O convorbire cu banca in viitorul...nu prea indepartat.

Clientul - Alo, buna ziua, doresc sa stiu cati bani mai am in cont. Telefonista - Multumim ca ati sunat la banca noastra. Puteti sa-mi dati numarul dvs. de identitate (Id-ul ), domnule ? Clientul -- Numarul meu de identitate nationala... da, un moment. 216025800458 Telefonista - Multumesc, dle X. Vad ca locuiti la Bucuresti ,bul Iuliu Maniu 7 si aveti tel. 0314067897. Telefonul dvs. de la serviciu la Coca Cola HBC este 07452302 iar numarul de celular este 07662566. Adresa de e-mail este xson123@home.net. Corect? Clientul - Mmda.. Da' de unde aveti toate informatiile mele? Telefonista - Suntem legati, ca orice banca, de ANSPDCP . Clientul -- ANSPDCP, ce dracovenie mai este si asta? Telefonista - Suntem legati electronic de ANSPDCP, nici eu nu stiu ce este domnule. Clientul -- (oftand) Asta e. Vreau sa doresc sa stiu cati bani mai am in cont. Telefonista - Nu cred ca va pot ajuta , domnule. Clientul - Cum adica? Este vreo problema pentru ca doresc sa stiu cati bani mai am in cont? Telefonista - Domnule, analizele dvs. medicale arata ca aveti tensiunea arteriala crescuta si un colesterol destul de mare. Conform dosarului medical 56891, compania de asigurari unde aveti polita de asigurare 65427 nu va permite sa va enervati... Clientul - Ceee ? Si atunci ce sa fac? nervos... Telefonista - Ati putea incerca mai tarziu sa veniti personal la noi pentru a plati o datorie de 50 lei provenita din comision de administare cont si a ridica extrasul. Clientul - Ce va face sa credeti ca o sa-mi placa sa vin pana acolo? Telefonista - Ei bine, vad aici pe monitor ca saptamana trecuta ati fost la biblioteca municipala si din fisa 75241 rezulta ca si ati solicitat o carte despre modul de a fi calm ... si... Clientul - Bine, bine. Da-mi atunci pe seful tau...ma enervez si... Telefonista - Da, dumneavoastra aveti sotie si patru copii, iar acestia au in grija si doi caini...si sunteti nervos...vad ca aveti un dosar la spitalul de boli nervoase nr 1254/01.06....dr.Pandelescu Gabriel.... Clientul - am si card...(strigand in casa) nevasta, adu-mi te rog credit cardul! Telefonista - Imi pare rau domnule, dar trebuie sa platiti comisioanul de administrare cont in cash. Credit cardul dvs. este blocat pentru depasirea limitei. Clientul - Dau o fuga la o masina ATM si voi scoate niste bani... Telefonista - Imi pare rau domnule, dar nici asta nu va fi posibil. Vad aici ca nu aveti nici un ban in contul cardului dvs. Clientul - Da , bine, n-are nimic. Gasesc eu niste bani in casa sa ajunga pentru comision. Telefonista - De la ANAF rezulta din Fisa Fiscala inregistrata cu nr.5896321/15.02X,ca veniturile Dv-stra nu va permite sa faceti economii... Clientul-...(fara cuvinte) Telefonista - Sunteti putin in intarziere, as zice cam 45 de minute sa fiti la noi. Daca va grabiti, puteti veni dvs. pana aici sa ridicati personal extrasul, dupa ce faceti rost de bani cu imprumut, cu motocicleta,totusi nu este putin mai jenant sa va carati pe motocicleta? Clientul - Da de unde stii ca merg cu motocicleta? Telefonista - Pai scrie aici la informatii despre vehicol. Ati avut o masina care vi-a fost luata de compania de imprumut pentru ca nu ati platit la timp. Alaturi scrie ca motocicleta dvs. este cu plata la zi si in plus i-ati umplut aseara rezervorul cu benzina de la benzinaria din Iuliu Maniu 7. Clientul -- f...-ti m... Telefonista - V-as sfatui sa fiti atent cu vocabularul ca sa nu o patiti din nou,la noi orice convorbire se inregistreaza. Vad ca ati fost arestat pentru ca ati injurat un politist, apoi judecatorul cu care v-ati certat v-a dat 90 zile de puscarie. Vad ca de-abia v-ati intors in societate de cateva zile si asta este prima data cand solicitati sa aflati cati bani aveti in cont... Clientul -- ... (fara cuvinte) Telefonista - Mai doriti altceva, domnule? Clientul - Da, as dori sa stiu cu cine am stat de vorba.... Telefonista - Imi pare rau, dar trebuia sa stiti ca nu aveti dreptul de la ANSPDCP sa detineti date personale....va rog ,nu ridicati tonul,aveti grija cu inceputul de diabet...ieri ati facut analize la pozitia 2589 din Registrul de evidenta...clic,se aude un ...ecou... Nota:*orice persoana are dreptul de a se opune, pentru motive legitime, la prelucrarea datelor ce o privesc. Acest drept de opozitie poate fi exclus pentru anumite prelucrari prevazute de lege (de ex.: prelucrari efectuate de serviciile financiare si fiscale, de politie, justitie, securitate sociala). Orice persoana are, de asemenea, dreptul de a se opune, in mod gratuit si fara nici o justificare, la prelucrarile datelor sale personale.( Legea nr. 677/2001)

2 cuvinte despre planul de conturi banci

Planul de conturi al societăţilor bancare cuprinde 8 clase simbolizate cu câte o cifră. Clasa 1 – Operaţii de trezorerie şi operaţii interbancare Clasa 2 – Operaţii cu clientela Clasa 3 – Operaţiuni cu titluri şi operaţiuni diverse Clasa 4 – Valori imobilizate Clasa 5 – Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane Clasa 6 – Cheltuieli Clasa 7 – Venituri Clasa 9 – Operaţiuni în afara bilanţului **Conturile ce se termina sau au in configuratie cifra 9 sunt contrare clasei din care fac parte. În sistemul bancar se poate vorbi atât de contul contabil, cât şi de contul bancar. Acest cont bancar apare în urma relaţiei pe care banca o are cu clientela şi se referă la atragerea disponibilităţilor (atragerea de depozite) şi acordarea de credite. În funcţie de performanţele sistemului informatic deţinut de fiecare bancă, dimensiunea contului bancar poate fi: - foarte mică (de câteva cifre); - foarte mare (peste 20 de cifre). Exemplu de cont bancar: 2511024RON 1/4. Acesta se citeşte astfel: - contul curent contabil 2511 (2= operatii cu clientela) -al clientului nr. 4, care este persoană fizică şi are deschis contul în lei la Sucursala Bucureşti -sector 2, acest client având -contul bancar nr.1/4. Modul general de constituire a unui cont bancar trebuie să ţină seama de: - contul contabil căruia îi este ataşat; - sucursala care a deschis contul prin care va opera clientul; - clientul este persoană fizică sau juridică, rezident sau nerezident; - valuta în care se deschide contul; - codul clientului; - referinţa înlocuieşte alocarea unui nou cod pentru clientul care doreşte să aibă mai multe conturi curente de depozite. Băncile sunt obligate să organizeze şi să ţină contabilitate. Aceasta trebuie să reflecte în expresie bănească; - disponibilităţile băneşti şi depozitele băneşti, - bunurile mobile şi imobile, - titlurile de valoare, - drepturile şi obligaţiile, - mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, - cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute. Contabilitatea bancară este reglementată prin lege, ca şi planul de conturi al acesteia şi prezintă anumite particularităţi. In activitatea bancară fiecare operaţiune bancară se traduce printr-o operaţiune contabilă care se înregistrează la locul producerii ei; Conturile ce se termina cu cifra 9 sunt PROVIZIOANE Conturile ce se termina cu cifra 8 sunt CREDITE RESTANTE SAU INDOIELNICE Conturile ce se termina cu cifra 7 sunt DOBANZI(de incasat sau de primit) Elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor Elementele de activ tin cont de natura economica a continutului conturilor

Subventii

Din punct de vedere contabil, potrivit dispozitiilor Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1752/2006 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile ulterioare, în categoria subventiilor se cuprind: - subventiile aferente activelor, - subventiile aferente veniturilor. Aceste subventii pot fi primite : - de la guvern, - de la agentii guvernamentale, - alte institutii nationale si internationale. Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca societatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active imobilizate. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza sa le compenseze. Subventiile nu se înregistreaza direct în conturile de capital si rezerve. Ele se recunosc în bilant ca un venit amânat. Venitul amânat se înregistreaza în contul de profit si pierdere pe masura înregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau casarea ori cedarea activelor. În cazul în care derulati fonduri nerambursabile în cadrul unor Programe de finantare externa se utilizeaza tratamentul contabil valabil pentru subventii. Este important de analizat natura contractelor de finantare si pe baza cunoasterii ei sa se coreleze corespunzator veniturile din subventii cu cheltuielile prevazute a se efectua din aceste surse. Exemplu: În cazul sumelor primite pentru stabilirea tinerilor fermieri, înregistrarea în evidenta contabila se poate face: 445 = 472 Primirea subventiei în contul curent: 5121 = 445 Pe masura realizarii cheltuielilor cu salariile sau chiriile tinerilor, în functie de prevederile din Acordul de finantare, are loc si reluarea la venituri a sumelor din ct. 472, astfel: 472 = 741 Din punct de vedere fiscal sumele sunt impozabile si se trec în Declaratia 101 privind impozitul pe profit la rd. 4 „Venituri financiare”. Cheltuielile efectuate cu stabilirea tinerilor sunt cheltuieli efectuate în scopul realizarii de venituri impozabile si se trec la rândurile de cheltuieli aferente. Exemplu 2 În ceea ce priveste subventiile de natura cupoanelor din agricultura, situatia este similara. Daca sumele reprezentând contavaloarea cupoanelor vin sa acopere niste cheltuieli deja efectuate acestea se înregistreaza direct în venituri, astfel: 445 = 741 Daca sumele reprezentând contavaloarea cupoanelor se primesc înainte de efectuarea cheltuielilor din agricultura, care se finanteaza din aceste surse, atunci înregistrarea care are loc este: 445 = 472 Subventii-Definitii Plata, finantare, de regula nerambursabila de la stat sau persoane private, acordata unor firme, grupuri industriale private, de stat, mixte sau unor persoane fizice pentru a acoperi diferenta intre costul producatorului si pretul de vanzare, in principiu, cand pretul este mai mic decat costul marginal, precum si pentru realizarea unor actiuni si obiective anume. In categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: - guvernul propriu-zis, - agentii guvernamentale si - alte institutii similare nationale si internationale. Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora, principala conditie este ca persoana juridica beneficiara sa cumpere, construiasca sau achizitioneze active cu ciclu lung de fabricatie. Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active. Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venit pe perioadele corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza a le compensa. Aceste subventii nu trebuie creditate direct in conturile de capital si rezerve. Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat. Restituirea unei subventii se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor, in masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv, valoarea integrala restituita se recunoaste imediat ca o cheltuiala. Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila.

Factura

În ceea ce priveste regimul facturilor fiscale, prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 2226 din 27 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, stabilesc ca, începând cu data de 1 ianuarie 2007, continutul minimal obligatoriu pentru formularul de factura este cel prevazut la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita în continuare Codul fiscal. Formularele de factura, factura fiscala si aviz de însotire a marfii, pretiparite, înseriate si numerotate sub supravegherea Companiei Nationale "Imprimeria Nationala" - S.A. sau editate cu ajutorul tehnicii de calcul, în baza art. 2 alin. (1) din Ordinul ministrului finantelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) si (10) paragraful 2 din Hotarârea Guvernului nr. 831/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, au putut fi utilizate si dupa data de 1 ianuarie 2007, pâna la epuizarea stocului existent. Utilizarea formularelor cu seriile si plajele de numere alocate în cursul anului 2006 s-a efectuat în conditiile respectarii prevederilor Codului fiscal. Prefixul R din codul de înregistrare în scopuri de TVA, pretiparit pe facturile fiscale din stoc, a fost înlocuit cu prefixul RO, modificare ce s-a putut face fie manual, fie prin aplicarea unei stampile. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, formularele cu regim special prevazute în anexa nr. 1 care fac parte integranta din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2226/2006 nu se mai tiparesc, înseriaza si numeroteaza conform prevederilor art. 1 alin. (5) din Hotarârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind întocmirea si utilizarea acestora, cu modificarile ulterioare. Formularele respective, existente în stoc, pot fi utilizate pâna la epuizare si dupa data de 1 ianuarie 2007, dar cele referitoare la livrari de bunuri sau prestari de servicii taxabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata nu mai dau dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata la cumparator, daca factura nu contine informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal. În situatiile în care bunurile circula fara sa fie însotite de factura, documentul utilizat pe perioada transportului este avizul de însotire a marfii, cu exceptiile prevazute expres de reglementarile legale în vigoare. Continutul minim de informatii, precum si normele de întocmire si utilizare a avizului de însotire a marfii sunt prevazute în anexa nr. 2 care face parte integranta din Ordinul 2226/2006. Pentru noile facturi, tiparite dupa epuizarea celor din stoc, trebuie sa se asigure un regim intern de numerotare a facturii în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 4 care face parte integranta din Ordin. Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate. Factura va avea un numar de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, numar ce trebuie sa fie secvential, stabilit de societate, astfel încât sa se asigure necesarul în functie de numarul de facturi emis. Anual, se stabileste numarul de la care se va emite prima factura. În alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc. Se emit proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere prin care se va mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Emiterea facturii se face dupa elaborarea unei proceduri interne proprii, privind alocarea de numere. Prin intermediul acestei proceduri este necesar sa precizati numarul de la care se emite primul document pentru fiecare exercitiu financiar. Pentru emiterea facturii respectati urmatoarele cerinte: - factura se întocmeste în doua sau mai multe exemplare, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii. Daca este cazul, înscrieti pe factura numarul si data avizului de însotire a marfii. - factura se întocmeste în limba româna, dar si într-o limba straina, în functie de optiunea firmei emitente. Baza de impozitare a TVA o puteti înscrie în lei sau în valuta, însa, daca operatiunea este impozabila TVA, suma taxei colectate trebuie sa înscrisa obligatoriu si în lei. - baza de impozitare în valuta se converteste în lei la cursul de schimb valutar comunicat de BNR sau la cursul utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea realizata. Informatiile obligatorii pe care trebuie sa le contina orice factura În continutul oricarei facturi trebuie sa cuprindeti: - numarul de ordine si data emiterii facturii; - denumirea, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA al firmei emitente; - denumirea, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal (daca furnizorul sau prestatorul nu este stabilit în România si a desemnat un reprezentant fiscal); - denumirea, numele, adresa si codul de înregistrare în scopuri de TVA ale cumparatorului de bunuri sau servicii; - adresa exacta a locului în care au fost transferate bunurile (pentru livrari intracomunitare de bunuri); - codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului pentru serviciile de transport intracomunitar, inclusiv pentru serviciile accesorii ale acestora, cu sau fara intermediari; - codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul în celalalt stat membru (pentru livrari intracomunitare); - codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara în România; - denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate si particularitatile de identificare ale mijloacelor de transport noi, în cadrul livrarilor intracomunitare; - data livrarii bunurilor, a prestarii serviciilor sau a încasarii avansurilor; - baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila; - pretul unitar, exclusiv taxa; - rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret; - pentru operatiile impozabile, înscrierea sumei totale a taxei colectate, exprimata în lei; - pentru operatiile scutite, supuse masurilor de simplificare, neimpozabile sau neincluse în sfera aplicarii taxei, una dintre mentiunile: "scutit cu drept de deducere", "scutit fara drept de deducere", "taxare inversa", "neimpozabil în România", "neinclus în baza de impozitare", baza legala din Directiva a 6-a; - referiri la alte facturi sau documente emise anterior pentru aceeasi operatiune.

Declararea Impozitului la trim IV.

Impozitul pe profit. În conformitate cu prevederile art. 196 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, obligatiile declarative privind impozitul pe profit se fac conform Ordinului Ministrului finantelor publice pentru aprobarea modelului si continutului formularului 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat",cod 14.13.01.01/a. Pentru impozitul pe profit (pozitiile 2-4 din nomenclator), formularul se completeaza trimestrial, de platitorii de impozit pe profit, astfel: Rândul 1 "Suma datorata": se înscrie suma reprezentând impozitul pe profit datorat pentru perioada de raportare, calculata ca diferenta între impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei de raportare si impozitul pe profit datorat cumulat de la începutul anului la sfârsitul perioadei precedente celei de raportare, în situatia în care pe cumulat, în perioada de raportare, s-a înregistrat profit impozabil. Rândul 3 "Suma de plata": se înscrie suma de la rândul 1. În situatia în care, în perioada de raportare, s-a înregistrat pierdere fiscala sau scaderea profitului impozabil, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrie cifra 0 (zero). Formularul nu se completeaza pentru impozitul pe profit de catre organizatiile nonprofit si de catre societatile care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura. Pentru impozitul pe profit pentru trimestrul IV, conform prevederilor art. 34 alin. (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se înregistreaza o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal. Din punct de vedere contabil nu se face nici o înregistrare deoarece nu este o cheltuiala cu impozitul ci numai o suma de plata. În luna ianuarie se înregistreaza plata, daca se face la nivelul trimestrului III prin conturile 441 = 5121. În cazul în care societatea d-voastra definitiveaza pâna la data de 15 februarie închiderea exercitiului financiar anterior trece cifra “0” în Declaratia 100 pentru trimestrul IV pentru impozitul pe profit. Obligatia este ca pâna la data de 15 februarie 20XX sa completati, sa depuneti si sa faceti plata anuala a impozitului pe profit. Numai în acest moment faceti înregistrarea 691 = 441, Important: aceasta inregistrare contabila in contul 691 priveste anul anterior !!! Nu inregistrati in exercitiul prezent! cu diferenta de plata si plata impozitului, 441 = 5121, daca faceti plata. Microintreprinderea.

În cazul în care ati fost microîntreprindere si ati realizat în cursul anului venituri mai mari decât plafonul prevazut de lege sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management în veniturile totale a fost de peste 50% inclusiv, potrivit art. 1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aveti obligatia declararii impozitului pe profit începând cu trimestrul în care ati depasit oricare dintre limitele prevazute de lege.

La Rândul 1 "Suma datorata": înscrieti suma reprezentând diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului pâna la sfârsitul perioadei de raportare, conform legii, si impozitul pe venit declarat în cursul anului. La Rândul 3 "Suma de plata": înscrieti suma de la rândul 1. În situatia în care impozitul pe profit stabilit este mai mic decât impozitul pe venit declarat în cursul anului, la rândurile 1 si 3 din formular se înscrieti cifra 0 (zero). Daca suma platita în contul impozitului pe venit este mai mare decât cea rezultata prin calculul impozitului pe profit, în cazul în care societatea nu mai îndeplineste conditiile de microîntreprindere, atunci se va solicita organului fiscal teritorial compensarea platilor aferente celor doua impozite.

Imobilizarile corporale

Un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil, în functie de politicile contabile stabilite la nivelul fiecarei societati, în categoria imobilizarilor corporale sau în categoria stocurilor. Incadrarea bunurilor se face în functie de scopul utilizarii acestora si durata detinerii: - termen lung - termen scurt Imobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca: - sunt detinute si utilizate de catre o societate în productia proprie de bunuri sau servicii, pentru închiriere la terti sau pentru scopuri administrative; - sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala care: 1.- este detinuta pentru a fi utilizata în productia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat tertilor sau în scopuri administrative, 2.- are o durata de viata mai mare de un an, 3.- are o valoare mai mare de 1.800lei. Limita de 1.800lei a fost stabilita prin Hotarârea Guvernului nr. 106/2003 privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe. Nota:exista deci posibilitatea ca în contabilitate sa se înregistreze imobilizari corporale care sa îndeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o alta valoare decât plafonul minim recunoscut de legea fiscala. Potrivit dispozitiilor legale privind amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale precum si a celor privind recunoasterea acestora în bilantul contabil, cladirile se încadreaza în grupa imobilizarilor corporale. Contabilitatea sintetica a cladirilor se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica se tine pe fiecare obiect evidentiat, în parte. În categoria imobilizarilor corporale se încadreaza si imobilizarile în curs. La data intrarii în societate, imobilizarile sunt evaluate la: - cost de achizitie, pentru nunurile procurate cu titlu oneros, - la cost de productie, pentru bunurile produse în entitate, - la valoare de aport, stabilita în urma evaluarii, - la valoarea justa, pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit. Conform reglementarilor contabile, activele corporale se recunosc initial la costul de achizitie sau de productie. Costul de achizitie contine: - pretul de cumparare, - reducerile comerciale care se scad din pretul de cumparare, - taxele vamale si taxele nerecuperabile, - cheltuielile direct legate de punerea în functiune a activului (costuri cu amenajarea amplasamentului, de livrare si manipulare, de montaj, onorarii, cu dobânzile etc.). Reevaluarea. Ca regula alternativa de evaluare, o societate poate proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfârsitul exercitiului financiar. Rezultatele reevaluarii se înregistreaza în contabilitate. Diferenta dintre valoarea rezultata în urma reevaluarii si valoarea la costul istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare. a)In cazul în care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel: a1- ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; a2 - ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ. In cazul în care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel: b1- ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrata o suma echivalenta acelui activ(surplus din reevaluare); b2- ca o scadere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare, iar eventuala diferenta neacoperita se înregistreaza ca o cheltuiala. Amortizarea. Pe masura ce activul imobilizat este utilizat în activitate, valoarea sa contabila se reduce pentru a reflecta consumul lui. Aceasta operatiune se face prin înregistrarea unor cheltuieli cu amortizarea. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, începând cu punerea în functiune a acestuia si pâna la recuperarea integrala a valorilor de utilizare. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau îmbunatatirii mijloacelor fixe se recupereaza prin deducerea amortizarii. Valoarea de recuperat se amortizeaza pe durata normala de utilizare stabilita conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotarârea Guvernului nr. 2139/2004. Nota:regimul de amortizare recunoscut pentru cladiri este numai cel liniar. Investitiile efectuate la m.f. Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare. Particular:in cazul cladirilor, investitiile efectuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si imbunatatirea gradului de confort si ambient sau reabilitarea si modernizarea termica a acestora. Amortizarea acestor investii se face : -pe durata normala de utilizare ramasa, -prin majorarea duratei normale de utilizare cu pâna la 10%. Daca cheltuielile ulterioare se fac dupa expirarea duratei normale, se va stabili o noua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent. Restabilirea parametrilor initiali. Spre deosebire de lucrarile de modernizare, cheltuielile care se fac la mijloacele fixe ce au ca scop restabilirea starii initiale sunt considerate cheltuieli de reparatii. Exemplul 1: Sa presupunem ca detineti în patrimoniu o cladire pe care ati amortizat-o timp de 30 de ani. Potrivit deciziei comisiei tehnice, perioada ramasa de utilizare la finele anului 2003 este de 10 ani. Valoarea cladirii la data de 31.12. 2003 este, potrivit reevaluarii efectuate conform HG nr. 1553/2003, de 350.000lei. Amortizarea se calculeaza liniar. Cheltuielile cu amortizarea sunt de 35.000lei/an. Pentru anul 2004 si 2005 cheltuielile cu amortizarea se înregistreaza astfel: 6811 = 2812 35.000lei -La sfârsitul anului 2005 s-a facut reevaluarea cladirii si s-a stabilit ca noua valoare este 550.000lei a)se stabileste valoarea contabila neta: 350.000 – 70.000 = 280.000lei b)se stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 550.000 - 280.000 = 270.000lei Ca modalitate practica de reevaluare, se elimina mai întâi amortizarea din valoarea contabila a cladirii: a)2812 = 212 70.000lei b)se înregistreaza diferenta din reevaluare 212 = 105 270.000lei Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 8 ani. 550.000 : 8 = 68.750lei/an. In anul 2006 inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel: 6811 = 2812 68.750lei În ceea ce priveste tratamentul fiscal al rezervei din reevaluare, mentionam ca pentru anii 2004, 2005 si 2006 diferenta din reevaluare nu este recunoscuta din punct de vedere fiscal. Începând cu anul 2007 valoarea reevaluata, existenta în sold la finele anului 2006 se poate recupera pe baza cheltuielilor de amortizare, recunoscute la calculul profitului impozabil. In ceea ce priveste utilizarea ct. 105 „Rezerve din reevaluare”, reglementarile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Omfp nr. 1752/2005,stabilesc ca sumele aflate în creditul contului se diminueaza: a)- când mijlocul fix este scos din evidenta(prin vânzare, casare, donatie etc), b)- pe masura folosirii mijlocului fix (prin înregistrarea amortizarii). Exempul 2 -Modernizarile In exemplul 1, se considera ca valoarea modernizarii este de 1.000lei. Modernizarea s-a efectuat cu ajutorul unei unitati specializate care a montat centrala termica, a facut racordarile necesare si a executat lucrarile specifice. Receptia lucrarii a avut loc în luna septembrie a anului 2007. Lucrarile de modernizare se regasesc, în functie de recunoasterea lor: 1.- în conturi de active separate, daca pot fi exploatate separat, 2.- în conturi de imobilizari în curs, daca lucrarile respective sunt încorporate în valoarea activului existent. La încadrarea lor trebuie avut în vedere principiul prudentei, corespunzator caruia valoarea activului nu trebuie sa fie mai mare decât valoarea sa recuperabila(de piata). inregistrarea care are loc, este: 212 = 404 1.000lei (nu s-a tinut cont de tva) Valoarea modernizarii, adaugata la valoarea cladirii se va amortiza pe durata de utilitate ramasa, respectiv pe 6ani si 3luni(oct. 2007 – decembrie2013) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 24, reglementeaza faptul ca aceste cheltuieli de modernizare sunt recuperate din punct de vedere fiscal, prin deducerea amortizarii lor, daca sunt utilizate în scopul realizarii de venituri. Cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe sunt considerate mijloace fixe amortizabile. Recunoasterea cheltuielilor de modernizare se face pe durata normala de utilizare ramasa. Impozite locale. Cota de impozit pe cladiri se stabileste prin hotarâre a consiliului local si poate fi cuprinsa între 0,5% si 1%, inclusiv, pentru anul 2006 si între 0,25% si 1,5% inclusiv, începând cu anul 2007. Cota se aplica asupra valorii de inventar. Prin valoarea de inventar a cladirii, în scopul determinarii impozitului pe cladiri, se întelege valoarea de intrare a cladirii în patrimoniu, înregistrata în contabilitatea proprietarului cladirii, si care, dupa caz, poate fi: a) costul de achizitie, pentru cladirile dobândite cu titlu oneros; b) costul de productie, pentru cladirile construite de persoana juridica; c) valoarea actuala, estimata la înscrierea lor în activ, tinându-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice similare sau apropiate, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit; d) valoarea de aport pentru cladirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinata prin expertiza, potrivit legii; e) valoarea rezultata în urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate în baza unei dispozitii legale. Incepând cu anul 2007, Legea nr. 343/2006 pentru modificarea Codului fiscal, stabileste la art. 253, alin. 5), ca „în cazul unei cladiri care a fost reevaluata, conform reglementarilor contabile, valoarea impozabila a cladirii este valoarea contabila rezultata în urma reevaluarii, înregistrata ca atare în contabilitatea proprietarului – persoana juridica”. Ca urmare a modificarii art. 253 din Codul fiscal, si a normelor metodologice date în aplicarea lui, se considera reevaluare a unei cladiri si lucrarile de reconstructie,consolodare, modernizare, modificare sau extindere, aprobate de Consiliul de administratie. In cazul 2 , noua valoare a cladirii realizata prin modernizarea efectuata, trebuie comunicata în termen de 30 de zile de la data la care s-a produs modificarea, prin depunerea unei declaratii la compartimentul de specialitate al autoritatii publice locale, situatie în care se considera si ca este reevaluata, potrivit legii.

Redeventa

Redeventa este definita la Titlul V din Codul fiscal ca fiind orice suma care trebuie platita, în bani sau în natura, pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate de natura: 1.- dreptului de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de înregistrari audio, video; 2.- oricarui brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricasie ori softwarw; 3.- oricarei transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare; 4.- oricarui know-how, etc. Din punct de vedere contabil, înregistrarea cheltuielilor cu redeventa si calculul impozitul se înregistreaza succint astfel: 1.- primirea facturii de 500 Euro la cursul de 4.20 lei/euro 612 „Cheltuieli cu redeventele”= 401 „Furnizori “ 2.100 lei 2.- plata facturii la extern la cursul de 4.30 lei/euro % = 5124 „Conturi la banci în valuta”2.150 lei 401„Furnizori” 2.100 lei 665 „Cheltuieli din difer. de curs valutar” 50 lei 3.-Inregistrarea impozitului 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe varsam. asimil.” = 446Alte impozite si taxe si varsam.varsam. asimil.” 336 lei În mod normal suma achitata furnizorului extern trebuie diminuata cu impozitul retinut la sursa. Veniturile impozabile de natura redeventelor sunt tratate la art. 116 din Codul fiscal. Incepând cu anul 2006 cota de impozit aplicabila pentru aceste venituri obtinute din România este de 16%. Legea nr. 343/2006 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, mentine cota de 16%, cu urmatoarea modificare: - daca beneficiarul veniturilor din dobânzi si/sau redevente este o societate dintrun stat membru al Uniunii Europene si detine minim 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la societatea din România, pe o perioada neîntrerupta de cel putin 2 ani, cota aplicabila este de 10%. Conditia este ca perioada de 2 ani sa se împlineasca la data platii redeventei. Cota de impunere de 10% se aplica pâna la data de 31 decembrie 2010. Potrivit dispozitiilor art. 115 alin. (5) din acelasi act normativ, impozitul calculat se retine în momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pâna la data de 25 inclusiv, a lunii urmatoare celei în care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, valabil în ziua retinerii impozitului. Dispozitiile art. 116 alin. (2) din cadrul Titlului V din Codul fiscal se aplica numai în situatia în care: - beneficiarul redeventelor realizate din România este rezident al unui stat cu care România nu are încheiata o Conventie de evitare a dublei impuneri, -beneficiarul acestor venituri realizate din România, este rezident al unui stat cu care România are incheiata Conventie de evitare a dublei impuneri, dar acesta nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala eliberat de organul competent din statul sau de rezidenta. Certificatul de rezidenta fiscala Certificatul de rezidenta fiscala este eliberat de autoritatea fiscala din statul respectiv sau de catre o alta autoritate care are atributii în domeniul certificarii rezidentei, conform legislatiei interne a acelui stat. Certificatul de rezidenta fiscala sau documentul care atesta rezidenta trebuie tradus si legalizat de organul autorizat din România. daca sumele achitate sunt de natura redeventelor, sumele respective sunt impozitate prin retinere la sursa si cotele de impunere sunt: - 10% când certificatul de rezidenta fiscala este prezentat pâna la data platii redeventei -16% când nu este prezentat certificatul de rezidenta fiscala - daca sumele achitate sunt de natura prestarilor de servicii: - 16% când nu este prezentat certificatul de rezidenta fiscala - nu se impoziteaza în România când este prezentat certificatul de rezidenta fiscala.

James Watson si ADN-ul

James Watson, laureat al premiului Nobel, deschide conferinţa TED din 2005 cu o poveste sinceră şi comică despre descoperirea structurii ADN împreună cu partenerul său de cercetare, Francis Crick. Subtitrat in romaneste.

Piscicultura

In contabilitatea unei societati comerciale care se ocupa cu piscicultura se

inregistreaza cu ajutorul conturilor de animale, respectiv 361/368.

Intrarea puietului:

% = 401

361

4426

Inregistrarea sporului de greutate la pret prestabilit

361 = 711

Inregistrarea diferentelor de pret :

368 = 711 -diferente de

pret si sporuri favorabile

711 = 368 -diferente de

pret si sporuri nefavorabile

Vanzarea masei pescuite:

4111 = 701

711 = 361 descarcarea de

gestiune

711 = 368 diferente

favorabile

368 = 711 diferente

nefavorabile

A se vedea si

Monografie contabila privind terenurile si amenajarile la terenuri

"Management " sub forma de glume

Management Lectia 1. Un agent, un angajat la birou si un director de personal ies impreuna de la munca la pranz si, cum mergeau ei catre un mic restaurant sa ia masa, gasesc intr-un morman de gunoaie o lampa cu ulei veche. O freaca si un duh iese la lumina. - De obicei eu implinesc 3 dorinte dar cum voi sunteti 3, am sa va implinesc cate una la fiecare. Angajatul de la birou intra repede in fata gesticuland: - Eu, eu! Vreau sa fiu pe o plaja alba din Bahamas intr-o vacanta care sa nu se termine niciodata si fara sa am griji care sa ma impiedice cumva sa ma bucur de frumusetea vietii. Nici nu termina bine si puf! angajatul dispare imediat. Agentul iese si el in fata: - Eu, eu! Eu vreau sa savurez o "pina colada" pe o plaja din Tahiti impreuna cu femeia visurilor mele. Si puf! si agentul dispare. - E randul tau, spuse duhul uitandu-se la directorul de personal. - Vreau ca astia doi sa fie inapoi la birou pana se termina ora de masa. Morala: Lasati intotdeauna superiorul (ierarhic) sa-si exprime primul dorintele! Lectia 2 Un tip intra sub dus exact in momentul in care nevasta sa iese din cada. Subit, se aude soneria apartamentului. Dupa o discutie scurta care decide care dintre ei sa mearga sa raspunda, femeia iese, se inveleste intr-un prosop de baie, coboara scarile si deschide usa de la intrare. Era Bob, vecinul de palier. Inainte sa poata spune un cuvant, Bob o intrerupe: - Iti dau $800 pe loc daca lasi sa cada prosopul de baie cu care esti acoperita. Putin mirata, femeia ezita cateva secunde, dupa care desface prosopul si ramane goala in fata lui Bob. El o priveste din cap pana-n picioare, dupa care ii intinde 8 bancnote de $100. Surprinsa de aceasta intamplare, dar multumita de mica avere pe care tocmai o facuse in mai putin de 2 minute, femeia urca si intra din nou in baie. Sotul sau, care era inca sub dus, o intreaba: - Cine-a fost? - Bob, vecinul nostru de palier. - Ah, perfect. Ti-a dat cei $800 pe care mi-i datora? Morala: Daca impartasiti la timp partenerilor dumneavoastra informatiile critice relative la credit si la riscuri, puteti evita o proasta publicitate.

Efecte de comert

I.Cresterea creantelor: 1.acceptare efecte comerciale prezentate de clienti la plata 413-4111 2.diferente de curs favorabile la finalul anului 413-765 II.Micsorarea creantelor: 1.la avalizarea cambiilor si biletelor la ordin 5113-413 2.dif. nefavorabile de curs la finalul anului 665-413 3.dif. nef. de curs la lichidarea efectelor de primit in devize 665-413 4.sume incasate de la clienti 5121-413 III.Primirea si incasarea de cambii pt. creante create la vanzarea de marfuri: 1.Vanzare

4111-707 4111-4427 2.scaderea din gestiune marfuri vandute 607-371 3.primirea cambiei 413-4111 4.incasarea cambiei 5113-413 5121-5113

III.1-varianta : scontarea efectelor 5114-413 5121-5114 666-5114 627-5114 IV.Emiterea de efecte de comert (cambii) pentru datoriile fata de un furnizor: 1.receptia marfuri

371-401 4426-401 2.emiterea cambiei 401-403 3.plata la scadenta a cambiei 403-5121 IV.1-Reinnoirea efectelor de comert daca efectul comercial este inca la tragator(neachitat): a)in contabilitatea tragatorului 1.anularea efectului comercial (cambia) initial 4111-413 2.contarea dobanzii penalizatoare 4111-766 3.reinnoirea cambiei cu val. nominala+dobanda 413-4111 b)in contabilitatea trasului 1.anularea efectului anterior 403-401 2.inregistrarea dobanzii penalizatoare 668-401 3.crearea unui nou efect comercial (cambie) cu val. nominala+dobanda 401-403

V.Recuperarea efectului comercial de la andosist: a)in contabilitatea tragatorului 1.remitere efect comercial 5113-413 2.recuperare efect comercial 4111-5113 3.cheltuieli suplimentare 627-5121 4.imputarea chelt suplimentare clientilor a chelt. cu serviciile bancare 4111-627 401-403 VI.Decontarea CEC-urilor 1.facturare servicii 4111-704 4111-4427 2.primire CEC 5112-4111 3.incasarea efectiva a cecului la termen 5121-5112 VII.Contabilitatea decontarii prin forfetare 1.valoarea creantelor vandute 5121-4111 2.taxa de forfetare achitata inst. financiare 668-5121 2.1 sau retinerea taxei de forfetare din creanta 5121-4111 668-4111

VIII.Decontare prin factoring.

a)Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mare decat cea negociata: 1.contare suma negociata 5121-4111 2.diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata 668-4111 2.1 sau echivalent prin debitori 5121-461 668-461

b)Contabilitatea decontarii prin factoring, cand valoarea de inregistrare este mai mica decat cea negociata: 1.contare suma negociata 5121-411 2.diferenta dintre suma inregistrata si cea negociata 5121-768 2.1 sau echivalent prin debitori 5121-461 5121-768

1Avalizare:Operaţiune care constă în garantarea de către o persoană a îndeplinirii obligaţiilor asumate de unul dintre semnatarii unei cambii.

2.Factoringul este operatiunea prin care clientul denumit "aderent" transfera proprietatea creantelor sale izvorate din facturile comerciale, catre banca, denumita "factor", aceasta avand obligatia, conform contractului incheiat, de a asigura incasarea creantelor aderentului, asumandu-si riscul de neplata a acestora. Banca, pe baza documentelor primite, plateste la prezentare o parte din contravaloarea facturilor sub forma de avans (maxim 60%), iar diferenta la o anumita data viitoare dupa prezentare - mai putin agio.

2.1Agio(partea ce i se cuvine bancii):termen cu trei semnificatii: 1. adaos la valoarea nominala a unui titlu financiar; 2. prima platita pentru schimbul unei devize contra alteia; adaos la un pret.

3. TRAGATOR:persoana ce initiaza emiterea unei cambii asupra unei alte persoane numita tras, aceasta din urma fiind obligata sa o plateasca la scadenta 4.Tras: banca

5.Cecul, este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune”. Părţile implicare în derularea operaţiunilor prin cec sunt: trăgător, tras şi beneficiar.

6.Pret forfetar-Sinonim - Pret global.Pret stabilit pentru o intreaga livrare.In practica se intalneste la vanzarile de masini si utilaje, in special la exportul de obiective complexe sau la exportul de servicii (lucrari de constructii-montaj).

7.andosări (girări).

Rezerve

1. Constituirea rezervelor legale din profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curent repartizat in baza unor prevederi legale: 129 = 106 (analitic rezerva legala) 2. Constituirea rezervelor din profitul net realizat in exercitiile anterioare conform hotararii adunarii generale a actionarilor/ asociatilor: 117 = 106 3. Capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate: 105 = 106 4. Constituirea rezervelor din prime de capital: 104 = 106 5. Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor: 106 = 1012 6. Acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente din rezerve, conform hotararii adunarii generale a actionarilor / asociatilor: 106 = 117 7. Decontarea capitalurilor proprii catre actionari / asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare, potrivit legii: 106 = 456 1. Reserve legal accounting of the net profit achieved by closing the current year allocated on the basis of legal provisions: 129 = 106 (analytical legal reserve) 2. Reserve of the net profit achieved in the previous general meeting as decided by the shareholders: 117 = 106 3. Capitalization of revaluation surplus transferred directly in equity, when the latter gain is realized on removal of evidence of assets for which revaluation reserve or use the asset as the entity: 105 = 106 4. Reserve equity premium: 104 = 106 5. Increase in share capital by incorporating reserves: 106 = 1012 6. Cover losses recorded in the accounts of previous reservations, as decided by the General Assembly of shareholders: 106 = 117 7. Settlement of the equity shareholders / associates, operations in case of reorganization, according to the law: 106 = 456

Prelucrare semifabricate de catre colaboratori

Se prelucreaza semifabricate la un colaborator. Expedierea s-a realizat pe baza de AVIZ DE INSOTIRE A MARFURILOR. Dupa prelucrare se returneaza semifabricatele si se emite factura de catre colaborator. Valoarea de prelucrare (fara TVA) trebuie sa mareasca valoarea semifabricatului sau al produsului final trimis spre prelucrare.

- inregistrarea expedierii: 354 Produse aflate la terti = 341 Semifabricate

- inregistrarea returnarii: 341 = % 354 (cu valoarea initiala) 401 furnizori(factura cu valoarea prestatiei) 4426=401 (Tva la valoarea prestatiei)

-Plata furnizorului

401-5311,5121

La societatea care realizeaza serviciul de prelucrare operatiunile se vor inregistra in conturile speciale din afara bilantului: 8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare.

Terenurile şi Amenajările de terenuri

În legătură cu terenurile şi amenajările de terenuri, în contabilitate sunt posibile diferite înregistrări, în funcţie de modalităţile de intrare şi ieşire a acestora în şi din gestiunea unei întreprinderi, şi anume: 1. Pentru aporturile de terenuri şi amenajări terenuri ale asociaţilor sau acţionarilor la formarea capitalului social al unei societăţi comerciale sau aporturile societăţii comerciale la formarea capitalului social a altor societăţi comerciale: a) Se înregistrează aporturile în natură de terenuri în valoare de 100.000 lei şi de amenajări de terenuri de 200.000 lei ale asociaţilor sau acţionarilor conform subscrierilor din actul constitutiv şi a procesului verbal de predare a terenurilor şi amenajărilor de teren către societatea comercială: % = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 300.000 2111 „Terenuri” 100.000 2112 „Amenajări de terenuri” 200.000 b) Se înregistrează aporturile în natură cu terenuri ca participaţii ale întreprinderii în valoare de 50.000 lei şi la formarea capitalului social al unei alte întreprinderi din cadrul grupului: 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate” = 2111 „Terenuri” 50.000 c) Se înregistrează aporturile în natură cu amenajări de terenuri în valoare de 25.000 lei societăţii comerciale la formarea capitalului social al altei societăţi comerciale sub forma intereselor de participare: 263 „Interese de participare” = 2112 „Amenajări de terenuri” 25.000 d)Se înregistrează restituirea de terenuri în valoare de 10.000 RON, către asociaţii care ies din societate, dacă aceasta s-a prevăzut prin votul constitutiv: 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 2111 „Terenuri” 10.000 2. Pentru achiziţionările şi vânzările de terenuri şi amenajări de terenuri ale unei societăţi comerciale în baza hotărârii adunării generale a asociaţilor sau a acţionarilor, în contabilitate, sunt posibile mai multe operaţiuni contabile, şi anume: a) achiziţionarea de terenuri în baza facturii fiscale, în valoare de 500.000 lei, TVA 19 % se înregistrează: % = 404 „Furnizori de imobilizări” 595.000 2111 „Terenuri” 500.000 4426 „TVA deductibilă” 95.000 b) vânzarea de terenuri, cu încasarea prin bancă, conform facturii fiscale, în valoare de 80.000lei, TVA 19 %, preţ înregistrare 60.000 lei, se înregistrează: b1) facturarea terenurilor: 461 „Debitori diverşi” = % 80.000 7583 „Venituri din vânzări de active şi alte operaţii de capital” 95.200 4427 „TVA deductibilă” 15.200 b2) încasarea valorii terenurilor prin bancă, conform extrasului de cont şi a facturii fiscale, se înregistrează: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverşi” 95.200 b3) scoaterea din evidenţă a terenurilor vândute, se înregistrează: 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” = 2111 „Terenuri” 60.000 3. Pentru recepţionarea amenajărilor de terenuri realizate în regie proprie în anul N şi N+1, în cost efectiv de 100.000 lei, din care în anul N, 40.000 lei: a)Se înregistrează recepţionarea la finele exerciţiului N a amenajării de terenuri ca şi producţie în curs, în valoare de 40.000 lei: 231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 40.000 b)Se înregistrează închiderea contului de venituri din producţia de imobilizări corporale în curs, cu suma de 40.000.000 lei, la sfârşitul exerciţiului financiar N: 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” = 121 „Profit şi pierdere” 40.000 c) Se înregistrează contabilizarea producţiei de imobilizări corporale în curs, în valoare de 60.000 lei, ca urmare a executării de lucrări de amenajare a terenurilor în anul N+1: 231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 60.000 d) Se înregistrează recepţia amenajării de terenuri, conform procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de amenajarea terenurilor, la valoarea de 100.000 lei: 2112 „Amenajări de terenuri” = 231 „Imobilizări corporale în curs” 100.000 4. Pentru primirile şi cedările de terenuri şi amenajări de terenuri cu titlul gratuit, sau constatate în plus la inventar, în contabilitate, sunt posibile diverse înregistrări, şi anume: a) recepţionarea amenajării de terenuri, în valoare de 500.000 lei, primite cu titlul gratuit, se înregistrează: 2112 „Amenajări de terenuri” = 133 „Donaţii pentru investiţii” 500.000 b) cu ocazia inventarierii, se constată în plus terenuri, în valoare de 70.000 lei, conform procesului-verbal de inventariere, contabilizate prin înregistrarea: 2111 „Terenuri” = 131 „Plusuri la inventar de natura imobilizărilor” 70.000 c) conform hotărârii adunării generale a acţionarilor se donează terenuri unei instituţii publice sanitare, în valoare de 200.000 lei, înregistrarea aferentă fiind: 6582 „Donaţii şi subvenţii acordate” = 2111 „Terenuri” 200.000 5. Creşteri şi descreşteri ale valorii terenurilor şi a amenajărilor de terenuri, ca urmare a reevaluărilor în plus şi în minus, conform reglementărilor legale: a) reevaluarea în plus a terenurilor în sumă de 15.000 lei şi a amenajărilor de terenuri de 25.000 lei, se contabilizează: % = 105 „Rezerve din reevaluare” 40.000 2111 „Terenuri” 15.000 2112 „Amenajări de terenuri” 25.000 d) descreşterea valorii terenurilor, reevaluate în plus în perioada precedentă, pentru suma de 10.000 lei se înregistrează: 105 „Rezerve din reevaluare” = 2111 „Terenuri” 10.000 6. Pentru primirile şi restituirile de terenuri prin operaţiuni de leasing financiar, impun următoarele înregistrări în contabilitate: a) preluarea în leasing financiar a terenurilor în valoare de 75.000 lei, se contabilizează: 2111 „Terenuri” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” 75.000 b) la expirarea termenului pentru contractul de leasing financiar, ca urmare a neexprimării opţiunii de cumpărare se restituie terenul locatorului, pentru valoarea de 75.000 lei: - 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 2111 „Terenuri” 75.000 7. Amortizarea amenajărilor de terenuri şi scoaterea acestora din evidenţa unei societăţi comerciale ocazionează următoarele înregistrări în contabilitate: a) amortizarea unor amenajări de terenuri, în suma de 26.000 lei, se contabilizează: 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” = 2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri” 26.000 b) scoaterea din evidenţă a amenajărilor de terenuri cu o valoare contabilă de 48.000 lei şi cu o amortizare înregistrată de 26.000 lei, se înregistrează: % = 2112 „Amenajări de terenuri” 48.000 2811 „Amortizarea amenajărilor de terenuri” 26.000 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital” 22.000 Contabilitatea intrării şi ieşirii din patrimoniu a construcţiilor, instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor şi mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale pot fi evidenţiate prin următoarele exemple: 1. Pentru aporturile în natură sub formă de imobilizări corporale, aportate de asociaţi şi acţionari, conform subscrierilor din actul constitutiv şi a proceselor-verbale de predare primire, sunt posibile, în contabilitate, următoarele înregistrări: a) subscrierea de aporturi în natură constând în: clădiri 500.000 lei; echipamente tehnologice 700.000 lei; aparatură şi instalaţii de măsurare, control şi reglare 300.000 lei, ocazionează în contabilitate următoarele înregistrări: a1) subscrierea aporturilor în natură de imobilizări: (500.000 lei + 700.000 lei + 300.000 lei = 1.500.000 lei) 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” = 1011 „Capital subscris nevărsat” 1.500.000 a2) aportarea în societate a imobilizărilor subscrise, se contabilizează: % = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul” 1.500.000 212 „Clădiri” 500.000 2131 „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi echipamente de lucru)” 700.000 2132 .Aparatură şi instalaţii de măsurare, control şi reglare” 300.000 a3) evidenţierea capitalului vărsat ca urmare a aportării subscrierilor în natură: 1011 „Capital subscris nevărsat” = 1012 „Capital subscris vărsat” 1.500.000 2. Achiziţionările de imobilizări corporale şi realizări în regie proprie de imobilizări corporale generează, în contabilitate, următoarele înregistrări: a) Se cumpără, animale de muncă şi plantaţii conform facturilor fiscale şi proceselor-verbale de recepţie, care se achită din împrumut pe termen lung, în valoare de 300.000 lei şi TVA 19 %, generând următoarele înregistrări în contabilitate: a1) recepţia animalelor şi plantaţiilor achiziţionate: % = 404 „Furnizori de imobilizări” 357.000 2134 „Animale şi plantaţii” 300.000 4426 „TVA deductibilă” 57.000 a2) achitarea facturii fiscale în sumă de 357.000 lei pentru animalele cumpărate, conform extrasului de cont al contului de împrumut pe termen lung: 404 „Furnizori de imobilizări” = 1621 „Credite bancare pe termen lung” 357.000 b) se realizează în regie proprie un aparat de măsurare şi control pentru care la sfârşitul exerciţiului N s-a recepţionat parţial pentru suma de 25.000 lei, iar în anul N+1 se finalizează aparatul de măsurare şi control, recepţionându-se definitiv pentru suma de 55.000 lei: b1) înregistrarea producţiei în curs pentru aparatul de măsurare şi control la sfârşitul anului N, pentru 25.000 lei: 231 „Imobilizări corporale în curs” = 722 „Venituri din producţie de imobilizări corporale” 25.000 b2) recepţia finală a aparatului de măsurare şi control, în anul N+1: 2132 „Aparate şi instalaţii de măsurare şi control” = % 55.000 231 „Imobilizări corporale în curs” 25.000 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” 30.000 În momentul ieşirii imobilizărilor corporale din gestiune prin casare, valoarea de înregistrare a acestora poate să fie sau nu recuperată prin amortizare. Acoperirea valorii neamortizate se face pe seama sumelor rezultate în urma valorificării valorilor materialelor recuperate. Diferenţa rămasă nerecuperată se poate include pe seama altor cheltuieli de exploatare pe maximum 5 ani, sau diminuează valoarea capitalurilor proprii, conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat.

Primele reprezentand participarea salariatilor la profit

"Prime reprezentand participarea salariatilor la profit"

Cuvinte cheie: salariul ,prime,profit,impozit,optimizare,participare la profit.

Diminuarea contributiilor salariale astfel ca,asupra primelor reprezentand participarea salariatilor la profit nu se datoreaza: - contributia la asigurarile sociale; - contributia la asigurarile pentru somaj; - contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor bugetare; - contributia la asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale.

Salariul. (contabilizarea salariilor)

_______________________________________

Exemplu de contabilizare:

In anul N: - Participarea salariatilor la profit se reflecta in contabilitate prin constituirea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli la nivelul sumelor estimate reprezentand atat sumele brute cuvenite salariatilor, cat si contributiile aferente acestora, astfel:

6812„Cheltuieli de exploatare privind provizioanele“ =1518"Alte provizioane“ 121 „Profit sau pierdere“ = 6812 "Cheltuieli de exploatare privind provizioanele“ Acest provizion diminueaza profitul net contabil ce poate fi distribuit sub forma de dividende actionarilor.In acest mod se creeaza o "rezerva" si implicit se platesc impozite pe dividende mai mici.

b. In anul N+1: - Obligatiile fata de salariati si contributiile aferente participarii salariatilor la profit se vor evidentia in contabilitate pe seama cheltuielilor salariale, respectiv a cheltuielilor cu contributiile in anul urmator celui la care se refera situatiile financiare si, concomitent, se va relua la venituri provizionul constituit: 641„Cheltuieli cu salariile personalului“ = 424 „Prime reprezentand participarea personalului la profit“ 424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor“ 424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 4314„Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate“

424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 6453 =„Cheltuieli privind contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate“ 424„Prime reprezentand participarea personalului la profit“= 4313„Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale" 6451 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale“= 4315 „Contributia la fondul pentru concedii si indemnizatii“

- Concomitent se va relua la venituri provizionul constituit: 1518 „Alte provizioane“ = 7812„Venituri din provizioane“ 7812 „Venituri din provizioane“ = 121„Profit sau pierdere“

Rezultatul contabil al exercitiului N+1 nu este afectat in urma acestor inregistrari deoarece venitul din provizioane inregistrat cu reluarea provizionului este contracarat de cheltuielile cu remunerarea personalului si a contributiilor aferente.

Magazin cu amanuntul si Shaormarie

Intr-o societate comerciala s-a decis de catre administratie sa se imparta activitatile,separat,in doua: 1.activitate de magazin cu amanuntul,si 2.shaormarie. Contabilitatea poate fi tinuta din motive de simplificare in: 1.La magazinul cu amanuntul-contabilitate cu inventar permanent. 2.La shaormarie-contabilitate cu inventar intermitent. Daca la magazinul cu amanuntul,contabilitatea este relativ simpla si cunoscuta(a se vedea in acest sens Monografie-Comert cu amanuntul (Retail) ),la shaormarie contabilitatea in inventar intermitent constituie o solutie care simplifica cu mult evidenta contabila. Shaormaria(denumire data conventional). Pentru inceput se determina gestiunile de: materii prime si materiale auxiliare,bucatarie,vanzare. Daca exista 3 gestionari este ideal,daca societatea nu-si permite,poate ca raspunderea sa o detina numai un singur gestionar.Oricum este bine ca raspunderea gestiunilor sa fie colectiva.Sigur ca intre gestiunea de materii prime/auxiliare si bucatarie trebuie sa stea bonul de consum de eliberare a materiilor prime;la bucatarie,retetare de preparate iar la vanzare, nota de transfer produse finite eliberate de bucatarie.Stocul se tine de catre gestionari pe baza fiselor de magazie. Inventarul se face la magazia de materii prime/auxiliare si bucatarie .Trebuie cu necesitate si obligatoriu sa fie efectuat inventarul la sfarsitul lunii pentru a se determina cantitatile consumate,cat si cele ce mai sunt in diferite faze de preparare la bucatarie.Bucataria,e bine ca la sfarsitul lunii ,sa nu mai detina semipreparate sau materii prime.Daca materiile prime exista se returneaza gestinii de materii prime in vederea simplificarii inventarierii. La inventar,produsele semifabricate sau finite aflate la bucatarie, se vor "transforma " in echivalent materii prime pentru ca inventarul sa fie la acelasi numitor comun. Exemple de contabilizare(exemplu simplificat): -Cumparare de materii prime.(NIR+Factura furnizor,fisa de magazie,registrul stocurilor) 601,602-401=4000 lei (evidenta cantitativ-valorica sau numai valorica in conditiile Registrului de Stocuri) 4426-401=760 lei

-Plata furnizorului de materii prime

401-5311/5121/542=4760 lei

-Preparare: 100 portii la 40 lei/buc-Retetar Portii. 345-711=4000 lei -> 100 portii,nota de predare primire/bon de consum/Situatia produselor finite;atentie (Bon Consum ->nu se contabilizeaza!exista aceasta operatiune (601-301).Se opereaza numai in fisele de magazie) -Vanzare-bon casa de marcat/monetar /Situatia vanzarilor de produse finite. 5311-701=5105.04 lei ->90 de portii 67.50 lei/buc 5311-4427=969.96 lei -scaderea gestiunii. -nota de contabilitate 711-345=3600 lei -> 90 portii la 40 lei/buc -inventar-lista de inventar (sf.lunii) materii prime: 10 portii se "transforma" in echivalent materii prime sau auxiliare. 301,302-601,602 =400 lei TVA-decont 4427-4426=760 lei 4427-4423=209.96 lei Inchidere venituri-cheltuilei in luna "n"-nota de contabilitate 121-601,602 =>(4000-400)=3600 lei 711-121=>(4000-3600)=400 lei 701-121=5105.04 lei ____________________ sold creditor ct.121=>1905.05 lei-400 lei(variatia stocului)=1505.04 lei Profitul este format ca urmare a diferentei de vanzari de la 40 lei/buc(fara TVA) la 56.72xx lei(fara tva)=16.72xx lei/buc * 90 portii vandute=1505.04 lei ____________________________________________ In luna urmatoare n+1: 601,602-301,302 = 400 lei -sold inventar-nota de contabilitate -Vanzare 10 portii la 67.50 lei/buc-bon de casa/monetar 5311-701=567.23 lei 5311-4427=107.77 lei scaderea gestiunii-nota de contabilitate 711-345 = 400 lei (se opereaza in fisele de magazie) TVA-decont 4427-4423=107.77 lei Inchidere venituri-cheltuilei-nota de contabilitate 121-601,602=400 lei 701-121=567.23 lei 121-711=400 lei ________________________ sold creditor ct.121 luna n+1=(sold precedent creditor 1905.04 lei+567.23 lei-(400 lei+400 lei)=1672.27 lei ______________________________________________ Profitul este format ca urmare a diferentei de vanzari de la 40 lei/buc(fara TVA) la 56.72xx lei(fara tva)=>16.72xx lei/buc * (90 portii vandute luna "n" +10 portii vandute luna n+1)=1672 lei ______________________________________________ Activitatile nu trebuie sa fie separate in contabilitate intr-un fel deoarece magazinul cu amanuntul "ruleaza" cu conturile 371,378,607,707 iar shaormaria cu 601,602,301,302,701.Pentru analiza si control se determina diferentele intre 707 si 607 si respectiv 601,602 si 701. A se vedea si Contul 711,pentru alte detalii postarea Warehouse -Depozitul de marfa

Contabilizarea Salariilor

1. Avansul chenzinal platit 425 = 5311/5121 2. Cheltuieli cu salariile 641 = 421 3. Ajutoare materiale datorate - suportate de unitate 6458 = 423 - suportate de la bugetul de stat 4315 = 423 - din contributia pentru concedii de boala 4318 = 423 - din contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 4. Retineri aferente salariilor / ajutoarelor materiale acordate - salarii acordate: 421 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 427 alte retineri datorate de salariat tertilor - ajutoare materiale acordate: 423 = % 4312 contributia la asigurarile sociale de stat 4314 contributia la asigurarile sociale de sanatate 4372 contributia la asigurarile de somaj 444 impozit pe veniturile din salarii 425 avansurile achitate 5. Inregistrarea contributiilor angajatorului 6451 = 4311 contributia unitatii la asigurarile sociale 6452 = 4371 contributia unitatii la asigurarile de somaj 6453 = 4313 contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 6458 = 4315 contributia pentru concedii de boala 6458 = 4318 contributia pentru accidente de munca si boli profesionale 635 = 4471 comisionul carti munca 635 = 4472 fond garantare salarii 6. Achitarea salariilor si ajutoarelor materiale 421 / 423 = 5311 / 5121 7. Achitarea obligatiilor fiscale catre bugete % = 5311/5121 4311 4312 4313 4314 4315 4318 4371 4372 444 4471 4472 8. Neridicarea salariilor 421 = 426 Daca salariul nu s-a achitat la data stabilita pentru plata salariilor 426 = 5311/5121 Achitarea salariilor restante

Scutirea de impozit in cazul profitulului reinvestit

Se propune de catre autoritati modificarea Legii nr.571 / 2003 - privind Codul fiscal.Scutirea de impozit in cazul profitulului reinvestit.Se pare ca data aplicarii este 01.10.2009.Se asteapta normele de aplicare in caz de aprobare. Aplicarea acestei prevederi v-a fi pana la 31.12.2010. Conditii de aplicare: 1.productia si/sau a achizitiilor de echipamente tehnologice, numai cele prevazute la subgrupa 2.1 din Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. 2.se aplica pentru activele considerate noi, in sensul ca nu au fost anterior utilizate. 3.contribuabilii care beneficiaza de aceasta scutire au obligatia de a pastra in patrimoniu activele respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normata de functionare, stabilita potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. 4.se va acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva. 5.pentru anul 2009 profitul contabil luat in considerare la aplicarea facilitatii este cel inregistrat dupa data de 1 octombrie 2009. Profitul astfel reinvestit potrivit reprezinta soldul contului de profit si pierdere (simbol 121), respectiv profitul contabil cumulat de la inceputul anului, utilizat in acest scop in anul efectuarii investitiei. Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit va fi repartizata cu prioritate pentru constituirea rezervelor pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza regularizarea profitului investit, iar contribuabilul nu este obligat sa repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc majorari de intarziere in procent de 0,1%/zi intarziere, de la data aplicarii facilitatii. Nu intra sub incidenta acestor prevederi activele transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare in cazul in care societatea beneficiara preia rezerva aferenta profitului scutit, asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente, precum si activele instrainate in cadrul procedurii de lichidare/faliment. Ramane in vigoare reglementarea privind impozitul forfetar introdusa de OUG 34/2009. Astfel, daca, ca urmare aplicarii scutirii de impozit pe profitul reinvestit, impozitul pe profit este sub nivelul impozitul minim, contribuabilii sunt obligati la plata impozitului minim (forfetar) in conformitate cu prevederile legale.

Monografie contabila privind animalele si tichete de masa

Monografie contabila privind animalele . In grupa activelor circulante se includ urmatoarele categorii de animale: - animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei, purcei, manji, etc.), crescute si folosite pentru reproductie si munca; - animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine si animalele pentru productie: lana, lapte, piele si blana. Intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor se poate face prin achizitie de la terti sau din productie proprie. Iesirea animalelor din patrimoniu se face prin vanzare ca atare, sacrificare pentru realizarea de produse animaliere. Evaluarea animalelor se poate face la cost de achizitie, cost de productie sau cost standard. Cresterile in greutate pot fi evaluate la cost de productie sau la pret standard. Contabilitatea sintetica a animalelor se realizeaza cu ajutorul grupei 36 "Animale" care cuprinde: 361 ''Animale si pasari'' 368 ''Diferente de pret la animale si pasari'' I. Principalele inregistrari legate de intrarea in patrimoniu a animalelor si pasarilor sunt: a) prin achizitie de la terti % = 401 361 4426 b) din productie proprie 361 = 711 c) primite de la terti gratuit 361 = 758 II. Inregistrarea sporului de greutate pe baza cantaririi lunare a animalelor: 361 = 711 III. Inregistrarea plusului de inventar: 361 = 758 IV. Inregistrarea iesirii din patrimoniu a animalelor si pasarilor: a) prin vanzare a animalelor achizitionate si vandute ca atare 371 = 361 4111 = % 707 4427 si concomitent 607 = 371 descarcarea gestiunii de marfuri b) prin vanzare a animalelor din productie proprie 606 = 361 4111 = % 701 4427 c) prin sacrificare 606 = 361 si concomitent 711 = 361 sporul de greutate aferent animalelor si pasarilor sacrificate d) in caz de calamitate 671 = 361 e) trimise la terti 356 = 361 V. Inregistrarea minusului de inventar: 711 = 361 VI. Inregistrarea trecerii la turma de baza ca animale de reproductie sau munca: 2134 = 722 si concomitent 606 = 361 si 711 = 361 sporul in greutate aferent animalelor trecute la turma de baza ________________________________________________________ Tichetele de masa ________________________________________________________ Monografie contabila privind tichetele de masa Monografie contabila pentru angajatorii care achizitioneaza si distribuie salariatilor tichete de masa 1. Achizitionarea tichetelor de masa % = 401 5328_ / analitic tihete de masa [valoarea nominala a tichetelor de masa] 4426 [TVA] 604 [cost imprimate] 2. Acordarea tichetelor de masa salariatilor 642 = 5328_ 3. Restituirea de catre salariati a tichetelor de masa nefolosite 5328_ = 7588 4. Imputarea tichetelor de masa utilizate de salariati intr-un numar mai mare decat numarul zilelor lucrate 4282 = 7588 5. Returnarea catre unitatea emitenta a tichetelor de masa nefolosite de catre angajator 4111 = 5328_ 5121 = 4111

Virusare de pe stickuri

Cea mai simpla metoda sa nu te mai virusezi de pe stickuri este sa opresti functia Windows-ului de autoplay.

In momentul cand bagi in computer un CD sau un stick ce contine un fisier "autorun.inf",sistemul de operare executa orbeste aplicatia mentionata in "autorun.inf".

Virusii din zilele noastre abuzeaza de fisierul "autorun.inf" pentru a se transporta dintr-un computer in altul.

Dezactiveaza functia de autorun pe Windows XP

Click pe START si apoi click pe RUN

In fereastra RUN scrie gpedit.msc si apasa tasta Enter. Se va deschide "Group Policy".

Din arborele din stanga deschide "Administrative Templates" ,apoi "System ".

In lista din dreapta dai dublu click pe "Turn off Autoplay" .

Acum click pe "Enabled" , iar din lista de mai jos alegi "All drives" ,click pe OK si s-a terminat.

Fundatie-Gradinita de copii

Pentru cazul cand avem o Fundatie fara scop lucrativ (patrimonial) si in cadrul ei se propune infiintarea unei Gradinite de copii . Se considera situatia unei gradinite cu program prelungit in care copii servesc si masa de pranz. Insa care sunt principalele operatiuni ale unei Gradinite? -Venituri: 1. incasarea contributiei parintilor; 2. inregistrarea altor venituri (de exemplu, din sponzorizari sau din dobanzi); -Cheltuieli-consumuri 1.achizitia de materiale si servicii de la terti, necesare pentru buna desfasurare a activitatii; 2. darea in consum a materialelor achizitionate; 3. inregistrarea salariilor persoanelor implicate in activitatea gradinitei -Alte operatiuni 1. inregistrarea amortizarii pentru imobilizarile detinute de gradinita; 2. -contributiile aferente salariilor; 3. achitarea salariilor angajatilor si a contributiilor aferente; -Trezoreria 1. operatii de trezorerie diverse (prin banca si in numerar). 2. achitarea facturilor furnizorilor (in numerar sau prin virament bancar); Exemple: - Se achizitioneaza alimente de la furnizori, in valoare de 700 lei, T.V.A. 19%. In gestiunea gradinitei se va inregistra intrarea in fisele de magazie a produselor achizitionate. 3028 „Alte materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 700 lei 4426 „T.V.A. deductibila” = 401 „Furnizori” 133 lei a)in cazul in care, prin optiune, fundatia nu este platitoare de T.V.A., nu se inregistreaza la achizitie T.V.A. deductibila. Aceasta se considera taxa nerecuperabila si se include in costul de achizitie al bunurilor. b)in cazul in care cifra de afaceri a fundatiei (calculata ca si suma a veniturilor din activitati economice) depaseste contravaloarea a 35.000 euro (calculati la cursul din data de 31 decembrie a anului anterior intrarii in UE) ea trebuie sa se declare platitoare de T.V.A. In acest scop se va completa declaratia 010 privind vectorul fiscal, la rubrica privitoare la T.V.A. Se achita in numerar din avans acordat in acest scop,furnizorul. -Avans acordat delegatului "C"-Ordin de Plata catre casierie: 542/C - 5311 = 2000 lei -Decont nr.X-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea: 401- 542/C = 833 lei -Se achizitioneaza obiecte de inventar (cum ar fi, jucarii, materiale didactice) in valoare de 500 lei, T.V.A. 19%, pentru care se intocmesc fise de magazie. 303 - 401= 500 lei 4426 -401 = 95 lei -Se dau in consum, pe baza bonului de consum, materialele achizitionate. 603-303= 500 lei -Decont nr.X+1-delegat "C"-Chitanta emisa de furnizor, se consemneaza prin inregistrarea: - Se achita furnizorul din avansul primit. 401-542=595 lei -Se restituie avansul neutilizat-chitanta casa,Ordin de Incasare casierie. 5311- 542/C =572 lei -Se inregistreaza factura de achizitie a unui mobilier de natura mijloacelor fixe, in valoare de 2.000 lei, T.V.A. 19%: 214-404=2.000 lei 4426 -404=380lei -Se inregistreaza factura de transport pe luna curenta, emisa de firma care asigura transportul copiilor la gradinita in valoare de 250 lei, T.V.A. 19%. 624- 401 =250 lei 4426 -401=47,50 lei -Se achita prin virament bancar (ordin de plata) furnizorii de imobilizari si de servicii de transport. Comisionul retinut de banca pentru viramente este de 6 lei. Pe baza extrasului de cont din ziua respectiva se face inregistrarea: 404- 5121 =2.380 lei 401-5121 =297,50 lei 627 -5121=6 lei -Se incaseaza in numerar contributia de la parinti pentru luna curenta in valoare de 10.000 lei, T.V.A. 19%. 5311 -704 =10.000 lei 5311-4427= 1.900 lei Daca activitatea gradinitei este incadrata in categoria activitatilor fara scop patrimonial, insemna ca ingrijirea copiilor este suportata din alte fonduri decat contributiile parintilor. Acordarea acestei gratuitati pentru categoriile sociale sarace, de exemplu, ar permite incadrarea activitatii ca nonlucrativa. In acest caz, entitatea nu este platitoare de T.V.A. si, ca urmare, nu colecteaza T.V.A. Nu se colecteaza T.V.A. nici in situatia in care fundatia nu este platitoare de T.V.A. -Se depun la banca 10.000 lei. Pe baza Registrului de casa se face inregistrarea: 581- 5311=10.000 lei -pe baza extrasului de cont bancar: 5121-581=10.000 lei -Se primeste o donatie in numerar in valoare de 500 lei. 5311- 7582=500 lei In mod similar se inregistreaza orice donatie de bunuri de natura stocurilor, prin debitarea conturilor de stocuri corespunzatoare. In cazul in care sumele sau bunurile primite sunt destinate unor activitati fara scop patrimonial din cadrul fundatiei, se utilizeaza contul de venituri 733 „Venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare”. In cazul in care se primesc active de natura imobilizarilor, pentru inregistrarea intrarii lor in patrimoniu se debiteaza contul de active corespunzator si se crediteaza contul 133 „Donatii pentru investitii”. In aceasta situatie, concomitent cu amortizarea imobilizarii, se recunoaste venitul din donatii prin formula contabila: 133„Donatii pentru investitii” = 7584 „Venituri din subventii pentru investitii” In cazul in care imobilizarile care intra cu titlu gratuit sunt destinate activitatii fara scop patrimonial, se utilizeaza in locul contului 7584 „Venituri din subventii pentru investitii”, contul 739 „Alte venituri din activitati fara scop patrimonial”. - Pe baza bonurilor de consum se inregistreaza darea in consum a alimentelor. 6028 - 3028 = 700 lei -Se achita, in numerar, avansurile de salarii ,personalului angajat. 425 - 5311 = 2.000 lei -Se inregistreaza factura de telefon in valoare de 200 lei si factura de energie electrica de 100 lei. Factura de telefon : 626 - 401 = 200lei 4426 -401 = 38lei Factura de energie electrica: 605 - 401 = 100lei 4426-401 =19 lei -La sfarsitul lunii se inregistreaza salariile angajatilor, suita de inregistrari contabile fiind aceeasi ca si cea in cazul societatilor comerciale. -Se calculeaza amortizarea pentru mijloacele fixe din dotare. 6811 - 281 = 200 lei Specific fundatiilor este faptul ca rezultatul exercitiului financiar se inregistreaza diferit in functie de natura activitatii care l-a generat. In acest scop, contul 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” se dezvolta pe 2 conturi sintetice de gradul II: 1211 „Excedent sau deficit privind activitatile fara scop patrimonial” (in care se inregistreaza, intr-un analitic distinct, inclusiv rezultatul activitatilor cu destinatie speciala”) si 1212 „Profit sau pierdere privind activitatile economice”. Pentru a putea realiza aceasta detaliere a rezultatului, este necesar sa se creeze in cadrul conturilor de cheltuieli si venituri, analitice distincte pentru cele 2 categorii de activitati. In cazul activitatilor fara scop patrimonial sau cu destinatie speciala, se utilizeaza 1171 „Rezultat reportat reprezentand excedentul nerepartizat sau deficitul neacoperit privind activitatile fara scop patrimonial” dezvoltat pe 2 conturi sintetice de gradul II: unul pentru activitatile fara scop patrimonial si unul pentru activitatile cu destinatie speciala. Deoarece in exemplul nostru am considerat activitatea din cadrul gradinitei ca fiind activitate economica, vom inchide conturile de cheltuieli si venituri astfel: 1212 - 6xx = 1.956 lei 7xx - 1212 = 10.500 lei

Nasterea computerelor-George Dyson

Istoricul George Dyson ne povesteşte istorii de la naşterea computerelor moderne .De la originile din sec. 16, la notiţele hilare a unora din primii ingineri de calculatoare. Titrat in romaneste de Victor D.