duminică, 12 februarie 2012

Fondul de rulment pe scurt

In acceptiunea patrimoniala, activul si pasivul sunt formate din doua mari mase:

1.o masa relativ permanenta (cu o durata mai mare de 1 an), formata din activul imobilizat (Ai) si capitalul permanent (CP);

2.o masa mobila (cu o durata mai mica 1 an), alcatuita din activul circulant (Ac)si obligatiile pe termen scurt (OTS).

Potrivit teoriei patrimoniale, o intreprindere este solvabila daca asigura echilibrul maselor de aceeasi durata, daca respecta urmatoarele reguli financiare:

1. Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP)

2. Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS) 

In mod ideal,respectarea stricta a acestor ecuatii de echilibru presupune o activitate fara intreruperi si de o regularitate perfecta in privinta incasarilor si platilor.

Pentru realizarea unui echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor si anume:

1. alocarile permanente (imobilizarile) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora;

2. alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt).

Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

Cu alte cuvinte, intreprinderea trebuie sa dispuna la fiecare scadenta a unei obligatii, de disponibilitati suficiente pentru ale achita in caz contrar risca sa intre in insolventa.

Surplusul de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor pentru imobilizari, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor.

Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.

Realizarea practica a acestor cerinte este dificila deoarece activele (ca intrari potentiale de fonduri) si pasivele (ca iesiri potentialede fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al riscului.


In timp ce exigibilitatea obligatiilor pe termen scurt este certa, transformarea activului in disponibilitati este aleatoare, putand fi perturbata de o serie de factori economici, financiari si de conjunctura lor.

Aceasta asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve, a unei marje in masura
sa faca fata neregularitatilor de scadenta , cunoscuta in teoria economica sub numele de fond de rulment patrimonia

Analiza corelaţiei dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă este foarte importantă, deoarece pune pe primul plan problema finanţării necesarului de fond de rulment al unei întreprinderi.

 Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii de finanţare care conduce la constituirea mijloacelor de finanţare.

Confruntarea acestor nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face să se degaje nevoia de finanţare inclusă în ciclul de exploatare sau necesarul de fond de rulment.

Necesarul de fond de rulment arata marimea activelor ciclice(circulante) ce trebuie finantate din fondul de rulment. Se determina ca diferenta dintre activele de exploatare (active circulante-disponibilitati) si obligatiile de plata pe termen scurt. (NFR).

 Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare reprezintă fonduri avansate de întreprindere pentru a-şi constitui stocuri de materii prime, materiale consumabile, producţie în curs de execuţie, produse finite, precum şi pentru acordarea termenelor de plată clienţilor pentru livrările de produse, executarea de lucrări şi prestări de servicii.

 Pentru aceasta întreprinderea efectuează o avansare de fonduri care reprezintă un consum de lichidităţi. În situaţia în care acordă termene de plată clienţilor săi întreprinderea acumulează creanţe, care reprezintă un venit viitor deoarece ele nu se transformă în lichidităţi la termenul de plată convenit.

 Întreprinderea se confruntă în această situaţie cu o nevoie de finanţare. O sursă suplimentară de finanţare o reprezintă sumele încasate de la clienţi înainte de efectuarea livrărilor de bunuri, executării de lucrări şi prestări de servicii în numele acestora.

Ca urmare a activităţii de exploatare desfăşurate întreprinderea obţine mijloace de finanţare de fiecare dată când obţine de la furnizorii săi termene de plată care reprezintă angajamente pentru întreprindere.

Deoarece aceste plăţi nu au loc imediat lichidităţile aflate la dispoziţia întreprinderii reprezintă surse de fonduri sau mijloace de finanţare.

Resursele obţinute de fiecare dată când beneficiază de un termen de plată pentru cumpărările de bunuri sau prestările de servicii reprezintă posibilităţi suplimentare de finanţare.

Are loc o diminuare a necesarului de fond de rulment mai ales în situaţia în care mărimea lor se reînnoieşte permanent.

 Necesarul de fond de rulment pe baza datelor din bilanţul patrimonial se calculează după relaţia:

NFR = STOCURI + CREANŢE – OBLIGAŢII PE TERMEN SCURT

În analiza necesarului de fond de rulment se pot întâlni următoarele situaţii:

a) dacă NFR este mai mare sau egal cu 0, atunci întreprinderea se confruntă cu un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele existente, situaţie justificată dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare.

b) dacă NFR mai mic decat 0, atunci întreprinderea are un surplus de surse de finanţare în raport cu necesităţile de capitaluri circulante şi poate fi apreciată ca o situaţie favorabilă dacă viteza de rotaţie a activelor circulante a crescut şi dacă s-au contractat datorii cu scadenţă mai îndepărtată.

 Necesarul de fond de rulment reprezintă activele circulante care trebuie finanţate din fondul de rulment.

 Dacă fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment, atunci excedentul de finanţare se regăseşte sub forma trezoreriei nete ( TN) care îmbracă forma disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă.

 Pentru asigurarea echilibrului financiar fondul de rulment trebuie să fie menţinut la nivelul mediei fluctuaţiilor necesarului de fond de rulment, aceasta fiind mărimea minimă necesară a fondului de rulment. Fondul de rulment optim este acela care menţine echilibrul financiar al întreprinderii la cel mai scăzut cost (dobanda) al procurării capitalurilor.

Dacă necesarul de fond de rulment este asimilat activităţii de exploatare, trezoreria netă este legată de activitatea financiară pe termen scurt.

Întreprinderea solicită de la bănci şi alte investiţii financiare, resurse pentru finanţare pe termen scurt, iar când are surplus de lichidităţi poate efectua plasamente financiare utilizând resursele de trezorerie.

Trezoreria netă se stabileşte după următoarea relaţie: TN = FRR - NFR.

Trezoreria netă permite să se aprecieze dacă activitatea desfăşurată este echilibrată şi eficientă atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt.

Dacă TN>0, înseamnă că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un excedent de lichidităţi reprezentat de profitul net al întreprinderii.

Dacă TN<0, înseamnă că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un dezechilibru financiar.

Deficitul de trezorerie poate fi acoperit prin contractarea de credite în condiţii avantajoase de dobândă, prin negocierea mai multor surse de capital. Nu uitati,dobanda reprezinta o cheltuiala (financiara) ce trebuie luata in calcul in acoperirea deficitului de trezorerie.

Decalajele dintre încasările creanţelor şi plăţile datoriilor scadente influenţează trezoreria netă. În acest caz o întreprindere rentabilă nu are neapărat o trezorerie pozitivă, aceasta depinzând de variaţiile necesităţilor de finanţare şi variaţiile termenelor de scadenţă a încasărilor şi plăţilor.