectuate pentru determinarea impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se elibereaza contra cost de catre unitatile fiscale si se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabilului. Registrul poate fi tinut si in forma electronica ________________________________________ Aceste Registre NU intra in discutie,fac parte integranta din Evidenta Contabila,dar e bine sa le mai postez aici pentru aducere aminte: Registre contabile obligatorii - Legea nr. 82/1991 contabilitatii Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare stabileste registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Potrivit Normei metodologice de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor comune pe economie privind activitatea financiara si contabila, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23bis din 7.01.2005, registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal (cod 14-1-1) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, in mod cronologic, toate operatiunile economico-financiare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justificativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate Registrul-inventar(cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului. Cartea mare (cod 14-1-3) este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului pentru fiecare luna a anului curent. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Jurnalele auxiliare NU sunt jurnale propriu-zise,ele sunt extensii ale registrului jurnal. Din categoria jurnalelor auxiliare, pe feluri de operatiuni, fac parte - Jurnal privind operatiunile de casa si banca (cod 14-6-5); - Jurnal privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6); - Situatia incasarii-achitarii facturilor (cod 14-6-7); - Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri (cod 14-6-8); - Jurnal privind salariile si contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarile de sanatate (cod 14-6-10); - Jurnal privind operatiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a).

Inregistrare PFA

Inregistrare PFA, a intreprinderilor individuale si familiale la ORC OUG nr. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si familiale, prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. Guvernul a justificat noile reglementari prin faptul ca "Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent a condus la disfunctionalitati in activitatea de autorizare, prevederile sale fiind interpretate in mod diferit de autoritatile publice locale desemnate cu aplicarea lor, pasii care trebuie parcursi de catre solicitanti diferind de la o primarie la alta. " Pana la aparitia OUG nr. 44/2008, inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea pe baza autorizatiei emise de primaria competenta. OUG nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 328 din 25 aprilie 2008. OUG nr. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. In plus, OUG nr. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) a publicat deja lista documentelor pe care trebuie sa le depuna PFA, intreprinderile individuale si familiale la oficiile registrului comertului (ORC). Cererile de inregistrare vor fi solutionate de catre directorii ORC de pe langa tribunale. Documentatia pentru PFA Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii a persoanelor fizice autorizate sunt urmatoarele : 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5.Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al persoanei fizice autorizate (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz). 8. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al persoanei fizice autorizate (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru Documentatia pentru intreprinderi individuale Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii intreprinzatorilor persoane fizice titulari ai intreprinderilor individuale sunt urmatoarele: 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport titulari intreprindere individuala (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al intreprinzatorului persoana fizica titulara a intreprinderii individuale (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz). 8. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii individuale (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru. Documentatia pentru intreprinderi familiale Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea intreprinderilor familiale: 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al reprezentantului intreprinderii familiale (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere a reprezentantului care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz); 8. Acordul de constituire incheiat de membrii familiei (original); 9. Procura speciala pentru reprezentantul intreprinderii familiale desemnat prin acordul de constituire (inscris sub semnatura privata); 10. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii familiale (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (acordul de constituire sau actul aditional la acesta); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 11. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 12. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.

Registrul bunurilor de capital

Registrul bunurilor de capital Obligatia persoanelor impozabile din punct de vedere al TVA : sa tina Registrul bunurilor de capital Definitie: Bunurile de capital reprezintă : 1. activele corporale fixe, definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3 din Codul fiscal, respectiv orice activ deţinut pentru a fi utilizat în producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative, dacă acest activ are durata normală de utilizare mai mare de un an şi valoare mai mare decât limita prevăzută prin hotărâre a Guvernului sau prin prezentul titlu; 2. operaţiunile de construcţie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe Nu intra in categoria bunurilor de capital: reparaţiile sau lucrările de întreţinere a acestor active Intra in categoria bunurilor de capital: operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziţia unei alte persoane; Note : 1) bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziţia unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane;(operatiunile de constructie, transformare, modernizare efectuate de beneficiarului unui contract de leasing, inchiriere, alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane sunt bunuri de capital pentru persoana care a efectuat operatiunile). 2) ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital; Continutul Registrului: se vor evidenţia pentru fiecare bun de capital următoarele informaţii: a) data achiziţiei, fabricării, construirii sau transformării/modernizării; b) valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital; c) taxa deductibilă aferentă bunului de capital, care reprezinta taxa achitată sau datorată, aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau modernizarea acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării ori întreţinerii bunurilor de capital. d) taxa dedusă; e) ajustările efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul fiscal. Nota: - lucrarile de modernizare, transformare efectuate la un anumit bun trebuie sa fie individualizate prin referire la bunul imobil asupra carora au fost efectuate, pentru a se asigura evidenta tuturor acestor operatiuni pentru fiecare dintre bunuri. - aceste lucrari se vor include in registru, distinct pentru fiecare receptie . Practic în acest registru se vor include, cronologic: - bunuri imobile construite sau achizitionate înainte de data aderarii, începand cu anul 2002, in sold la 31.12.2006 - lucrari de transformare sau modernizare a unui bun imobil, receptionate începand cu anul 2002 , în sold la 31 12.2006 - mijloacele fixe achizitionate dupa data aderarii - bunurile imobile construite sau achizitionate dupa data aderarii - lucrarile de transformare sau modernizare a unui bun imobil, pentru care data primei utilizari dupa transformare sau modernizare este ulterioara datei aderarii. Obligatie de păstrare : Registrul trebuie păstrat pe o perioadă care începe în momentul la care taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă.

Case de marcat fiscale

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 28/1999, operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Operatorii economici au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. Casele de marcat nu se folosesc in cazul comertului ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate. Case de marcat nu se folosesc nici in cazul livrarilor de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciilor de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede. De asemenea, de la aceasta obligatie se excepteaza si transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metrou. Totodata, casele de marcat nu se utilizeaza in activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare; O alta categorie care beneficiaza de aceasta exceptie este cea referitoare la activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii, precum si cele efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar. De asemenea, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale sunt exeptate de la aceasta obligatie. Mai mult, casele de marcat nu se utilizeaza nici in urmatoarele cazuri : -vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult; -comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;* - serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; - vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii; - furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet; - efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte; - serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului

ANAF-Firme declarate Inactive.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat joi lista firmelor declarate inactive, adica a celor 92.227 de agenti economici carora Fiscul nu le va mai recunoaste tranzactiile si nici deducerile de taxa pe valoare adaugata (TVA) incepand de la 1 iulie. Societatile au fost declarate inactive din cauza ca nu au indeplinit, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie prevazuta de lege, sau din cauza ca datele de identificare a sediului social nu au permis organului fiscal identificarea acestuia. Inscrierea unei companii in lista contribuabililor declarati inactivi prin ordin al presedintelui ANAF permite autoritatilor fiscale sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata in care este implicata o firma declarata inactiva. „Unele firme si-au indeplinit obligatiile declarative sau isi desfasoara activitatea legal, la un punct de lucru declarat, dar au surpriza sa fie declarate inactive. (...) Fiecare trebuie sa verifice daca se gaseste pe lista ANAF si sa rezolve situatia, in caz ca este doar o eroare”, a explicat Emilian Duca, tax partner la firma de consultanta si audit BDO Romania. Printre firmele declarate inactive se gasesc de asemenea case de moda, magazine de haine sau agentii de fotomodele. Lista poate fi gasita pe site-ul oficial ANAF. Societatile au fost declarate inactive din cauza ca nu au indeplinit, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie prevazuta de lege, sau din cauza ca datele de identificare a sediului social nu au permis organului fiscal identificarea acestuia. Din cei 92.227, doar 5.462 au fost declarati inactivi din cauza ca nu au fost gasiti de catre organele fiscale la sediul lor social, restul fiind agenti economici care nu si-au indeplinit nicio obligatie declarativa catre stat. „Unele firme isi desfasoara activitatea legal, la un punct de lucru declarat la Registrul Comertului, dar acesta nu coincide cu sediul lor social, situatia in care au surpriza sa fie declarate inactive. Cele care au fost declarate inactive din cauza ca nu si-au depus declaratiile fiscale sunt in mare parte firmele care au solicitat la Registrul Comertului intreruperea activitatii si sunt inactive temporar, dar care trebuia sa depuna in continuare la Fisc declaratiile. Mai sunt si firme neglijente sau chiar unele care si-au indeplinit obligatiile, dar au surpriza sa se gaseasca pe lista pentru ca nu a fost operata informatia in sistem sau s-a pierdut la Posta. Fiecare trebuie sa verifice daca se afla pe lista, sa contacteze ANAF-ul si sa vada cum pot rezolva problema", a explicat Emilian Duca, tax partner la firma de consultanta si audit BDO Romania. Lista cuprindea initial 125.448 de contribuabili, insa ulterior au fost excluse 33.221 de companii care se afla in stare de insolventa sau dizolvare, potrivit institutiei. Verificati aici : http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/Informatii/Infoagec/opanaf1167 ____________________________________________

Noi reglementari contabile

Ministerul Finantelor Publice (MFP) a elaborat un proiect de Ordin pentru aprobarea unor noi reglementari contabile conforme cu directivele europene, care ar urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2010. Proiectul de ordin al MFP prevede abrogarea Ordinului nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Proiectul de act normativ nu aduce modificari formatului situatiilor financiare anuale. Astfel, entitatile care, conform reglementarilor contabile in vigoare, au intocmit situatii financiare anuale simplificate, vor putea intocmi in continuare situatii financiare anuale in aceleasi conditii. Cele mai importante modificari aduse reglementarilor contabile in vigoare sunt: - efectuarea lunara a evaluarii elementelor monetare in valuta, precum si a creantelor si datoriilor, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cu recunoasterea in contabilitate a diferentelor inregistrate; - corectarea pe seama rezultatului reportat numai a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente; - contabilizarea contractelor de leasing financiar, in conditiile in care numai anumite categorii de entitati pot avea calitatea de locator; - tratamentul reducerilor comerciale acordate, respectiv primite; - aplicarea in contabilitate a principiului prevalentei economicului asupra juridicului de catre toate categoriile de entitati. Cele mai importante completari propuse prin proiectul de Ordin pentru aprobarea reglementarilor contabile sunt: - transpunerea prevederilor Directivei 2009/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Directivelor 78/660/CEE si 83/349/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste anumite cerinte de prezentare a informatiilor impuse societatilor comerciale mijlocii si obligatia de a intocmi conturi consolidate; - precizarea utilizatorilor situatiilor financiare anuale care sunt situatii financiare cu scop general; - enumerarea caracteristicilor calitative ale situatiilor financiare; - tratamentul schimbarii de metode contabile si diferenta intre modificarea acestora si modificarea estimarilor contabile; - contabilizarea schimbului de active; - mentionarea expresa a unor elemente care influenteaza costul de achizitie; - elemente legate de costurile indatorarii; - evaluarea efectuata la incheierea exercitiului financiar; - factorii care indica deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale; - conditiile de recunoastere ca imobilizari a cheltuielilor de explorare si evaluare a resurselor miniere; - contabilizarea distincta a imobilizarilor corporale si a stocurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare; - conditiile de revizuire a duratei de amortizare a imobilizarilor; - instrumentele financiare; - modificarea destinatiei activelor detinute; - tratamentul depozitelor bancare constituite in valuta; - recunoasterea: a. primelor reprezentand participarea la profit, acordate potrivit legii; b. beneficiilor sub forma actiunilor proprii ale entitatii sau a altor instrumente de capitaluri proprii acordate angajatilor; c. contributiei unitatii la schemele de pensii facultative si la primele de asigurare voluntara de sanatate; d. platilor anticipate in contul impozitului pe profit, determinate potrivit legii; - actualizarea provizioanelor; - aplicarea conceptului financiar de capital, la elaborarea situatiilor financiare; - tratamentul contabil al: a. bunurilor de natura patrimoniului public, primite in administrare, respectiv cedate; b. programelor de fidelizare a clientilor; c. cheltuielilor ocazionate de realizarea instalatiilor in vederea asigurarii utilitatilor; - controlul intern al entitatii; - intocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie

INCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

In conformitate cu legea 53/2003 - Codul Muncii, contractul individual de munca poate inceta astfel: a) de drept b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege. Incetarea Contractului Individual de Munca: A- Incetarea contractului individual de munca ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea – art.55 lit.b - Încetarea de drept a contractului individual de munca – art.56 a) la data decesului salariatului; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului; c) abrogat d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii; e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitiva; f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare; g) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; h) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei; i) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia; j) la data expirării termenului contractului individual de munca încheiat pe durata determinata; k)retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu varsta cuprinsă între 15 şi 16 ani. B- Incetarea contractului individual de munca ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege. I. Concedierea 1. Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului ART. 61 Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară; b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedura penală; c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, se constata inaptitudinea fizica şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de munca ocupat; d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de munca în care este încadrat. e) în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de varsta standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii. 2) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului Poate fi: - individuala – art.65 al.1 - colectiva – art.68 II) Demisia- art.79 Incetarea Contractului Individual de MuncaIN TIMPUL PERIOADEI DE PROBA - Art. 31 al.4 ind.1 din Codul Muncii: (4^1) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisă, la initiativa oricăreia dintre părţi. Pentru respectarea prevederilor legale redate mai sus, angajatorii trebuie sa depuna la ITM documentele care atesta incetarea contractului individual de munca in termen de 5 zile de la data perfectarii acestora. Documentele care atesta incetarea unui contract individual de munca si se depun la ITM pentru operare si certificare in carnetele de munca vor reda in mod obligatoriu corelatia dintre motivatia incetarii contractului de munca si articolul din Codul Muncii corespondent acestei motivatii. Aceste documente care se pot numi decizii de incetare sau de concediere se vor intocmi in 3 exemplare pentru fiecare caz, respectand elementele obligatorii prevazute de lege. (art. 74 si art. 268 din Codul Muncii)

Ajutorul de somaj

Potrivit art. 39 alin. (2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma acordata lunar si in mod diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, compusa din: a) 75% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acestuia si b) o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate in functie de stagiul de cotizare dupa cum urmeaza: a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani; b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani; c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani; d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani Potrivit H.G. nr. 1051/2008, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 540 lei lunar, in perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2008, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 3,176 lei/ora. Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 600 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna in anul 2009, reprezentand 3,529 lei/ora. Definirea somerului;acesta este persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare; b) starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci; c) nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, in vigoare; d) este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Dan Ariely

Economistul comportamental Dan Ariely, autorul Iraţionalului Predictibil, foloseşte iluzii vizuale clasice şi uneori şocantele, rezultate ale propriei sale cercetări contraintuitive pentru a demonstra că, atunci când luăm decizii, nu suntem atît de intuitivi pe cât credem . Tradus in romaneste

Echipamentul de lucru

1. Achizitia echipamentelor de lucru de catre unitate     %    =    401     303     4426 2. Distribuirea echipamentelor de lucru catre salariati in situatia in care acestia suporta o parte din contravaloarea acestora         %    =    303     603     4282 3. Inregistrarea TVA - ului colectat asupra echipamentelor de lucru suportat de salariati     4282    =    4427 4. Retinerea din salariu a contravalorii echipamentelor de lucru suportat de salariati     421        =     4282

Garantiile gestionare

1. Retinerea garantiilor gestionare conform legii si contractului de garantie in numerar 421 = 4281 sau 5311 = 4281 si concomitent Inregistrarea in debitul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei primite. 2. Depunerea garantiilor gestionare intr-un cont bancar disctinct (deschis doar pentru aceasta destinatie) 5121 = 5311 3. Inregistrare dobanzii si comisioanelor pentru contul deschis la banca 5121 = 4281 cu valoarea dobanzii 4281 = 5121 cu valoarea comisioanelor 4. Restituirea garantiilor depuse de salariati 581 = 5121 ridicarea garantiilor de la banca 5311 = 581 depunerea garantiilor la casierie 4281 = 5311 restituirea garantiilor catre salariati si concomitent Inregistrarea in creditul contului 802 "Angajamente primite" a valorii garantiei restituite.

O scurta analiza pe baza de Bilant

Analiza pe baza de Bilant.

Dupa intocmirea Balantei de verificare,soldurile conturilor de activ si pasiv sunt comparate cu situatia reala a patrimoniului.Pentru ce aceasta comparatie?.Patrimoniul este un "organism viu" care are o anumita dinamica ,este influentat de mediul sau extern sau intern ,de factorul timp dar mai ales de piata. Toate acestea conduc patrimoniul la o anume valoare economica,adica posibilitatea reala de a produce flux de numerar in viitor,suficient cat sa fie "rentabil" si sa se exprime in piata ca o "forta". Evidenta contabila NU preia aceste influente,soldurile conturilor de activ si pasiv sunt compuse din pretul istoric(preturile de intrare in patrimoniu sau valoarea exprimata in moneda la data aparitiei a unei obligatii). Se nasc discrepante intre evidenta contabila si realitatea existentului la un moment dat.De exemplu:-valoarea contabila a unui mijloc fix si valoarea economica a acestuia,valoarea activelor financiare(obligatiuni,participatii,actiuni) din patrimoniu si valoarea lor de piata (cota bursiera),etc. Inventarul este instrumentul ce rectifica la valoarea reala contabilitatea. Scopul final al contabilitatii este de a informa.Informatia trebuie sa fie in primul rand credibila.Investitorii,actionarii,bancile ,Statul sunt interesati in a gasi in informatia contabila o "oglinda" a patrimoniului si nu niste informatii perimate,"prafuite de istorie". Degeaba se intocmeste o contabilitate exacta,la "centima",in conformitate cu legea contabilitatii si codul fiscal daca NU se compara si se rectifica cu situatia reala a patrimoniului prin inventar.

Valoarea informatiei contabile este invers proportionala cu timpul scurs si direct proportionala cu inventarul.

A se vedea si Evaluarea la inventarierea generala _______________________________________

In orice afacere se "inainteaza" de catre actionari un capital.Acesta este fie in natura (cladiri,utilaje ,terenuri,stocuri,cunostinte tehnologice),fie in numerar sau numai in numerar.In baza unui plan de afaceri de startup,capitalul este alocat unor active("transformat" in active). Activele sunt si ele de 2 feluri: cele cu un ciclu lung de existenta(mijloace fixe,active financiare)numite si alocari permanenete si cele cu un ciclu scurt-stocuri(materale,active financiare tranzactionabile,credite pe termen scurt existent ca numerar in cont bancar,etc),active cu viata temporara numite si active tempoarare.Sursa de aparitie a lor este capitalul.Capitalul este si el impartit in doua: 1.Surse permanente(capitalul propriu plus cele atrase pe termen lung,rezerve,rezultate anterioare sau curente)cat si 2.surse temporare(atrase:furnizori,credite pe termen scurt,imprumuturi)sunt "izvorul" activelor permanente sau temporare. Tehnic vorbind bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al întreprinderii la încheierea exercitiului. Asimetria dintre alocarile permanente (în imobilizari) si sursele permanente (capitaluri proprii si datorii financiare) au determinat constituirea unei marje de securitate denumita fond de rulment (F.R.). El este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la înfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt. Relatia de calcul a fondului de rulment prin partea de sus a bilantului este:FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate sau prin partea de jos a bilantului: Schematic, fondul de rulment se prezinta astfel: Fond de rulment =Active circulante -Datorii pe termen scurt ______________________________________ FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate Din calcularea FR pot apare una din situatiile: 1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezulta FRN > 0. Daca FRN > 0,semnificatia este urmatoarea: capitalurile permanente permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele circulante. 2) Capitaluri permanente <>trebuie deci sa fie partial finantate prin resurse pe termen scurt. 3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezulta FRN = 0. Aceasta situatie este putin probabila exprimând o armonizare totala a structurii resurselor cu utilizarea acestora.

Scopul gestionarii fondului de rulment este de a asigura capacitatea unei companii de a-si desfasura activitatea si in acelasi timp de a genera suficiente lichiditati pentru a satisface datoriile exigibile pe termen scurt si viitoarele cheltuieli operationale. _______________________________________________ FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de exploatare sunt acoperite în cea mai mare parte din surse temporare corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR). Daca NFR > 0 ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice) în raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Astfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj Nevoia de fond de rulment = Alocari ciclice – Surse ciclice = (Stocuri + Creante) – Surse ciclice Surse ciclice=surse temporare(datorii comerciale) Daca NFR <>excedentul de finantare se regaseste sub forma trezoreriei nete, concretizata în disponibilitati în conturi bancare si casa. Trezoreria neta = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente. Trezoreria neta (TN) > 0 este rezultatul întregului echilibru financiar al întreprinderii. Excedentul rezultat trebuie plasat eficient si în deplina siguranta pe piata de capital. Trezoreria neta (TN) <> Nu exista o viziune unitara asupra a ceea ce inseamna fondul de rulment. Cei mai multi il considera a fi relatia dintre patru elemente care influenteaza si ciclul de conversie a numerarului: - Datorii curente - Creante curente - Stocuri - Numerar si echivalente de numerar Gestionarea fondului de rulment este considerata una dintre cele mai importante elemente in conducerea unei companii.

Nu exista nicio indoiala ca actuala criza financiara va schimba si in unele cazuri deja a schimbat, modul traditional de a rezolva problema lipsei de lichiditati prin credit bancar. Prin urmare, va trebui sa ne intoarcem la ceea ce ar fi trebuit sa fie o notiune financiara de baza, ce a fost neglijata pentru mult timp de mediul de afaceri - gestiunea fondului de rulment. Evolutia interdependenta a celor patru elemente ale fondului de rulment si managementul acestora ar putea fi decisiva pentru viitorul unei companii in urmatoarele luni.

Cu siguranta, companiile isi monitorizeaza fluxurile de trezorerie, dar gestioneaza ei cu adevarat fondul de rulment ? As identifica doua elemente la fel de importante pentru un management eficient al fondului de rulment:

1.Primul aspect ar fi infrastructura tehnica, cuprinzând sisteme informationale adecvate, cunostinte si experienta manageriala, o cultura organizationala orientata spre operativitatea luarii deciziilor etc.

2. Al doilea aspect ar fi managementul relational, bazat pe corectitudine si etica in afaceri, care sa vizeze clientii, furnizorii, bancile si in general partenerii de afaceri. Esenta ar fi de a putea recurge la aceste relatii in vremuri de restriste. In orice caz, un bun sistem relational este o solutie pe termen scurt la ceea ce ar putea deveni o problema pe termen lung pentru companii, in cazul in care actuala criza se va prelungi.

In aceasta ordine de idei, as adauga si un al treilea element al managementului fondului de rulment: raportul de putere dintre o companie si mediul sau de afaceri. De exemplu, gestionarea fondului de rulment ar fi diferita intr-o companie care controleaza 80% din piata (compania A), comparativ cu o companie care actioneaza intr-un mediu concurential atomizat (compania B).

In mod traditional, companiile au tendinta de a negocia agresiv cu furnizorii pentru scaderea preturilor si prelungirea termenelor de plata. O astfel de politica poate fi o sursa de finantare pentru o companie, atât timp cât status quo este mentinut. In exemplul de mai sus, companiei A i-ar fi mai usor sa implementeze o astfel de strategie decât companiei B. Creditul comercial poate fi usor accesibil si ieftin, insa reprezinta doar una din variabilele ecuatiei fondului de rulment si utilizat in mod abuziv poate afecta in mod negativ compania, mai ales in cazul in care este practicat in relatiile cu furnizorii strategici.

Pe de alta parte, gestionarea creantelor nu este altceva decât imaginea in oglinda a ceea ce ar trebui sa reprezinte managementul datoriilor. In timp ce o companie nu detine controlul asupra furnizorilor si clientilor sai, are capacitatea de a-si controla stocurile.

Doar printr-o planificare detaliata si corecta o companie poate sa atinga un nivel suficient al stocurilor pentru a nu-i fi afectate operatiunile zilnice. O acumulare excesiva de stocuri poate pune compania in situatia neplacuta de a avea nevoie de finantare. Toate elementele fondului de rulment incorporeaza intr-o forma sau alta lichiditati. Prin urmare, managementul fondului de rulment trebuie intotdeauna corelat cu ciclul de conversie a numerarului (perioada de timp necesara pentru ca numerarul sa devina numerar din nou, de la achizitionarea materiilor prime, pâna la valorificarea prin vânzare a produselor finite si incasarea creantelor). Esenta gestionarii fondului de rulment e reprezentata de calitatea relatiilor companiei cu partenerii de afaceri. Cu siguranta, cunostintele tehnice sunt importante, ca si experienta manageriala sau pozitia si influenta companiei la masa de negocieri. Niciunul dintre acesti factori nu este insa la fel de important ca relatiile cu partenerii de afaceri. Prin urmare: isi gestioneaza companiile corespunzator relatiile cu clientii si furnizorii? - isi trateaza clientii si furnizorii drept parteneri sau adversari? - sunt relatiile companiei bazate pe o conduita profesionala corecta? - mentine conducerea companiei relatii strânse cu furnizorii si clientii strategici? - sau compania incearca doar sa isi salveze propria piele? Acestea sunt doar câteva dintre intrebarile relevante pentru gestiunea fondului de rulment si cred ca raspunsurile la aceste intrebari vor diferentia companiile care vor iesi invingatoare din aceasta criza financiara. Totusi, ar trebui sa ne aducem aminte ca afacerile se fac intre persoane si ca a avea parteneri de afaceri pe care sa te poti baza in aceste momente de criza financiara poate preveni sau evita blocaje operationale, poate genera fond comercial si valoreaza mai mult decât de a pune banii la saltea. ________________________________

Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este contabilizat în bilant,

după deducerea amortizării cumulate si tuturor pierderilor de valoare

înregistrate la acest activ.

Valoarea recuperabilă este cea mai mare valoare dintre valoarea justă netă a activului si valoarea sa de utilitate sau de utilizare.

Valoarea de utilitate este o valoare actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie asteptate si generate de utilizarea continuă a activului si de cesiunea sa la sfârsitul duratei sale de utilizare.

La calculul valorii de utilitate este utilizată o rată de actualizare care este rata de randament pe care ar pretinde-o un investitor dacă ar face un plasament ce ar genera fluxuri de aceeasi mărime, cu aceleasi scadente si cu aceleasi riscuri.

IAS 36 revizuit precizează că există trei categorii de imobilizări pentru care se efectuează testul de depreciere cel putin o dată pe an indiferent că există sau nu indicii de depreciere: − fondul comercial; − imobilizările necorporale în curs; − imobilizările necorporale cu durată de utilizare nedeterminată.

Provizioanele pentru depreciere sunt evaluate la inventariere, ca diferentă dintre valoarea contabilă a respectivului activ si valoarea sa de inventar (valoarea de utilitate). Această din urmă valoare se determină pe baza valorii de piată si a utilitătii bunului pentru întreprindere.

Din punct de vedere contabil, înregistrarea deprecierii de valoare generează debitarea unui cont de cheltuieli si creditarea contului de activ. Respectivul activ depreciat va apărea la noua valoare nu numai în bilant, ci si în evidentele primare si vor fi eventual revizuite durata de viată rămasă, valoarea reziduală si metoda de amortizare.

Balanta de Verificare

Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi in orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale.

Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate.

Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor.

Balanta de verificare contabila este situatia recapitulativa si perioadica care regrupeaza la un moment dat sumele si soldurile conturilor debitoare si creditoare, in vederea aprecierii sintetice a rezultatelor si incheierii bilantului. Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi principalul instrument pe baza căruia se întocmesc situaţiile financiare. Balanţa de verificare a conturilor sintetice, precum şi balanţele de verificare ale conturilor analitice se întocmesc cel puţin anual, la încheierea exerciţiului financiar sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice(lunare), la alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare, şi ori de câte ori se consideră necesar. Funcţiile balanţei de verificare sunt: Funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi; Funcţia de verificare a concordanţei dintre conturile sintetice şi conturile analitice; Funcţia de instrument de legătură între conturile sintetice şi bilanţ; Funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi; Funcţia de instrument de analiză şi sinteză a activităţilor economice Erorile descoperite cu ajutorul balanţei de verificare Erori de întocmire a balanţei de verificare Erori de închidere a conturilor Erori de înregistrare în cartea mare Erori cu stabilirea sumelor din formulele contabile compuse. _____________________________________________ Clasificarea si intocmirea balantelor de verificare In functie de continutul, forma si egalitatile pe care le cuprind, balantele de verificare se pot clasifica astfel: Dupa conturile ce le compun, pot fi balante de verificare sintetice si analitice.

In functie de egalitatile pe care le contin si de forma de prezentare, balantele de verificare sintetice se divid in balante cu o serie de egalitati, cu doua serii de egalitati, cu trei serii de egalitati, cu patru serii de egalitati si balanta sah. 1) Balanta cu o singura egalitate cuprinde numai o singura egalitate. a) totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare sau totalul soldurilor finale debitoare = totalul sumelor creditoare Aceasta este cunoscuta si sub denumirea de balanta sumelor, respectiv a soldurilor daca egalitatea se circumscrie la nivelul acestora. 2) Balanta conturilor cu doua egalitati, denumita si balanta sumelor si a soldurilor, opereaza cu ambele egalitati din variantele primei balante. Egalitatile ei sunt: a) totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare b)totalul soldurilor finale debitoare = totalul sumelor creditoare 3) Balanta conturilor cu trei serii de egalitati a) totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare b) totalul rulajelor debitoare = totalul rulajelor creditoare c) totalul soldurilor finale debitoare = totalul sumelor creditoare 4) Balanta de verificare cu patru serii de egalitati a) totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare b) totalul rulajelor debitoare = totalul rulajelor creditoare c) totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare d) totalul soldurilor finale debitoare = totalul sumelor creditoare 5) Balanta de verificare sah permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic. Aceasta se prezinta sub forma unei table de sah, unde conturile se inscriu in aceeasi ordine atat in coloane pe verticala cat si pe randurile pe orizontala. In patratelele care se formeaza din intretaierea liniilor se inscriu sumele. Egalitatile rezultate din aceasta balanta sunt aceleasi ca si la balanta de verificare cu trei serii de egalitati, cu deosebirea ca ele se inscriu o singura data la intretaierea randurilor si coloanelor respective. Balanta de verificare analitica prezinta conturile analitice ale unui cont sintetic, cuprinzand soldurile initiale, rulajele si soldurile finale, exprimate atat cantitativ cat si valoric. Ea asigura verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile analitice ale fiecarui cont sintetic prin concordanta care trebuie sa existe intre ele, in privinta soldurilor si rulajelor, fiind numita si balanta auxiliara sau secundara. In cazul conturilor bifunctionale (de activ-pasiv), soldurile unor conturi analitice pot fi contrare cu soldul contului sintetic din care fac parte. De aceea, totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor analitice prin insumarea lor algebrica este egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic respectiv. Balanţa de verificare trebuie sa cuprindă : Simbolul şi denumirea conturilor, în ordine, din planul de conturi în vigoare; Totalul sumelor înregistrate în debitul său; Totalul sumelor înregistrate în creditul său; Soldul contului ________________________________________

Analiza si verificare

Analiza si verificarea lunara a balantei de conturi implica efectuarea unor corelatii si verificari, dupa cum urmeaza: PROVIZIOANE

· Rulajul creditor al 151x = rulajul debitor al 6812 · Rulajul debitor al 151x = rulajul creditor al 7812 · Centralizatorul provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli IMOBILIZARI SI PARTICIPATII

· Rulajul debitor al grupei 68 = rulajul debitor al grupei 28 · Rulajul debitor al grupei 21 = rulajul creditor al grupei 23 · Rulajul creditor al contului 291x= rulajul debitor al contului 6813 · Rulajul debitor al contului 291x = rulajul creditor al contului 7813 · Registrul mijloacelor fixe = Balanta de verificare a conturilor de imobilizari · De verificat existenta contractelor de inchiriere, in conformitatea cu normele contabile aplicabile si corectitudinea inregistrarii acestora · Verificarea listei cu participatii; metodele de evaluare; clasificarea acestora IMPRUMUTURI

· Situatia imprumuturilor; · De determinat daca totalul din situatia imprumuturilor corespunde cu soldul contului din balanta de verificare; · De verificat clasificarea scadentelor pe termen scurt si pe termen lung; STOCURI · Soldul listei de inventar trebuie sa corespunda cu soldul balantei generale; · Listele de inventar trebuie sa ai la baza inventarierea fizica a stocurilor; · Sa se specifice daca stocurile sunt evaluate la costul cel mai scazut sau valoarea lor neta de realizare; · Balanta fizica a stocurilor = Balanta contabila a conturilor de stocuri; · De comparat rotatia stocurilor cu cea a exercitiilor precedente; · De verificat daca sunt stocuri garantate, depuse in depozitul tertilor, si in acest caz verificarea corectitudinii inregistrarilor; AJUSTARI de STOCURI, CREANTE SI DISPONIBILITATI

· Rulajul creditor al 39x = rulajul debitor al 6814 · Rulajul debitor al 39x = rulajul creditor al 7814 · Rulajul creditor al 49x = rulajul debitor 6814 · Rulajul debitor al 49x = rulajul creditor 7814 · Rulajul creditor al 59x = rulajul debitor 6814 · Rulajul debitor al 59x = rulajul creditor 6814 · Centralizatorul ajustarilor pe fiecare element bilantier DATORII FURNIZORI

· Situatia furnizorilor corespunde cu Balanta analitica a conturilor de furnizori; · De verificat daca mai exista datorii neinregistrate: · De verificat datoria fata de actionari, administratori si alte parti legate; DATORII CU BUGETUL STATULUI

· De verificat statul de salarii cu Balanta conturilor aferente salariilor · De verificat situtia contributiilor si taxelor privind organismele statului cu balanta de verificare a conturilor privind datoriile catre bugetul de stat si cu declaratiile fiscale intocmite · De verificat TVA din decontul de TVA cu jurnalele de TVA si cu Balanta conturilor de TVA CLIENTI

· De verificat situatia analitica a clientilor cu Balanta conturilor de clienti · De verificat daca exista facturi emise si netransmise catre clienti TREZORERIE

· De verificat transferurile interbancare – contul 581 (de regula, trebuie sa se soldeze) · De determinat daca sunt conturi de trezorerie restrictionate; · De verificat 512x cu fiecare extras de cont CHELTUIELI SI VENITURI

· Rulaj debitor 121 = rulaj creditor 6xx · Rulaj creditor 121 = rulaj debitor 7xx · Conturile 6xx si 7xx se soldeaza obligatoriu.

Acestea constituie o parte din verificarile ce trebuie efectuate cu ocazia inchiderii lunare a balantei de conturi. Aceste tehnici dau posibilitatea ca depistarea eventualelor erori sa se faca in timp util, iar consecintele sa fie minine.

_____________________________________________

Cu ajutorul balantei de verificare nu pot fi insa semnalate erorile esentiale de fond, care nu influenteaza egalitatile balantei.

Din aceasta categorie fac parte:

1.erorile de inregistrare in registrul jurnal,

2.erorile de compensatii,

3.erorile de imputare si omisiuni de inregistrare a unor operatii economice.

Erorile de inregistrare in registrul jurnal pot fi cauzate de stabilirea gresita a conturilor corespondente, folosind alte conturi si nu cele ce reflecta just operatia respectiva, inversarea formulei contabile, folosirea altei sume decat cea corecta, inregistrarea unei operatii de doua ori etc.

Erorile de compensatie constau din trecerea gresita a sumelor din documentele justificative sau din jurnal in conturi, trecandu-se o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, de egala valoare cu suma in plus in aceeasi parte a unui cont sau a mai multor conturi, incat pe total sumele in plus cu cele in minus se anuleaza.

Erorile de imputare sunt cauzate de transcrierea gresita a sumelor din jurnal la un alt cont decat cel folosit in formula contabila.

Omisiunile de inregistrare constau in neinregistrarea in ordine cronologica a unor documente ce oglindesc operatii economice sau financiare.Unele din aceste erori pot fi identificate prin aparitia de solduri necorespunzatoare la unele conturi, neconcordanta intre conturile sintetice si cele analitice. Aparitia ulterioara a documentelor neinregistrate, reclamatiile corespondentilor (clienti, furnizori etc.).

De asemenea, cu ajutorul balantei sah, care reda, pe langa cele trei serii de egalitati , si corespondenta conturilor, se pot descoperi unele din greselile de fond.

Erorile din evidenta cronologica se corecteaza numai prin formule contabile de stornare, iar cele din evidenta sistematica prin taierea sumei gresite cu o linie si scrierea deasupra cu cerneala a sumei corecte.

a) Balanta de verificare (se intocmeste lunar); b) Bilantul contabil (in conformitate cu legislatia din Romania, trebuie intocmite si depuse bilantul semestrial si bilantul anual); c) Contul de profit si pierderi (se intocmeste si se depune cel putin de doua ori pe an, simultan cu bilantul contabil); d) Situatia fluxului de numerar (se poate intocmi pe orice perioada).

A se vedea si Contul

___________________________________________

Caz particular a unor corelatii bazate pe Balanta de Verificare 1.Verificarea soldului contului 371 Marfuri Stiindu-se cum se contabilizeaza marfa intrata si anume: D371 - % C401 C378 C4428 D4426-C401 si scaderea de gestiune: %- C371 D607 D378 D4428 Corelatii sunt: 1.Sold 371= Sold Initial 371+Rulaj Debit 371-(Rulaj Debit607+Rulaj Debit378+Rulaj Debit4428) 2.Rulaj debit 607 -Rulaj Credit 707 = Rulaj Debit 378 3.Verificarea soldului creditor 4428 = Sold final D371 * 19/119

Exemplu: Sold initial Debit 371 = 156.300 lei Sold initial Credit 4428 = 24.955.46 lei intrari in luna: D371 - % 24.133.20 C401 15.600 C378 4.680 C4428 3.853,20 D4426-C401 2.964 Vanzari 5311 - % 24.133.20 C707 20.280 4427 3.853,20 Scaderea gestiunii % - 371 24.133,20 607 15.600 378 4.680 _______________________________ Corelatii: 1.Sold 371= Sold Initial 371+Rulaj Debit 371-(Rulaj Debit607+Rulaj Debit378+Rulaj Debit4428) Sold 371= (Sold Initial 371)156.300 +(Rulaj Debit 371)24.133.20 -((Rulaj Debit607) 15.600+(Rulaj Debit378) 4.680+(Rulaj Debit4428)3.853,20)=156.300 2.Rulaj debit 607 -Rulaj Credit 707 = Rulaj Debit 378 (Rulaj debit 607)15.600 -(Rulaj Credit 707)20.280 = (Rulaj Debit 378) 4.680 3.Verificarea soldului creditor 4428 Sold final D371 * 19/119 = Sold Creditor 4428 156.300 *19/119=24.955,46

_______________________________

A se vedea : Monografie-Comert cu amanuntul (Retail)

_______________________________

Receptia marfii.

O faza importanta in circuitul marfurilor este data de receptia marfurilor.
RECEPŢIA este operaţia de identificare şi verificare cantitativă şi calitativă a marfurilor ce se primesc in depozit.
Se intelege prin:
- marfa: orice produs care formeaza obiectul livrarii sau a contractului de transport;
- furnizor: societatea care livreaza marfurile;
- beneficiar: societatea care primeste marfurile livrate;
 - expeditor: societatea care preda marfurile spre transport;
- caraus: societatea care executa transportul;
- destinatar: societatea care primeste produsele transportate;
- acte de livrare: procesele verbale de receptie sau autoreceptie, facturile , listele de specificatie, avizele de expeditie;
- documente de transport: scrisoarea de trasura sau de transport, conosamentul, foaia de parcurs, buletinul de mesagerii sau alte asemenea documente.
 Livrarea marfurilor se face prin receptie efectiva intre delegatii societatilor furnizoare si beneficiare. Receptia cuprinde identificarea si verificarea cantitativa si calitativa a marfurilor ce se livreaza.
Scopul recepţiei loturilor de mărfuri, care determină şi importanţa sa, consta în :
 - verificare modului în care furnizorul îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare etc. ;
 - verificarea măsurii în care organele de transport şi-au respectat obligaţiile asumate în legatură cu menţinerea integrităţii cantitative şi calitative a mărfurilor pe toată durata transportului.
 Recepţia mărfurilor este foarte importantă, din punct de vedere economic, pentru consumator, comerţ şi producţie, întrucât ea contribuie la realizarea următoareleor obiective :
- evitare patrunderii în reteaua comercială a mărfurilor necorespunzătoare calitativ, ca structură şi sortiment ;
- evitarea formării stocurilor supranormative, care genereaza imobilizări de fonduri şi plăţi pentru dobanzi;
- influenţarea directă a producătorilor pentru a furniza numai marfuri corespunzatoare standardelor, normelor tehnice si caietelor de sarcini, prin refuzul produselor necorespunzătoare;
- stabilirea răspunderii materiale pentru orice pagubă produsă ca urmarea a recepţionării unor mărfuri necorespunzătoare calitativ sau cantitativ.
 Dintre toate etapele pe care le parcurg loturile de mărfuri, recepţia calitativă şi cantitativă poate genera divergenţe si litigii între furnizor, cărăuş şi beneficiar.
 În acest sens este necesară cunoaşterea răspunderilor ce revin fiecăreia dintre parţi.
Răspunderea furnizorului pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor se stabilesc în urmatoarele situaţii :
 - nerespectarea riguroasă a calităţii livrate, potrivit normelor şi standardelor de producţie a acestora;
 - nerespectarea normelor tehnice de aambalare, încărcare, manipulare şi fixare în mijlocul de transport ;
 - folosirea pentru ambalare a unor materiale necorespunzatoare ;
 - completarea greşită a documentelor de transport prin înscrierea unor date inexacte, incomplete sau prin înscrierea datelor în alte rubrici decât cele rezervate ;
 - declararea nereală a greutăţii;
 - livrări masiv, nejustificat, care provoacă locaţii şi perturbări în procesul circulaţiei bunurilor;
- absenţa sigiliilor corespunzătoare pe mijloacele de transport.
Expedierea marfurilor este in sarcina furnizorului. Se excepteaza cazurile in care partile, potrivit conditiilor fundamentale, au convenit altfel. Furnizorul poarta raspunderea marfurilor pina in momentul:
1. Predarii lor efective catre beneficiar:
 a) cind receptia se face la furnizor si beneficiarul ridica marfurile direct de la furnizor sau expeditia este in sarcina beneficiarului;
b) cind marfurile au ramas, in urma receptiei sau autoreceptiei facute la furnizor, in custodia acestuia si ridicarea sau expedierea lor este in sarcina beneficiarului;
c) cind receptia se face la beneficiar si marfurile au fost transportate la locul receptiei de furnizor.
2. Predarii lor catre caraus:
 a) cind livrarea marfurilor s-a facut prin receptie sau autoreceptie la furnizor si expedierea lor este in sarcina acestuia;
 b) cind in urma receptiei sau autoreceptiei la furnizor, marfurile ramin in custodia acestuia si expedierea lor este in sarcina furnizorului.
Răspunderile cărăuşului se stabilesc pentru integritatea mărfurilor transportate din momentul primirii şi până la eliberarea lor către beneficiar. Momentul primirii este specificat prin aplicarea unei ştampile pe documentul de transport(foaia de parcurs sau alte documente de transport).
Responsabilitatea cărăuşului pentru consecinţele unui transport necorespunzător se refera la :
 - folosirea unui mijloc de transport neadecvat grupei respective de mărfuri ;
 - prezenţa lipsurilor cantitative rezultate ca urmare a scurgerilor şi avariilor pe timpul transportului ;
- neanunţarea beneficiarului în timp util, pentru a se prezenta sâ îşi primească mărfurile.
Pentru efectuarea receptiei de catre beneficiar, se foloseste documentul NOTA DE INTRARE-RECEPTIE in care se consemneaza (daca este cazul) doua feluri de diferente comparativ cu factura sau cu avizul de insotire a marfurilor:
1.Pierderi pe timpul transportului.
2.Diferente cantitative si calitative,altele decat cele datorate pe timpul transportului. Pierderi pe timpul transportului.
La primirea marfurilor spre transport, carausul este obligat sa verifice:
 a) numarul coletelor, starea ambalajelor si greutatea expeditiei, in cazul expeditiilor de coletarie si mesagerii;
b) natura marfii (in mod sumar), semnele sau marcajele puse de expeditor, respectarea conditiilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, in cazul transporturilor incarcate in mijloace de transport deschise;
c) natura marfii (in mod sumar), respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, sigiliile aplicate de expeditor, in cazul transporturilor incarcate pe linia publica in mijloace de transport inchise;
d) sigiliile aplicate de expeditor, in cazul transporturilor incarcate pe liniile de garaj, terenuri sau magazii inchiriate, in mijloace de transport inchise.
Pentru marfurile a caror cantarire este obligatorie, carausul va verifica in toate cazurile prevazute mai sus si greutatea incarcaturii (brutto si brutto minus tara). Primirea transportului creeaza prezumtia ca el este in ordine si indeplineste conditiile.
 1.La receptie pot exista diferente cantitative sau calitative ce apar in mod obiectiv,fara ca sa existe vina carausului.Acestea sunt pierderi pe timpul transportului,aceste pierderi sunt limitate prin acte normative legale si sunt denumite "perisabilitati".
Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente,stabilite prin cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee.
Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de produse efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar.
 Documentele de transport nu constituie acte de gestiune pentru expeditor si destinatar, pe baza lor neputindu-se opera descarcarea sau incarcarea de gestiune.
Constatarea lipsurilor cantitative si a deficientelor calitative, precum si a divergentelor dintre caraus si destinatar sau beneficiar, se va face numai in prezenta unuia din delegatii furnizorului sau carausului, care va semna procesul verbal de constatare. Orice constatare facuta fara prezenta unui asemenea delegat, este lipsita de putere doveditoare.
Totusi, in cazul in care, datorita unor imprejurari bine stabilite si mentionate in procesul verbal de constatare, destinatarul-beneficiar a fost in imposibilitate de a anunta si a primi in timp util un delegat din partea furnizorului sau carausului, pentru constatarile ce trebuiau facute chiar la locul de primire a marfurilor de la caraus si inainte de descarcarea lor din mijlocul de transport, procesul verbal dresat in aceste conditii de reprezentantul destinatarului beneficiar in prezenta si cu semnatura unuia sau mai multi martori, carora li se vor indica numele, pronumele si adresa completa in procesul verbal, va constitui un inceput de dovada ce va putea fi completat prin orice mijloc de dovada admis de lege.
 2.Diferente cantitative si calitative,altele decat cele datorate pe timpul transportului se consemneaza in nota de intrare receptie si intr-un eventual proces verbal.Daca aceste diferente sunt sensibil mari,marfa se consemneaza a fi in custodie la dispozitia furnizorului.Furnizorul trebuie sa fie anuntat intr-un interval de 48 de ore pentru orice diferenta pentru a-si trimite un reprezentant in vederea efectuarii receptiei definitive. ____________________________________
A se vedea si : Monografie-Comert cu amanuntul (Retail)

Comert cu amanuntul (Retail)