Analiza ratelor de structură

Pentru aprecierea corectă a situaţiei financiare a întreprinderii se utilizează metoda ratelor de structură patrimonială care se stabilesc ca raport între un post din activ sau pasiv şi totalul bilanţului, precum şi ca raport între diferite componente de activ sau pasiv.
Prin urmare se delimitează 2 categorii de rate:

A. Ratele de structură ale activului

B. Ratele de structură ale pasivului

A. Ratele de structură ale activului
Analiza evoluţiei şi structurii mijloacelor economice din patrimoniul întreprinderii se realizează cu ajutorul ratelor de structură ale activului. Punerea în evidenţă a structurii mijloacelor economice se realizează prin raportarea fiecărui post de activ la totalul activului. Punerea în evidenţă a structurii mijloacelor economice se realizează prin raportarea fiecărui post de activ la totalul activului. Această modalitate furnizează informaţii ce pot fi relevante atunci când se fac comparaţii în dinamică la nivelul aceleiaşi întreprinderi pe mai mulţi ani sau când se fac comparaţii între întreprinderi din aceeaşi ramură de activitate.

Aceste rate de structură ale activului sunt:


a) Rata activelor imobilizate (Ri) - calculată ca raport între activele imobilizate şi totalul activului şi care reprezintă ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea permanent.

Ri =( Active imobilizate /Activ total)*100

Cu alte cuvinte Ri măsoară gradul de investire al capitalului în întreprindere. Conţinutul diferit al componentelor activelor imobilizate justifică utilizarea unor rate complementare precum:


a1) Rata imobilizărilor corporale (Ric) - care reflectă ponderea capitalurilor fixe în cadrul patrimoniului întreprinderii. Această rată atinge mărimile cele mai ridicate în cazul întreprinderilor ce folosesc o infrastructură importantă sau echipamente costisitoare (producţia şi distribuţia de energie, transporturile feroviare, maritime şi aeriene, industria grea), în activităţi ce presupun importante investiţii mobiliare (industria hotelieră).

Ric = (Imobilizari corporale / Activ total) *100

Ric măsoară capacitatea întreprinderii de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerinţelor pieţei.
Politica de amortizare adoptată influenţează mărimea ratei pentru că se operează cu valori nete.

a2) Rata imobilizărilor financiare (RIF)- reflectă ponderea imobilizărilor financiare în activul total al întreprinderii.

Rif = (Imobilizari financiare /Activ total) *100

Rif înregistrează valori foarte mari în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate constă în gestionarea unui portofoliu de participaţii şi valori mici pentru întreprindere puţin axate pe investiţii financiare.



b) Rata activelor circulante (RAC) – reflectă ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor economice.

Rac = (Active circulante /Activ total ) *100

-Ratele complementare a RAC sunt:

b1) Rata stocurilor (RS) care exprimă mărimea stocurilor în totalul activelor întreprinderii, aceasta fiind în funcţie de natura activităţii.

Rs = (Stocuri /Activ total) *100

Durata operaţiilor de aprovizionare şi desfacere şi durata ciclului de producţie sunt elemente ce influenţează mărimea acestei rate. Ia valori foarte ridicate la firmele cu ciclu foarte lung de fabricaţie, la firmele ce se ocupă cu distribuţia bunurilor materiale. Ia valori scăzute la întreprinderile din domeniul serviciilor.



b2) Rata creanţelor (Rc) – reflectă importanţa creanţelor întreprinderii în activul total al întreprinderii.

Rc = (Creante /Activ total) *100

Această rată reflectă politica întreprinderii în legătură cu termenul de plată acordat clienţilor şi este influenţată de practicile locale sau din sectorul de activitate al întreprinderii.
Este determinată de natura clientelei, rata fiind în general mică pentru întreprinderile având drept clientelă particulari şi mai ridicată în cazul în care clientela este reprezentată de întreprinderi şi instituţii. Ia valori foarte scăzute sau nule în comerţul cu amănuntul şi în cazul prestărilor de servicii către populaţie. Ia valori ridicate în întreprinderi industriale.




b3) Rata disponibilităţilor (RD) – reflectă ponderea disponibilităţilor în patrimoniul firmei.

Rd = (Disponibilitati /Activ total) *100

Aceasta rata este influentata puternic de Rd si este punctul de intersesctie intre ratele de structura ale activului si ratele de structura ale pasivului.(A se vedea trezoreria neta si necesarul de fond de rulment)

___________________________________________________________

B. Ratele de structură ale pasivului

În ceea ce priveşte ratele de structură ale pasivului, analiza acestora urmăreşte caracterizarea surselor de formare a mijloacelor economice şi evoluţia în timp a acestora. Ratele referitoare la structura pasivului reflectă componenţa resurselor de care dispune întreprinderea. Ele explică politica de finanţare care constă în resursele de care poate beneficia întreprinderea în cele mai avantajoase condiţii de cost şi de durată. Permit aprecierea autonomiei financiare, respectiv repartiţia între resursele proprii şi datoriile întreprinderii.

Principalele rate sunt:
a) Rata stabilităţii financiare (RSF) – care exprimă contribuţia surselor aflate la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale întreprinderii.

                                                 

                                                 Rafg = (Capital propriu /Active totale)*100

b) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) – reflectă contribuţia surselor proprii la finanţarea mijloacelor economice ale întreprinderii.

Rsf = (Capital permanent / Pasive totale)*100

Această rată diferă în funcţie de politica financiară a întreprinderii, de eficienţa activităţii sale materializată prin profitul obţinut.  Această rată  exprimă autonomia financiară a întreprinderii in ansamblul finanţării sale.
Această rată este considerată satisfăcătoare în ceea ce priveşte echilibrul financiar dacă este mai mare sau egală cu 1/3.

Repartiţia surselor de finanţare si autonomia financiara.

Repartiţia surselor de finanţare şi a altor elemente de pasiv între fonduri proprii şi datorii de origine diversă constituie una dintre caracteristicile care exprimă cel mai bine autonomia financiară a întreprinderii.

Astfel se poate calcula rata autonomiei financiare (RAFT) la termen după relaţiile:

Raft.1 = (Capital propriu/Capital permanenet)*100

Această rată exprimă ponderea fondurilor proprii în ansamblul resurselor cu durată mai mare de 1 an.Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent.

Raft.2 = (Capital permanent/Datorii pe termen lung)*100

Această rată exprimă gradul de independenţă financiară a întreprinderii, asigurată atunci când capitalul propriu este egal sau mai mare decât obligaţiile la termen.Deci cel putin egal cu 1.


c) Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS)– care reflectă partea mijloacelor economice finanţată pe seama datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an.

Rdts = ( Datorii pe termen scurt/Pasive totale)*100

c1 Rata ponderii in datorii totale(Datorii pe termen lung+Datorii pe termen scurt) a celor pe termen scurt

Rdts.1 = (Datorii pe termn scurt /Datorii totale) *100

d) Rata de îndatorare globală (RÎG) – care reflectă ponderea resurselor externe în totalul surselor de finanţare ale întreprinderii.

Rig = (Datorii totale / Pasive totale) *100

Cu cât RÎG este mai mica decat 1 cu atât autonomia financiară a întreprinderii este mai ridicată şi scade gradul de îndatorare. 

Gradul de indatorare

Pentru evidenţierea politicii financiare a întreprinderii se determină gradul de îndatorare la termen (RIT) astfel:

RIT.1 = (Datorii pe termen mediu si lung /Capital permanent )*100

RIT.2 = (Datorii pe termen mediu si lung /Capital propriu )*100

Ultima modalitate de calcul este mai semnificativă deoarece arată influenţa îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii (“Efectul de levier” sau “Efectul de pârghie”).
Cu cât este mai mică decât 1 atât reflectă un grad mai mare de îndatorare.