vineri, 18 aprilie 2014

Conform Art. 21 DIN CODUL FISCAL urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:
- cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. 4 lit. t, la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii.
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
- 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, cu o masa totala maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situatiile in care vehiculele respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agentii de vânzari si de achizitii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchirierea catre alte persoane sau pentru instruire de catre scolile de soferi;
5. vehiculele utilizate ca marfuri in scop comercial.
Cheltuielile care intra sub incidenta acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileste prin norme.
Este suficient bonul de benzina si foia de parcurs.



TEODORA MUNTEANU

Monografie brokeri de asigurari

De Mihaela Miki la 7 februarie 2012 la 17:59
Precizez ca pe alocuri veti intalni si exemple de jurnale si modalitati de inregistrare intr-un program de contabilitate in care lucram la vremea respectiva. Ce am postat aici am lasat cu "limba de moarte" :) colegei mele care a ramas in locul meu la o firma de brokeri de asigurari la care am lucrat candva. Deasemenea veti mai intalni, probabil si numite operatiuni "specifice" firmei respective.... ca nu va intereseaza.... nu cititi :)
Sper sa fie de folos cuiva! :)
1.      Incasarea de la clienti a primelor de asigurare:
(se alege jurnalul corespunzator caselor sau bancilor prin care se face incasarea)
  • Prin casa in lei: 5311 = 401.soc de asig
  • Prin casa in valuta: 5314 = 401.soc de asig
  • Prin banca in lei: 5121 = 401.soc de asig
  • Prin banca in valuta: 5124 = 401.soc de asig
  1. 2.      Plata primelor de asigurare catre societatile de asigurare:
- cand nu apar diferente de curs: pt politele in lei (de ex: s-au incasat 3 lei, se platesc la societate la data scadentei tot 3 lei)
  • Prin casa: 401.soc de asig = 5311 sau 5314
  • Prin banca: 401.soc de asig = 5121 sau 5124
- cand apar diferente de curs (de ex: polita este in euro, se incaseaza pe 5 ianuarie (la un anumit curs) si este scadenta pe 20 ianuarie (cand cursul poate fi mai mare sau mai mic decat cel din data incasarii):
Exemplu practic:
-          se incaseaza pe 5 ianuarie R3 de la polita CASCO 123699 in valoare de 300 eur (curs euro = 4.2345lei)
5121 = 401     1270,35 lei (300eur*4.2345lei)  (1)
            - se plateste aceasta polita in data de 20 ianuarie cand avem un curs de 4.2425 lei
(300eur * 4.2425 lei = 1272,75lei) => 1270,35 < 1272.75 => am incasat “mai putin” si trebuie sa platesc la societate “mai mult” => pentru mine o plata mai mare inseamna o “cheltuiala” => inregistrarea contabila va arata astfel:  
(in jurnalul de banca):             401 = 5121   1272,75 lei   (2) (eu trebuie sa inregistrez prin banca suma efectiv platita ca sa imi iasa extrasul) numai ca eu pe “401” nu am decat 1270,35 lei, diferenta de 2,40 lei reprezinta diferenta de curs nefavorabila si se inregistreaza astfel:
(in jurnalul de OD):                  665 = 401     2,40lei  (3)
Daca facem T-ul contului 401 pentru aceasta situatie, acesta va arata astfel:

D                               401                         C

                                                      (1)   1270,35                                  
(2)   1272,75
                                                      (3)        2,40
total: 1272,75                              total: 1272,75                                                



Alt exemplu practic:
-          se incaseaza pe 5 ianuarie R3 de la polita CASCO 125789 in valoare de 1357 eur (curs euro = 4.2456lei)
5121 = 401     5.761,28 lei (1357eur*4.2456lei)  (1)
            - se plateste aceasta polita in data de 20 ianuarie cand avem un curs de 4.2077 lei
(1357eur * 4.2077 lei = 5.709,85lei) => 5761,28 > 5709,85 => am incasat “mai mult” decat trebuie sa platesc la societate => diferenta pentru mine se transforma in “venit” mai precis in diferenta de curs favorabila => inregistrarea contabila va arata astfel:  
(in jurnalul de banca):             401 = 5121   5.709,85 lei   (2)
(in jurnalul de OD):                  401 = 765.001  51,43 lei  (3) (diferenta intre cat s-a incasat si cat s-a platit)

Daca facem T-ul contului 401 pentru aceasta situatie, acesta va arata astfel:

D                               401                         C

                                                       (1) 5761,28
(2) 5709,85
(3)     51,43
total: 5761,28                               total: 5761,28                                                 


3.      Incasarea unui avans de la un client:
  • Prin banca: 5121 = 462.007 client
  • Prin casa: 5311 = 462.007 client
4.      Restituirea unui avans unui client:
  • Prin banca: 462.007 = 5121
5.      Cand incasam un avans de la client si acesta ramane in contul nostru:
  • 5121 = 462.007; apoi acest avans este folosit la o viitoare incasare de la client:
De exemplu: In 7 ianuarie se incaseaza un avans de 15 lei/euro de la clientul “X” (bani care raman la noi in cont). In data de 28 februarie clientul “X” trebuie sa ne plateasca o rata de 215 lei, dar plateste mai putin cu 15 lei pentru ca are deja un avans la noi in cont => deci ne plateste numai 200 lei.
Inregistratile contabile sunt urmatoarele:
In jurnalul de banca:  5121 = 401    200 lei
In jurnalul de OD: 462.007 = 401       15 lei (cand il inregistram pe 462.007 pe debit il alegem din lista cu * , si asa practic lichidam avansul pe care il are clientul la noi si trecem suma respectiva pe prima de asigurare care este de 215 lei)
In momentul platii aceste prima la societatea de asigurare (spre exemplu in 10 martie) se va face urmatoarea inregistrare:  401 = 5121     215 lei  (atentie!!! Cand facem plata suma de 215 lei o vom aduce din lista cu * si va avea 2 pozitii (una de 200 lei, una de 15 lei) )
  • Daca intervine si o diferenta de curs atunci se procedeaza astfel:
Exemplu practic: avem la noi in cont un avans de la clientul “Y” de 3 eur la un curs de 4.1256. In 5 martie avem de incasat de la el 245 de euro, dar el ne plateste numai 242 euro pt ca 3 euro ii avea deja avans la noi in cont (din 31.12.2009, sa zicem).
Inregistrarile sunt urmatoarele:
-          cand am incasat avansul (31.12.2009): 5121 = 462.007   12.38lei (3 eur)
-          Cand incasam cei 242 eur (in 5.03.2010): 5121 = 401  1039lei  (1) (242eur * 4.2934lei – curs din 05.03.2010) si concomitent in OD: 462.007 = 401  (2)  12.38lei
In 18 martie se plateste rata de 245 euro la un curs de 4.3259 lei => inregistrarile vor fi urmatoarele: (245eur * 4.3259lei = 1059,85 lei)
  •       %    =   5121       1059,85 lei 
    401                         12.38 lei   (3)
    401                     1047.47 lei    (4)
Si concomitent in OD:   665 = 401    8.47 lei  (5)
  •  

Daca facem T-ul contului 401 pentru aceasta situatie, acesta va arata astfel:

D                               401                         C

                                                          (1) 1039.00
                                                          (2)     12.38
(3)      12.38
(4)  1047.47
                                                            (5)       8.47
total: 1059.85                                total: 1059,85                                                

 
6.      Constituire depozit in UNICREDIT:   581 = 5121.UNICREDIT 
7.      Scadenta depozit in UNICREDIT:    5121.UNICREDIT = 581 
8.      Dobanda depozit:       5121 = 766.001
9.      Dobanda bancara (lunara):  5121 = 766.002

10.  Constituire depozit in BRD:   581 = 5121.BRD LEI (in J012)
5121.BRD DEPOZIT = 581  (in J016)
11. Depunere nr la banca: 5121 = 581 (in jurnalul de banca)
                                                 581 = 5311 (in jurnalul de casa)
12.  Cheltuieli in avans (polite CASCO, RCA ale masinilor utilizate de firma, diverse abonamente de prestari servicii facturate pe o perioada mai mare de o luna):
471 = 5121
Apoi aceste cheltuieli sunt trecute si in documentul excel, si tinute extracontabil; la fiecare sfarsit de luna se verifica totalul din excel cu soldul contului 471, pentru a verifica daca nu cumva s-a omis a se da pe cheltuiala o anumita suma.

13. Cand se plateste o polita care nu este incasata de la client:
461.003 = 5121
14.  Cand se incaseaza polita de la client:
5121 = 401
                                    Si concomitent in OD:
                                                401 = 461.003

15. Emitere factura chirie FL:
461.005 = 473         j037
473 = 462.007         j054
      - plata BRD chirie Popescu:
                                    461.007 = 5121
                                    462.007 = 461.007
     - cand plasteste FL: 5121 = 461.005

OPERATII CONEXE REGISTRULUI DE CASA sau EXTRASULUI DE BANCA:
  1. inregistrarea chitantei de posta:
a) prin OD:             626.001 = 462.001
b) prin Jurn de casa:     462 = 5311
2.   inregistrarea platii de chirie:
a) prin OD:             612.001 = 462.001
b) prin Jurn de banca:   462 = 5121

sâmbătă, 20 iulie 2013

Mijloace fixe incepand cu data de 1 iulie 2013

Care va fi valoarea de intrare a mijloacelor fixe incepand cu data de 1 iulie 2013?

Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix amortizabil pentru care cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii acestuia se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii, este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiții:
- este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
- are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
- are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Valoarea de intrare a mijloacelor fixe stabilita prin HG105/2007, ca fiind de 1.800 lei, se modifica la 2.500 de lei (HG 276/2013), cu aplicabilitate din iulie 2013.
In situatia in care exista in patrimoniu mijloace fixe cu valoare cuprinsa intre 1.800-2.500 lei, neamortizate integral, valoarea ramasa neamortizata se va recupera pe durata normal de functionare ramasa.
La data intrării în vigoare a hotărârii, respectiv 1 iulie 2013, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 12 februarie 2007.

miercuri, 30 ianuarie 2013

Exemple:
O societate comercială – ALFA SRL, înregistrată în România în scopuri de TVA, are o cifră de afaceri de 700,000 lei în intervalul 1 octombrie 2011-30 septembrie 2012, ca urmare de la data de 1 ianuarie 2013 va aplica sistemul de TVA la încasare.
Ce trebuie să facă firma în octombrie 2012?
Să depună la fisc o notificare, din care să rezulte că în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 a realizat o cifră de afaceri de 700,000 lei.
La data de 1 ianuarie 2013, societatea are de achitat către furnizorul F SRL suma de 10,000 lei și de încasat de la clientul C SRL suma de 9,000 lei.
În ianuarie 2013 vinde prin magazinul propriu cu amănuntul, către populație, bunuri în valoare de 12400 lei, pentru care emite bonuri fiscale. De asemenea vinde firmei CA SRL din magazinul propriu un bun în valoare de 1240 lei cu bon fiscal pentru care emite și o factură clientului, la solicitarea acestuia.
Cum se înregistrează în contabilitate?
Vânzarea către populație 5311 = % 12,400 lei
      707 10,000 lei
      4427 2,400 lei
Vânzarea către clientul CA SRL 4111 = % 1,240 lei
      707 1,000 lei
      4427 240 lei
După cum se vede, nu am aplicat TVA la încasare, am colectat instant, pentru că ambele situații sunt exceptate de la aplicarea sistemului de TVA la încasare. Factura către CA SRL va fi una obișnuită fără nici o mențiune specială.
Din depozitul său vinde unui client CB SRL (CB fiind înregistrat în scopuri de TVA în România) lemn de foc în valoare de 4000 lei, iar clientului CC SRL vinde produse alimentare în valoare de 7,000 lei fără TVA, TVA 24%, din care încasează pe loc, la livrare, în numerar suma de 3,000 lei cu chitanță, diferența urmând a fi încasată în 20 februarie cu ordin de plată. Vinde clientului CD SRL, în data de 10 ianuarie produse alimentare în sumă de 8000 lei fără TVA, TVA 24%, factură ce urmează să fie achitată prin virament de către acesta, în data de 28 februarie 2013. Totuși CD SRL nu achită cu OP decât suma de 5000 lei în februarie, diferența achitând-o cu OP în data de 31 mai 2013.
Înregistrări contabile în ianuarie 2013:
Vânzare lemn de foc către CB SRL – se aplică taxarea inversă clientul fiind persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA și lemnul de foc face obiectul măsurilor de simplificare de la art.160 CF. Nu se colectează TVA. Nu se aplică sistemul de TVA la încasare.
Factura va purta mențiunea “Taxare inversă” ca până acum.
Dacă aș fi efectuat o livrare intracomunitară de bunuri și/sau servicii, la fel s-ar fi contabilizat, fără TVA și fără ca factura să poarte mențiunea.
4111 = 707 4,000 lei
         
Vânzare către CC SRL – produse alimentare 4111 = % 8,680 lei
- nu aplic TVA la încasare pentru că am încasare numerar, chiar și parțială, caz exceptat de la aplicarea acestui sistem     707 7,000 lei
- colectez TVA integral la emiterea facturii. Factura NU va avea mențiunea “TVA la încasare”     4427 1,680 lei
Încasare numerar, parțial, de la CC SRL 5311 = 4111 3,000 lei
         
Vânzarea către CD SRL 4111 = % 9,920 lei
- aplic sistemul de TVA la încasare – pentru că nu am încasare numerar de fel pe această factură, nici parțial și nici integral.
- factura va avea mențiunea “TVA la încasare”
    707 8,000 lei
- nu colectez TVA în ianuarie. TVA va fi neexigibilă, până la încasare, dar nu mai mult de 90 de zile.     4428 1,920 lei
Înregistrări contabile în lunile următoare:
Încasarea în 20 februarie a diferenței la factura emisă către CC SRL 5121 = 4111 5,680 lei
         
Încasarea în 28 februarie 2013 a sumei de 5,000 lei de la CD SRL. 5121 = 4111 5,000 lei
Întrucât la emiterea facturii în ianuarie s-a aplicat sistemul de TVA la încasare și nu au trecut încă 90 de zile de la emiterea ei, TVA corespunzător sumei încasate va deveni exigibil. Așa cum am arătat încasarea se prezumă a conține TVA de aceea TVA ce se va colecta se va determina folosind procedeul sutei majorate. TVA colectat va fi 5,000 lei x 24/124 = 4428 = 4427 967.74 lei
         
Întrucât următoarea încasare, cea din 31 mai 2013, depășește termenul de 90 de zile de la emiterea facturii (10 ianuarie 2013), termenul acesta fiind împlinit în data de 10 aprilie 2013, în data de 10 aprilie 2013 va trebui înregistrat diferența de TVA colectat (1920 lei TVA aferent facturii – 967.74 lei TVA colectat anterior la încasare = 952.26 lei – calcul verificabil și prin aplicarea sutei majorate la diferența rămasă de încasat – 9,920 lei – 5,000 lei = 4,920 lei rămas de încasat x 24/124 = 952.26 lei) 4428 = 4427 952.26 lei
         
Încasarea diferenței de 4920 lei, în mai 2013 5121 = 4111 4,920 lei
ALFA SRL vinde în 31 ianuarie 2013, unui client înregistrat în scopuri de TVA – bunuri nealimentare – în valoare de 1000 lei, fără TVA, TVA 24%, pentru care convine cu acesta plata în data de 14 februarie 2013, prin virament. Ca urmare emite o factură pe care înscrie mențiunea “TVA la încasare”. Totuși clientul nu-i achită prin virament suma datorată și se prezintă la sediul ALFA SRL și achită numerar cu chitanță suma respectivă în data de 01/04/2013.
 
Care sunt înregistrările contabile în acest caz? Dar implicațiile fiscale?
Înregistrări contabile în ianuarie
Vânzarea către client 4111 = % 1,240 lei
- aplic sistemul de TVA la încasare
- factura va avea mențiunea “TVA la încasare”
    707 1,000 lei
- nu colectez TVA în ianuarie. TVA va fi neexigibilă, până la încasare, dar nu mai mult de 90 de zile.     4428 240 lei
În aprilie, la încasare:
Încasarea în 01 aprilie 2013 a sumei datorate 5311 = 4111 1,240 lei
Întrucât la emiterea facturii în ianuarie s-a aplicat sistemul de TVA la încasare și nu au trecut încă 90 de zile de la emiterea ei, TVA corespunzător sumei încasate va deveni exigibil. Dar apare o problemă: facturile încasate numerar, integral sau parțial, nu intră în sistemul de TVA la încasare ci li se aplică regula generală.
Dpvd contabil, se va colecta TVA în aprilie.
4428 = 4427 240 lei
Dar, din punct de vedere fiscal, ce se va întâmpla? Acum, putem doar specula. Probabil suma va fi înscrisă fie pe regularizări fie într-un rând special din decontul de taxă, pentru că acel TVA trebuia colectat în ianuarie la emiterea facturii și nu la încasarea în numerar. De aceea ALFA SRL ar datora TVA și dobânzi la TVA de plată, dacă prin recalcularea soldului TVA acu suma respectivă ar ajunge să datoreze TVA statului, sau i s-ar recalcula TVA de recuperat prin diminuarea acestuia cu suma din factura respectivă.
Pentru organele fiscale o verificare în acest sens va fi extrem de simplă: vor solicita firmei ALFA SRL o listă a facturilor emise, facturi ce poartă mențiunea “TVA la încasare” și o listă a încasărilor și modalităților de încasare a acestor facturi. Orice încasare în numerar la acele facturi, va duce la recalcularea TVA colectat, neexigibil și a celui de plată sau de recuperat, după caz.
 
 
ALFA SRL cumpără în ianuarie de la furnizorii săi următoarele:
- de la FT SRL (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România) cumpără lemn de foc, în valoare de 5000 lei, fără TVA, și achită factura prin bancă în februarie 2013
- de la FBA SRL achiziționează bunuri alimentare astfel:
Nr. factură Data factură Data scadenței Modalitate de plată, convenită Valoare fără TVA TVA Total factură
1 10/01/2013 10/02/2013 Virament 1000 240 1240
2 11/01/2013 20/02/2013 CEC 1000 240 1240
3 12/01/2013 22/02/2013 Numerar 1000 240 1240
4 12/01/2013 24/02/2013 Virament 1000 240 1240
5 13/01/2013 28/02/2013 Virament 1000 240 1240
TOTAL       5000 1200 6200
- se efectuează plăți către FBA SRL astfel:
în 12/01/2013, plată în numerar – 720 lei, la factura 3 din 12/01/2013
în 02/02/2013, se remite FBA SRL un CEC pentru suma de 1240 lei, reprezentând factura 2 din 11/01/2013
în 10/02/2013 se plătește prin bancă suma de 1240 lei reprezentând factura 1 din 10/01/2013
în 20/02/2013 se încasează CEC-ul acceptat de furnizor
în 22/02/2013 se plătește diferența de 520 lei, în numerar, la factura 3 din 12/01/2013
în 24/02/2013 se girează un bilet la ordin primit de la un client, pentru suma de 520 lei, achitându-se astfel FBA SRL suma de 520 lei din factura 4 din 12/01/2013
în 01/03/2013 se achită în numerar, contul bancar al societății fiind indisponibilizat, suma de 720 lei, diferența de achitat la factura 4 din 12/01/2013
în 15 mai 2013 se achită furnizorului și factura 5 din 13/01/2013, în totalitate, prin virament.
Cum se vor contabiliza cumpărările de mai sus?
Factura 1 din 10/01/2013 % = 401 1240 lei
- bunuri alimentare 371     1000 lei
- TVA 4428     240 lei
Factura 2 din 11/01/2013 % = 401 1240 lei
  371     1000 lei
  4428     240 lei
Factura 3 din 12/01/2013 % = 401 1240 lei
  371     1000 lei
  4428     240 lei
Factura 4 din 12/01/2013 % = 401 1240 lei
  371     1000 lei
  4428     240 lei
Factura 5 din 13/01/2013 % = 401 1240 lei
  371     1000 lei
  4428     240 lei
Ce putem observa? Că, în toate cazurile, am contabilizat TVA prin contul 4428. De ce? Pentru că nu știm dacă va fi deductibil sau nu. Pentru a-l putea deduce, condițiile sunt: să deținem o factură întocmită conform art.155 CF și să facem dovada plății taxei datorate furnizorului.
În cazul în care am avea o factură primită de la un furnizor, factură ce am achitat-o integral, pe loc, am putea deduce direct taxa? E o întrebare la care răspunsul nu e chiar foarte clar. Veți vedea mai jos de ce.
Acum să contabilizăm plățile.
Plata numerar la factura 3 din 12/01/2013 401 = 5311 720 lei
Întrebarea e următoarea: putem deduce TVA? Răspunsul, acum, așa cum e formulat textul codului fiscal, e greu de dat. În codul fiscal se spune că trebuie făcută dovada plății TVA datorat furnizorului. Întrebarea logică este: ce se înțelege prin TVA datorat furnizorului? TVA înscris în factura la care fac plata – 240 lei în cazul nostru, ori o sumă egală cu TVA înscris în toate facturile emise de furnizor către mine în perioada fiscală de referință – 1200 lei (TVA din cele 5 facturi din ianuarie? Sau poate se înțelege că pot deduce din TVA datorat furnizorului, o sumă egală cu cea achitată – adică din 1200 lei, aș putea deduce suma de 720 lei.        
De aceea dacă prin dovada plății TVA datorat furnizorului înțeleg        
- TVA înscris în factura pentru care fac plata, atunci voi contabiliza ca TVA deductibil 4426 = 4428 240 lei
- TVA înscris în toate facturile emise furnizor către mine în perioada fiscală de referință și considerat achitat de mine prin plata efectuată 4426 = 4428 720 lei
- TVA înscris în toate facturile emise de către furnizor în cursul perioadei de referință și achitat în totalitate – în acest caz, nu contabilizez nimic ca TVA deductibil pentru că suma TVA datorat pe facturile emise către mine, este de 1200 lei și eu am achitat doar 720 lei. Dacă aș fi achitat 1200 lei, cel puțin, aș fi putut deduce întreg acel TVA        
remitere CEC către furnizor, în data de 02/02/2013 401 = 403 1240 lei
Iarăși suntem nevoiți să speculăm:
Dacă acceptarea CEC reprezintă data plății (și eu zic că asta reprezintă), atunci ne întoarcem la cele trei situații anterioare:
       
- dacă plata se referă strict la factură (să faci dovada achitării la fiecare factură primită, cel puțin a unei sume egale cu TVA înscris în acea factură) 4426 = 4428 240 lei
- dacă plata se referă la TVA achitat efectiv din total TVA datorat în luna în care se face plata, atunci din 1200 lei din ianuarie, am dedus în ianuarie suma de 720 lei și mai rămân de dedus 480 lei 4426 = 4428 480 lei
- dacă plata se referă la a achita integral TVA datorat pentru o perioadă fiscală furnizorului, atunci abia acum voi putea deduce cei 1200 lei facturați în ianuarie pentru că abia acum plățile pentru facturile din ianuarie și februarie depășesc suma TVA facturat în ianuarie. 4426 = 4428 1200 lei
Plată la factura 1 din 10/01 401 = 5121 1240 lei
- vom avea de înregistrat ca TVA deductibil doar dacă prin plata taxei datorate se înțelege plata TVA pe fiecare factură în parte 4426 = 4428 240 lei
Decontare CEC 403 = 5121 1240 lei
- nu avem ce înregistra ca TVA. Am trecut ca TVA deductibil acel TVA de la data emiterii/acceptării CEC. Se va înregistra ca TVA deductibil vreo sumă, dacă, prin norme, în mod explicit se va reglementa ca în astfel de cazuri, plata sau încasarea se va considera ca fiind efectuate la plata/încasarea efectivă a banilor.        
Plată diferență la factura 3 401 = 5311 520 lei
- nu avem de ce contabiliza TVA deductibil, chiar dacă ne-am afla în oricare din cele 3 spețe enumerate anterior.        
Girare BO – plată parțială la factura 4 din 12/01/2013 401 = 413 520 lei
- vom avea de înregistrat ca TVA deductibil doar dacă prin plata taxei datorate se înțelege plata TVA pe fiecare factură în parte 4426 = 4428 240 lei
Plată numerar diferență la factura 4 401 = 5311 740 lei
- nu avem de ce contabiliza TVA deductibil, chiar dacă ne-am afla în oricare din cele 3 spețe enumerate anterior.
- remarcăm că, spre deosebire de încasare, la plată, dreptul de deducere nu se transferă de la data plății la data emiterii facturii
       
Plată factura 5, prin virament, integral, la 123 de zile de la emitere 401 = 5121 1240 lei
- vom avea de înregistrat ca TVA deductibil doar dacă prin plata taxei datorate se înțelege plata TVA pe fiecare factură în parte. Spre deosebire de încasare, unde dacă la 90 de zile de la emitere taxa devine exigibilă, în cazul plății, termenul la care se poate deduce TVA este cel al plății, indiferent de numărul de zile trecute de la emiterea facturii. 4426 = 4428 240 lei
 
 
O societate ce nu aplică sistemul de TVA la încasare, nu va avea probleme cu partea de TVA colectat, parte unde aplică același mod de înregistrare și declarare ca cel de până acum, dar dreptul de deducere al TVA va fi similar celui corespunzător persoanelor ce aplică sistemul de TVA la încasare, pentru acele achiziții de la persoane ce aplică acest sistem de încasare. De aceea exemplele de mai sus, sunt perfect aplicabile și în cazul acestora.
 
Sper că exemplele acestea vă sunt de folos și v-au creat o imagine practică a ceea ce înseamnă TVA la încasare.
 
În măsura în care credeți că aveți nevoie de precizări, postați comentarii pertinente la acest subiect. În situația în care normele de aplicare a codului fiscal o vor impune, voi încerca să modific sau să completez aceste exemple cât mai repede posibil. Modificări și completări voi face și în urma comentariilor postate de dumneavoastră, dacă va fi necesar.
Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de ordin ce reglementează contabilitatea în partidă simplă, ordin ce va avea menirea înlocuirii Ordinului 1040/2004.

Cui se adresează proiectul de ordin?
- persoanelor fizice şi asocierilor fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi în scopul obţinerii de venituri în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
- persoanelor care, prin actul de înfiinţare, prin legi speciale sau prin alte acte normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în partidă simplă, cu excepţia persoanelor juridice fără scop patrimonial;
- reprezentanţelor persoanelor juridice străine, care sunt autorizate să funcţioneze în România.
Despre formulare:
Registrele obligatorii sunt “Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”. Ambele au, în continuare, regim obligatoriu de numerotare și de înregistrare (după ce se șnuruiesc și se parafează) la organele fiscale.
Registrul jurnal de încasări și plăți se totalizează anual. Dacă se conduce evidența contabilă cu ajutorul tehnicii de calcul, acesta se va edita lunar, iar totalul lunar se va înscrie în registrul înregistrat la finanțe.

Registrul inventar este schimbat. Este mai simplu și este reglementat mai bine. Totodată MF a venit, de această dată cu definiția elementelor patrimoniale. Acestea sunt: “bunurile şi drepturile care contribuie la desfăşurarea activităţii persoanei care conduce contabilitatea în partidă simplă. Acestea cuprind: imobilizări corporale mijloace fixe), stocuri şi imobilizări necorporale respectiv programe informatice, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”.

Factura: se întocmește cu respectarea reglementărilor existente în codul fiscal, titlul “TVA”, referitoare la aceasta. 
 Atenție! 
Indiferent că sunteți sau nu persoană impozabilă înregistrată sau nu în scopuri de TVA, că înregistrați operațiuni impozabile sau nu din punct de vedere al TVA.

Se pot utiliza toate sau o parte din formularele reglementate de ordin sau de OMFP 3512/2008, în funcție de necesitățile specifice. În cazul utilizării de formulare ce conțin rubrici despre conturi debitoare sau creditoare, aceste rubrici se lasă necompletate. Formularele pot avea orice formă, obligația persoanei fiind de a respecta conținutul minim aprobat de ordinele ce le reglementează. De asemenea pot fi pretipărite sau editare direct cu ajutorul programelor informatice.
Este important pentru orice document ca pentru a dobândi calitatea de document justificativ să conțină toate informațiile prevăzute de normele legale.
Nu se admit ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea, sau file lipsă. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului financiar – contabil şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.

Inventarierea elementelor patrimoniale:
Este obligatorie, la începutul activității și cel puțin odată pe an, de regulă la finele acestuia.

Evidența contabilă vs. evidență fiscală
Evidența contabilă nu trebuie confundată cu evidența fiscală. Cele două noțiuni sunt distincte, chiar dacă ele au elemente comune și parțial sunt interdependente.


Ordinul discută despre registrele de contabilitate (“Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”) și face mențiunea distinctă  despre evidența în scop fiscal a veniturilor și cheltuielilor ce se ține cu ajutorul  “Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi al Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c)”.

Ordinul spune că în registrul de încasări și plăți la încasări se vor înscrie toate încasările și plățile, la încasări intrând, pe lângă încasările din activitatea de bază și cele ce reprezintă aporturi, credite, subvenții, împrumuturi nerambursabile, donații, despăgubiri, etc, iar la plăți, pe lângă plățile pentru activitate și cele ce reprezintă rambursări de credite, de aporturi, despăgubiri plătite, donații acordate de entitate, penalități, etc.

Se observă, avem între încasările și plățile de mai sus, încasări/plăți ce nu reprezintă venituri sau cheltuieli din punct de vedere fiscal, sume ce nu intră în venitul brut (de exemplu: veniturile neimpozabile – unele subvenții de exemplu, credite, aporturi) și nici în categoria cheltuielilor deductibile integral sau limitat fiscal. Acestea se înscriu în evidența contabilă.

Evidența fiscală se conduce pentru determinarea impozitului pe venit. Aceasta se conduce cu fișa de operațiuni diverse, fișă ce se va deschide pentru fiecare categorie de venit și cheltuială asa cum sunt definite ele de codul fiscal în titlul “Impozit pe venit”.

Evidența fiscală a TVA se ține cu ajutorul jurnalelor de cumpărări și vânzări și în conformitate cu reglementările specifice din titlul “TVA” din codul fiscal.

Registrul contabil “Registru jurnal de încasări și plăți” nu are rubrică de sold, dar este pentru prima dată când normele reglementează noțiunea de disponibilități bănești făcând mențiunea următoare: “diferenţa dintre încasări şi plăţi reprezintă disponibilităţile băneşti.

Ce reprezintă venit? Dar cheltuială?
Venit înseamnă orice încasare efectuată din activitate. Veniturile pot fi:comerciale, din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri pentru care există obligația conform codului fiscal de a se conduce evidență.
Veniturile cuprind și sumele încasate în avans și este esențial să fie încasate pentru a face parte din venitul impozabil.
Cheltuieli sunt sumele plătite de entitate.MF redefinește cheltuielile, eliminând textul controversat “cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri”. MF definește cheltuiala ca fiind “cheltuieli efectuate în interesul direct al activității”. Categoriile de cheltuieli sunt: cheltuieli efectuate în interesul direct a activității, cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru burse private, efectuate conform legii, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu amortizarea fiscală, alte cheltuieli deductibile limitat, stabilite potrivit reglementărilor fiscale în vigoare.
Cheltuielile sunt recunoscute fiscal în anul în care sunt plătite efectiv.
Prevederi speciale
Persoanele impuse la normă de venit conduc doar registrul de încasări și plăți completând doar coloana încasări. De asemenea și cei ce obțin venituri din agricultură conform art.74 alin.4 din codul fiscal – adică cei cărora li se reține 2% la sursă ca urmare a valorificării de produse agricole către unități specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare.
Dacă venitul obținut este de 100,000 EUR în anul anterior, acești contribuabili vor conduce evidență în partidă simplă din anul următor celui în care au realizat acest plafon.
Venitul brut nu conține TVA și nici veniturile neimpozabile reglementate la art.42 și art,48 alin.3 din codul fiscal.
Cei ce conduc evidență în partidă simplă nu întocmesc și nu depun situații financiare.
Cursul EUR la finele lui 2012 a fost 4,4287 lei/EUR.
Acesta este cursul:
- la care se vor reevalua creanțele și obligațiile exprimate în valută, ce au rămas în sold la finele anului
- cursul în funcție de care se va depune raportarea semestrială în 2013, dacă nu se va modifica ceva între timp
- cursul în funcție de care se va stabili cifra de afaceri pentru schimbarea perioadei fiscale a TVA de la lună la trimestru sau invers ori pentru încadrarea ca plătitor de impozit pe profit sau de impozit pe venitul microîntreprinderilor.
ANAF a publicat pe siteul său formularul PDF pentru situațiile financiare (bilanțul contabil) aferente anului 2012.
Ce se va depune: la fel ca anul trecut.
Un fișier PDF ce se va valida și va avea atașat un fișier zip ce va conține toate documentele anexă la situațiile financiare, documente scanate alb-negru și arhivate.
Dimensiunea arhivei este limitată la maxim 10 MB pe fișier.

Documentele ce se vor scana:
 - Hotărârea AGA de aprobare a situațiilor financiare și propunerea de repartizare a profitului sau de acoperire a pierderii, după caz.
 - declarația pe proprie răspundere a administratorului conform legii 82/1991.
 - raportul administratorilor, raportul cenzorilor sau cel de audit, după caz.
- notele explicative

Termenul de depunere: 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar pentru acele societăți comerciale ce au desfășurat activitate anterior anului 2013.

luni, 29 octombrie 2012


Singura repartizare care se face la sfarsitul anului este 129=1061 cu suma reprezentand constituirea rezervei legale, daca nu este deja constituita.

La 01 ianuarie anul urmator se face inregistrarea 121=117analitic distinct (de ex. 08).

 Repartizarea profitului se face in dupa constituirea AGA si aprobarea situatiilor financiare anuale, respectiv 117.08=117.xx; 457, 129.

 In soldul creditor al contului 117.08 poate ramane profit nerepartizat.

Pierderea contabila din anii precedenti este deductibila si fiscal daca nu s-au depasit cinci ani. (cei cinci ani au devenit sapte incepand cu pierderea aferenta anului 2008). In acest sens este utila inregistrarea pierderii pe 117 analitic distinct pe fiecare an fiscal.

joi, 17 mai 2012

Amortizari

Putem sa amortizam un mijloc fix inainte de data la care normativul il cere?.Raspuns : DA.In acest caz se produc 2 forme de amortizare ,una fiscala,conform normei si o alta contabila,conform necesitatilor economice ale firmei.

Exemplu: un utilaj de 5000 lei are o norma de 5 ani (60 de luni) pentru amortizare conf.legii.Utilajul este dovedit ca nu v-a corespunde necesitatilor economice timp de 5 ani si ca in mai mult de 2 ani utilajul nu mai poate fi  productiv; in consecinta in al 3 -lea an se va decide casarea.

Contabilitatea  calculeaza o amortizare contabila de 5000/24=208.33 lei/luna.

Insa, conform normativului, amortizarea recunoscuta de fisc este de 5000/60=83.33 lei.
Se procedeaza astfel:
6811 - 2814 = 83.33 lei -deductibila
6588.01(nedeductibila)- 2814 = 125 lei

Casarea (anul 3)  2814 - 2131 = 5000 lei

Nota: in loc de 6588 puteti folosi un alt cont de cheltuieli nedeductibile.

2 cuvinte despre pierderi

In activiatea sa o firma poate sa inchida un exercitiu financiar cu rezultat " in pierdere",adica cu sold debitor cont 121.Aceasta pierdere este in primul rand una " contabila "  si care,in cazuri ideale,dand la o parte cheltuiala cu impozitul pe profit ( ct.691=441),daca exista,devine o pierdere " fiscala".Sigur ca trebuie sa analizam  compozitia pierderii si daca provine din cheltuieli deductibile din care s-au scazut veniturile fiscale, atunci piederea raportata in anul urmator este una fiscala si se scade din baza de impozitare a impozitului pe profit in anul N+1.Insa, in majoritatea cazurilor,pierderile provin din evenimente nefiscale(marfa expirata,amenzi si penalitati,depasiri de ch.cu protocolul,depasiri de cheltuieli cu deplasarile,amortizari nefiscale,ch.cu impozitul pe profit,etc).
Contul 1171 v-a prelua piederile (soldul debitor al contului 121 prin 1171 = 121) in anul urmator.
Aici trebuie sa facem o distinctie in contul 1171 la care trebuie sa-i fie afectate 2 analitice :1171.01 " pierderi nefiscale si 1171.02 pierderi fiscale.Numai in acest mod putem sa calculam corect baza de impozitare in anul urmator si sa recuperam piederile din rezultatul favorabil al anului respectiv.

duminică, 22 aprilie 2012

Bon fiscal vs chitanta de casa

Din ciclul "D'ale practicii contabile"
O polemica de proportii a aparut de catva ani despre a elibera chitanta si factura;a elibera numai bon de casa si factura sau, chiar a elibera si bon de casa si chitanta plus factura.Din textul legii rezulta...."Art. 1. - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale."(OUG 29/1999 actualizata la 03.09.2007) .E clar ca e vorba de vanzari cu amanuntul sau prestari servicii direct catre POPULATIE.

Am gasit nenumarate cazuri cand GF a dat amenzi ptr.neeliberarea bonului de casa pe langa chitanta si factura catre persoane juridice-clienti!
Pai decand persoana juridica face parte din...populatie?.Cand o persoana juridica-client solicita factura (conf.legii) la o livrare de marfa sau o prestare de servicii, primeste in schimbul platii cash o chitanta de casa!

Motivul amenzii ar fi ca persoana juridica a livrat din gestiunea de marfuri cu amanuntul ...unei persoane juridice ! Wow !!!

Rezolvarea? In acest fel a obligat contabilitatea sa faca un transfer intre gestiuni,cu amanuntul si cu ridicata imediat ce marfa a fost vanduta catre persoane juridice pentru a evita o asemenea interpretare a GF.
1.Livare(vanzare) de marfuri -gestiunea "cu amanuntul"
411 - %
        707
      4427
incasarea - chitanta
5311 - 411
concomitent,
371(gest.cu ridicata) - 371(gest.cu amanuntul) -nota de transfer,semnaturi gestionar predator/primitor,etc
Pentru ca descarcarea gestiunii sa se faca din 371(gest.cu ridicata)
-dece aceasta operatiune ce nu face decat sa mareasa rulajele contului de marfuri ? Doar ca GF interpreteaza cum doreste ea legea? Bine si unde e eludarea fiscala? E adevarat ca se interzice comercializarea cu amanuntul a marfurilor cumparate la pret cu amanuntul...dar asta e problema CLIENTULUI.Si daca o persoana juridica cumpara marfuri pentru consum propriu (protocol,protectia sanatatii angajatilor,etc) si solicita factura?
_________________________________________
2.Livare(vanzare) de marfuri -gestiunea cu ridicata - asa cum se doreste de catre GF

411 - %  - se elibereaza factura la clientul X persoana juridica
        707
      4427
incasarea - bon de casa ( prin Z-etul zilei !)
5311 -  %
          707
        4427
-in acest fel se dubleaza conturile de venituri si tva colectata.
pentru a evita dublarea....se procedeaza : (prin verificarea facturilor zilnic)
 %  -  473
707
4427
473 - 411
-problema e ca se mareste artificial cifra de afaceri a unei firme !
-solutia ar fi:
411 - 473
incasarea - bon de casa ( prin Z-etul zilei !)
5311 -  %
          707
        4427
473- 411 (urmarirea benzii martor)
-problema e ca in bonurile casei de marcat nu sunt specificate persoanele care au facut plata ( ! ) si NU avem un document justificativ al incasarii facturii respective,se incalca iar legea contabilitatii care prevede ca nicio contare nu poate fi efectuata fara document justificativ,ori ...473 - 411 cum este justificata? prin Z-et ?
_________________________________________
sau (mai grav...)
3.2.Livare(vanzare) de marfuri -gestiunea cu ridicata
(nu se mai conteaza factura!(?))
incasarea - bon de casa
5311 -  %
          707
        4427
-acest caz contravine legii contabilitatii ,sa nu mai vorbim ca in contabilitatea clientului apare o factura,ce ne facem cu declaratia 394?
-in contabilitatea clientului:
371 - %
       401
       378
4426- 401  
si plata:
401 - 5311 (pe baza bonului de casa !(?))
_____________________________________________
Cocluzie: cum legea face referire stricta la "populatie" si nu la  "persoane"care pot fi fizice sau juridice, este clar ca persoanele juridice-clienti NU intra sub incidenta legii privind casa de marcat !
deci:
1.Pentru populatie (vanzare directa) se elibereaza bonul  fiscal ( si factura proforma daca solicita )
2.Pentru persoane juridice-clienti se elibereaza factura si chitanta de casa-daca achita cash.
3.Problema din ce gestiune se livreaza...ramane deschisa...aci apare principiul ca "autoritatea are intodeauna dreptate"-eahhh !

luni, 9 aprilie 2012

Calităţi şi limite ale informaţiilor contabile

Calităţi ale informaţiilor contabile

Indiferent de destinatarii şi de obiectivele informaţiei contabile, ea trebuie să aibă anumite calităţi.
Informaţiile contabile trebuie să fie exacte, omogene şi verificabile, utile şi oportune. De asemenea, ele trebuie să fie prezentate în concordanţă cu baza lor juridică şi economică, aplicarea normelor contabile să fie realizată cu sinceritate, iar informaţiile să fie furnizate regulat, astfel încât să poată fi utilizate în procesul decizional.

Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I.A.S.C.) precizează cele patru caracteristici principale care determină utilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare:

- inteligibilitatea;
- relevanţa;
- credibilitatea;
- comparabilitatea.


a) Inteligibilitatea
O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi înţelese uşor de utilizatori. În acest scop utilizatorii trebuie să posede cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea activităţilor economice şi a afacerilor, de noţiuni de contabilitate.


b) Relevanţa (Pertinenţa)
Informaţiile contabile sunt relevate atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, facilitând evaluarea evenimentelor trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările trecute.


c) Credibilitatea (Fiabilitatea)
Informaţia este credibilă atunci când nu conţine erori semnificative sau elemente care să conducă la interpretări eronate, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere în ea, în vederea reprezentării fidele a tranzacţiilor sau a altor activităţi.


d) Comparabilitatea
Informaţia contabilă trebuie să fie comparabilă în timp, astfel încât pe baza ei să se poată identifica tendinţele şi performanţele unităţii patrimoniale.

Limitele informaţiei contabile
a) Oportunitatea
Dacă există o întârziere exagerată în obţinerea şi raportarea informaţiei contabile, aceasta îşi poate pierde relevanţa. Conducerea întreprinderii trebuie să caute un echilibru între respectarea termenelor şi o credibilitate suficientă.


b) Echilibrul între avantaje şi costuri
Avantajele obţinute de utilizatorii informaţiei contabile trebuie să fie superioare costului furnizării acestora.


c) Echilibrul între caracteristicile calitative
Obţinerea unui echilibru adecvat între caracteristicile informaţiei contabile este necesară pentru satisfacerea obiectivului situaţiilor financiare.


d) Imaginea fidelă (Prezentarea fidelă)
Informaţiile contabile din conturile anuale reprezintă imaginea fidelă a situaţiei financiare, a performanţelor şi evoluţia situaţiei financiare ale întreprinderii.

Piaţa informaţiei contabile

Piaţa reprezintă un ansamblu coerent, un sistem de relaţii de vânzare-cumpărare între agenţii economici, care sunt pe de o parte legaţi prin legături de interdependenţă şi, pe de altă parte se află în raporturi de opoziţie, fiecare urmărind propriul interes (relaţii de concurenţă).

Pe piaţa de informaţii contabile se întâlnesc cererea de informaţii, care vine din partea utilizatorilor de informaţii contabile şi oferta de informaţii susţinută de producătorii informaţiei contabile.

Între producătorii de informaţii contabile şi utilizatorii acestora există o lipsă de încredere, motiv pentru care intervin cei care verifică şi certifică informaţiile contabile.

Utilizatorii informaţiei contabile

După Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC), informaţiile contabile trebuie să satisfacă necesităţile informaţionale ale unui complex de utilizatori:
1. investitorii prezenţi şi potenţiali;
2. personalul angajat;
3. creditorii financiari;
4. furnizorii şi alţi creditori comerciali;
5. clienţii;
6. guvernul şi instituţiile sale;
7. publicul.

Deşi informaţiile din situaţiile financiare de sinteză (produsul contabilităţii financiare) se adresează utilizatorilor externi, managerii unităţilor patrimoniale utilizând cu predilecţie informaţiile din contabilitatea de gestiune, această categorie de utilizatori foloseşte şi ea informaţia de tip extern. Celor şapte categorii de utilizatori ai informaţiilor contabile, care se publică, prevăzuţi în cadrul conceptual al I.A.S.C. li se adaugă managerii unităţilor patrimoniale şi instanţele judecătoreşti.
a) Managerii şi nevoia de informaţii
Contabilitatea este principala sursă de informaţii la nivelul întreprinderii. Managerii utilizează din situaţiile financiare informaţiile referitoare la poziţia financiară, rezultatele obţinute şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii.
b) Investitorii
Pentru investitori informaţia contabilă trebuie să-i ajute să decidă momentul când trebuie să cumpere, să conserve sau să vândă părţi din capital. Pentru anglo-saxoni informaţia contabilă trebuie să ofere investitorului o imagine cât mai fidelă asupra situaţiei întreprinderii, în timp pentru continentali regula contabilă de bază este prudenţa.
c) Acţionarii
Aceştia sunt interesaţi şi de informaţiile referitoare la capacitatea unităţii de a plăti dividendele (câştigul pe acţiune).
d) Angajaţii
Personalul angajat şi sindicatele sunt interesaţi de informaţiile referitoare la stabilitatea locurilor de muncă şi rentabilitatea întreprinderii. De asemenea, ei solicită informaţii referitoare la nivelurile şi modalităţile de remunerare, avantajele în materie de pensionare, natura şi mărimea oportunităţilor profesionale. De altfel Nota 8 la conturile anuale se referă la “Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.
e) Creditorii financiari
Creditorii financiari sunt terţii care acordă împrumuturi întreprinderii, pe o durată stabilită în prealabil şi în schimbul unei dobânzi. Aceste împrumuturi trebuie rambursate la scadenţă. Oferta de informaţie trebuie să aibă în vedere alături de situaţiile financiare de sinteză şi date previzionale referitoare la fluxurile monetare (cash-flow).
f) Furnizorii şi alţi creditori comerciali
Furnizorii sunt interesaţi de solvabilitatea întreprinderii şi gradul de lichiditate a acesteia. În funcţie de aceasta îşi pot proiecta politica faţă de clientul lor. Creditorii comerciali sunt în general interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă decât creditorii financiari, numai dacă nu sunt dependenţi de continuitatea activităţii întreprinderii ca principal client.
g) Clienţii
Clienţii sunt interesaţi ca furnizorii lor să-şi continue activitatea pentru a avea garanţia surselor de bunuri şi servicii care să le asigure securitatea aprovizionării lor. Acest interes se manifestă în special când au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea respectivă sau sunt dependenţi de ea.
h) Guvernul şi instituţiile sale
Statul şi instituţiile sale sunt interesate de activitatea unităţilor patrimoniale. Statul face apel la informaţiile contabile ale agenţilor economici pentru realizarea funcţiei fiscale.
Pe baza informaţiilor furnizate de unităţile patrimoniale statul îşi determină politicile fiscale, calculează venitul naţional, produsul intern brut, conturile naţionale şi elaborează previziuni macroeconomice.
i) Publicul
De situaţia financiară a unităţilor patrimoniale sunt interesate din ce în ce mai mult următoarele categorii ale publicului: analiştii financiari, responsabilii politici ai colectivităţilor locale, agenţiile pentru protecţia consumatorilor.
j) Instanţele judecătoreşti şi nevoia de probă în justiţie
Datorită faptului că informaţiile din contabilitate au la bază documente justificative, contabilitatea reprezintă un mijloc de probă în viaţa afacerilor.

duminică, 8 aprilie 2012

Corectarea unor erori.

Imaginea fidelă nu poate fi confundată cu o copie exactă a realităţii economice, ci este reprezentată de imaginea în care se poate avea încredere, căreia i se poate acorda credit.
Reprezentarea întreprinderii prin contabilitate este totuşi o reprezentare relativă.Bilanţul nu redă imaginea întreprinderii, aşa cum o oglindă reflectă imaginea noastră, ci creează o imagine a acesteia cat mai fidela.

Corectarea erorilor semnificative ce influenteaza semnificativ rezultatul anului (exercitiului financiar) anterior,se face pe seama contului 117 (cu analiticele respective) deoarece, acest cont a colectat pierderile sau profitul net in vederea raportarii sau compensarii.Sigur ca aceste erori "faulteaza" pe beneficiarii informatiei contabile (din Bilant si anexele sale) inclusiv pe asociati sau actionari, dar trebuie sa respectam principiul independentei exercitiilor financiare.Aceste erori se contabilizeaza asa  DUPA aprobarea bilantului,in caz contrar contabilizarea se face pe seama contului de profit si pierdere a anului anterior.

Pentru exemplificare mai intai sa contabilizam:
1.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu rezervele legale.
1061 - 1171
2.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu profitul anului.
129 - 1171
3.Compensarea pierderilor din anii trecuti cu capitalul social.
1012 - 1171
4.Raportare profit NET ramas nerepartizat.
121 - 1171
5.Raportare pierdere neta pentru compensare cu exercitiile viitoare.
1171 - 121
6.Repartizare profit reportat din exercitiile anterioare ca dividende asociati.
1171 - 457
7.Repartizarea profitului net la rezerve.
1171 - 1068
8.Marirea capitalului social cu profitul net raportat.
1171 - 1012
______________________________________________________
Caz 1.
Amenzi (penalitati de intarziere) pentru anul anterior
1171 - 4481
Amenzi (penalitati de intarziere) pentru anul curent.
6581 - 4481
Caz 2.
Materii prime necontabilizate in anul anterior
301 - 1174 sau 1176
Caz 3.
Factura clienti omisa la contabilizare
411 - 1174 sau 1176 (cu venitul)
411 - 4427 tva colectat (se pot calcula si penalitatile  1174 - 4481)
Caz 4.
Factura furnizori omisa la contabilizare
1174 sau 1176 - 401 (cu cheltuiala)
4426 -401 tva deductibila
Caz 5.
Debitori la care s-a constat debitul in prezent dar debitul apartine anului anterior.
461 - 1174 sau 1176
Caz 6.
Scaderea unui furnizor contabilizat eronat de doua ori in anul anterior.

401  - 1174 sau 1176 (cu cheltuiala devenita venit)
401 - 4427 tva colectata (se pot calcula si penalitatile  1174 - 4481)

Caz 7.
Amortizari necalculate ale anului anterior
1174 - 281
Caz 7
Materii prime intrate in anul anterior ce nu mai pot fi folosite
1174 - 301
Caz 8
Penalitati,amenzi apartinand anului anterior

1174 - 4481

joi, 23 februarie 2012

LIMITE DE DEDUCTIBILITATE

Gasesc ca in mass-media se vorbeste despre "evaziunea fiscala"ca fiind ceva ilegal, trebuie sa amintesc ca exista evaziune fiscala legala (provenita din lege).Aici se face confuzie intre evaziunea fiscala si frauda fiscala.Evaziunea fiscala NU poate fi condamnata moral,penal,etc,iata ca de exemplu: neplata la termen a sumelor datorate privind taxele si impozitele poate constitui o evaziune fiscala ,dar este prin lege "pedepsita"(dobanda si penalitati).Prin evaziune fiscala legala se intelege si actiunea contribuabilului (fapt firesc,de necondamnat) de a ocoli legea,recurgand la o "portita" neprevazuta a acesteia si  tolerata prin scapare din vedere de legiuitor.

Redau mai jos forme de evaziune fiscala legala: (mai sunt si altele mult mai subtile)

-Practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje, pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe profit, masura care este menita sa stimuleze acumularea.
-Acordarea unor facilitati fiscale (sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalarii de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee.
-Acordarea unor scutiri delimitate temporal, in cazul infiintarii de noi societati comerciale, de la plata impozitului pe profit.
-Cheltuielile generale ale societatilor comerciale care nu sunt reglementate riguros, exista tendinta supraevaluarii acestora, prin cresterea, nejustificata economic, a acestora.
-Supraevaluarea amortizarii,constituie o modalitate de diminuare a bazei impozabile.
-Etc,

Deductibilitatile NU constituie evaziune fiscala.

LIMITE DE DEDUCTIBILITATE ALE UNOR CATEGORII DE CHELTUIELI
LA CALCULUL PROFITULUI IMPOZABIL
[art. 21 alin. (3) din Codul fiscal si pct. 33, 33 indice 1 si 35 din H.G. nr. 44/2004]

Inainte de a calcula impozitul pe profit datorat pe anul 2011 ,e necesar sa rectificati baza de calcul cu:

1.Lit. a) CHELTUIELI DE PROTOCOL în limita de 2%
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% = Total venituri - Venituri
neimpozabile – Total cheltuieli + cheltuieli cu impozitul pe profit + cheltuieli de
protocol + cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
[pct.33 din normele metodologice - HG nr. 44/2004]

2.Lit. b)CHELTUIELI CU INDEMNIZATIA DE DEPLASARE acordat
salariatilor pentru deplasari în România si în strain tate (diurna), în limita
a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
(a se vedea tabelul in vigoare)

Nivelul legal al diurnelor pentru personalul român trimis în strainatate
pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, este prevazut în anexa
nr. 1 la H.G. nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului
român trimis în strainatate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter
temporar, cu modificarile si completarile ulterioare.

3.Lit. c)CHELTUIELI SOCIALE în limita unei cote de pân la 2%,
aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare

La încadrarea cheltuielilor sociale în aceast limit de 2% trebuie
respectat urmatoarea ordine de prioritate:
1. ajutoarele pentru nastere;
2. ajutoarele pentru înmormântare;
3. ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele;
4. cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori
unitati aflate în administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de
sanatate acordate în cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca  pâna
la internarea într-o unitate sanitara , muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,
cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile aflate sub patronaj, precum si alte
cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de munca ;
5. cheltuielile cu tichetele de cresa   acordate de angajator în conformitate
cu legisla ia în vigoare;
6. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura  oferite copiilor minori si
salariatilor, inclusiv tichetele cadou acordate conform Legii nr.142/1998;
7. cheltuielile cu cadouri în bani sau în natura acordate salariatelor;
8. costul prestatiilor pentru tratament si odihna , inclusiv
transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora;
9. cheltuielile cu ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi în
gospodarie;
10. cheltuielile cu ajutorarea copiilor din scoli  si centre de plasament.

4.Lit. d)CHELTUIELI CU PERISABILITATILE în limitele stabilite prin H.G.
nr. 831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de
perisabilitate la marfuri în procesul de comercializare, cu modificarile si
completarile ulterioare

5.Lit. e)CHELTUIELI REPREZENTÂND TICHETELE DE MASA

duminică, 12 februarie 2012

Fondul de rulment pe scurt

In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:

1.o masa relativ permanenta (cu o durata mai mare de 1 an), formata din activul imobilizat (Ai) si capitalul permanent (CP);

2.o masa mobila (cu o durata mai mica 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac)si obligatiile pe termen scurt (OTS).

Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

1. Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP)

2. Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS) 

In mod ideal,respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor.

Pentru realizarea unui echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor si anume:

1. alocarile permanente (imobilizarile) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora;

2. alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).

Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru ale achita in caz contrar risca sa intre in insolventa.

Surplusul de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor pentru imobilizari, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor.

Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentialede fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului.


In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor.

Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura
sa faca fata neregularitatilor de scadenta , cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonia

Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă este foarte importantă, deoarece pune pe primul plan problema finanţării necesarului de fond de rulment al unei întreprinderi.

 Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii de finanţare care conduce la constituirea mijloacelor de finanţare.

Confruntarea acestor nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face să se degaje nevoia de finanţare inclusă în ciclul de exploatare sau necesarul de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment arata marimea activelor ciclice(circulante) ce trebuie finantate din fondul de rulment. Se determina ca diferenta dintre activele de exploatare (active circulante-disponibilitati) si obligatiile de plata pe termen scurt. (NFR).

 Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare reprezintă fonduri avansate de întreprindere pentru a-şi constitui stocuri de materii prime, materiale consumabile, producţie în curs de execuţie, produse finite, precum şi pentru acordarea termenelor de plată clienţilor pentru livrările de produse, executarea de lucrări şi prestări de servicii.

 Pentru aceasta întreprinderea efectuează o avansare de fonduri care reprezintă un consum de lichidităţi. În situaţia în care acordă termene de plată clienţilor săi întreprinderea acumulează creanţe, care reprezintă un venit viitor deoarece ele nu se transformă în lichidităţi la termenul de plată convenit.

 Întreprinderea se confruntă în această situaţie cu o nevoie de finanţare. O sursă suplimentară de finanţare o reprezintă sumele încasate de la clienţi înainte de efectuarea livrărilor de bunuri, executării de lucrări şi prestări de servicii în numele acestora.

Ca urmare a activităţii de exploatare desfăşurate întreprinderea obţine mijloace de finanţare de fiecare dată când obţine de la furnizorii săi termene de plată care reprezintă angajamente pentru întreprindere.

Deoarece aceste plăţi nu au loc imediat lichidităţile aflate la dispoziţia întreprinderii reprezintă surse de fonduri sau mijloace de finanţare.

Resursele obţinute de fiecare dată când beneficiază de un termen de plată pentru cumpărările de bunuri sau prestările de servicii reprezintă posibilităţi suplimentare de finanţare.

Are loc o diminuare a necesarului de fond de rulment mai ales în situaţia în care mărimea lor se reînnoieşte permanent.

 Necesarul de fond de rulment pe baza datelor din bilanţul patrimonial se calculează după relaţia:

NFR = STOCURI + CREANŢE – OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT

În analiza necesarului de fond de rulment se pot întâlni următoarele situaţii:

a) dacă NFR este mai mare sau egal cu 0, atunci întreprinderea se confruntă cu un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele existente, situaţie justificată dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

b) dacă NFR mai mic decat 0, atunci întreprinderea are un surplus de surse de finanţare în raport cu necesităţile de capitaluri circulante şi poate fi apreciată ca o situaţie favorabilă dacă viteza de rotaţie a activelor circulante a crescut şi dacă s-au contractat datorii cu scadenţă mai îndepărtată.

 Necesarul de fond de rulment reprezintă activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment.

 Dacă fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, atunci excedentul de finanţare se regăseşte sub forma trezoreriei nete ( TN) care îmbracă forma disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă.

 Pentru asigurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie să fie menţinut la nivelul mediei fluctuaţiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind mărimea minimă necesară a fondului de rulment. Fondul de rulment optim este acela care menţine echilibrul financiar al întreprinderii la cel mai scăzut cost (dobanda) al procurării capitalurilor.

Dacă necesarul de fond de rulment este asimilat activităţii de exploatare, trezoreria netă este legată de activitatea financiară pe termen scurt.

Întreprinderea solicită de la bănci şi alte investiţii financiare, resurse pentru finanţare pe termen scurt, iar când are surplus de lichidităţi poate efectua plasamente financiare utilizând resursele de trezorerie.

Trezoreria netă se stabileşte după următoarea relaţie: TN = FRR - NFR.

Trezoreria netă permite să se aprecieze dacă activitatea desfăşurată este echilibrată şi eficientă atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.

Dacă TN>0, înseamnă că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un excedent de lichidităţi reprezentat de profitul net al întreprinderii.

Dacă TN<0, înseamnă că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un dezechilibru financiar.

Deficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite în condiţii avantajoase de dobândă, prin negocierea mai multor surse de capital. Nu uitati,dobanda reprezinta o cheltuiala (financiara) ce trebuie luata in calcul in acoperirea deficitului de trezorerie.

Decalajele dintre încasările creanţelor şi plăţile datoriilor scadente influenţează trezoreria netă. În acest caz o întreprindere rentabilă nu are neapărat o trezorerie pozitivă, aceasta depinzând de variaţiile necesităţilor de finanţare şi variaţiile termenelor de scadenţă a încasărilor şi plăţilor.