Firmele vor avea posibilitatea sa reesaloneze datoriile catre stat pe cinci ani, perioada in care nu vor plati penalitati(5%, pentru intirzieri mai mari de 30 de zile,15%, pentru intirzieri mai mari de 90 de zile,calculate o singura data asupra principalului) ci doar dobanzi(0.04%/zi).Proiectul de ordonanta a obtinut toate avizele si urmeaza sa fie semnat de ministrul Finantelor si discutat in guvern.Firmele vor putea sa beneficieze de aceasta facilitate in baza unor garantii, dar va exista, pentru datoriile mici, posibilitatea reesalonarii datoriilor si fara garantii.
De la 1 octombrie 2010 nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere.
-pe perioada esalonarii la plata, se datoreaza dobanda pentru fiecare zi de intarziere in functie de tipul garantiei constituite, calculata astfel:
- 0,03%, in situatia in care contribuabilul constituie intreaga garantie sub forma scrisorii de garantie bancara si/sau consemnare de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului.
- 0,04% conform prevederilor Codului de procedura fiscala, pentru celelate tipuri de garantii.
Pentru informatii suplimentare click aici
sâmbătă, 26 februarie 2011
Important
Potrivit art.80 din Legea nr.76/2002, angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenţilor încadraţi, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent:
- o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;
- o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învăţământ postliceal;
- o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior.
Pentru a beneficia de sumele cuvenite potrivit art. 85 din Legea nr.76/2002, aferente unei luni, angajatorii au obligaţia de a depune în termenul prevăzut de lege declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă lunii respective, potrivit titlului IX2 «Contribuţii sociale obligatorii» din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, iar la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, următoarele documente:- tabelul nominal întocmit conform modelului prevăzut la anexa nr. 20 la norme;
- pontajul şi statul de plată pentru luna respectivă, în copie certificată de angajator;
- declaraţie pe propria răspundere dată prin reprezentantul legal al angajatorului, din care să rezulte că, în raport cu numărul de angajaţi, angajatorul şi-a îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a angaja persoane cu handicap, respectiv că nu are, potrivit legii, obligaţia de a angaja persoane cu handicap, în situaţia angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu handicap.
_________________________________________________
Potrivit art. 85 din Legea nr.76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuţiei datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă persoanelor încadrate din aceste categorii, şi primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 2 ani.
● În vederea certificării stagiilor de cotizare şi a stabilirii dreptului la indemnizaţie de şomaj, angajatorii au obligaţia de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă sau de serviciu o adeverinţă din care să rezulte baza lunară de calcul al contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj, stabilită potrivit titlului IX2 «Contribuţii sociale obligatorii» din Codul fiscal, pentru fiecare lună din ultimele 12 luni, înainte de data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, pentru care aceştia au reţinut şi au virat la bugetul asigurărilor pentru şomaj contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi au plătit contribuţia datorată de angajator, precum şi, după caz, următoarele:
- dacă înregistrează debite la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- perioada pentru care nu s-au plătit contribuţiile la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi suma aferentă acestei perioade;
- dacă se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 34 alin. (2) din lege.
Adeverinţa va conţine şi date cu privire la perioadele în care s-a prestat activitatea, perioadele în care raporturile de muncă sau de serviciu au fost suspendate, precum şi data şi motivul încetării acestora, date care se verifică şi se certifică de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă pe baza înscrisurilor efectuate în carnetul de muncă, pentru perioadele până la data de 31 decembrie 2010, şi pe baza informaţiilor care se pun la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă de inspecţia muncii, pentru perioade ulterioare datei de 31 decembrie 2010.
Adeverinţa se verifică şi se certifică în ceea ce priveşte datele referitoare la baza de calcul al contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor pentru şomaj de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, pe baza informaţiilor cuprinse în declaraţiile lunare depuse de angajator, care se pun la dispoziţia agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă electronic, din sistemul informatic al Ministerului Finanţelor Publice.
___________________________________________________
Indicatorul social de referinta este definit in legislatie drept unitatea exprimata in lei la nivelul careia se raporteaza prestatiile banesti - cu exceptia indemnizatiei de somaj - suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj in vederea incadrarii in munca a anumitor categorii de persoane.
Valoarea indicatorului social de referinta este stabilita in prezent la 500 lei.
"Valoarea indicatorului social de referinta se modifica prin hotarare de guvern, in functie de indicele de crestere a preturilor de consum prognozat an/an anterior".
vineri, 25 februarie 2011
Stiati ca...
Art. 126. Operaţiuni impozabile”:
„(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:[…]
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.[…]”
Norme metodologice:
Pct. 2. (1), de aplicare a „Art. 126. Operaţiuni impozabile” din Codul fiscal:
„(5) Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 euro, prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil în cursul unui an calendaristic, se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării ....(34.000 lei)
___________________________________________________
Cursul valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării (1 ianuarie 2007) este de 3,3817 lei/euro.
___________________________________________________
„Art. 132. Locul livrării de bunuri”:
„(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme;[…]”
Norme metodologice:
Pct. 11. (1), de aplicare a „Art. 132. Locul livrării de bunuri” din Codul fiscal:
„11. (1) În sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul în lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vânzările la distanţă se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării( 118.000 lei)
____________________________________________________
Art. 152. Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici:
„(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, poate solicita scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).”(119.000 lei)
„(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:[…]
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.[…]”
Norme metodologice:
Pct. 2. (1), de aplicare a „Art. 126. Operaţiuni impozabile” din Codul fiscal:
„(5) Echivalentul în lei al plafonului pentru achiziţii intracomunitare de 10.000 euro, prevăzut la art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, aplicabil în cursul unui an calendaristic, se determină pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării ....(34.000 lei)
___________________________________________________
Cursul valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării (1 ianuarie 2007) este de 3,3817 lei/euro.
___________________________________________________
„Art. 132. Locul livrării de bunuri”:
„(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care beneficiază de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau către orice altă persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă, sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte prin norme;[…]”
Norme metodologice:
Pct. 11. (1), de aplicare a „Art. 132. Locul livrării de bunuri” din Codul fiscal:
„11. (1) În sensul art. 132 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, echivalentul în lei al plafonului de 35.000 de euro pentru vânzările la distanţă se stabileşte pe baza cursului valutar de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării( 118.000 lei)
____________________________________________________
Art. 152. Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici:
„(1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 1251 alin. (2) lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, poate solicita scutirea de taxă, numită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la art. 126 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).”(119.000 lei)
Salarii 2011
641 = 421 – cu suma salariilor brute (fondul de salarii din luna)
421 = 425 -retinerea avansului acordat
1.Retineri, contributii sociale, din salariu - 16.50%+impozitul pe veniturile din salarii
421 = 4372 – cu 0,5% aplicat la suma salariilor brute-somaj
421 = 4313 – cu 5,5% aplicat la suma salariilor brute- sanatate
421 = 4312 – cu 10,5% aplicat la suma salariilor brute-CAS
421 = 444 - cu valoarea impozitului pe veniturile din salarii
2.Ch.societate privind contrib.sociale - 27.60%+procentul AMBF
6453 = 4314.1 – cu 5,2% aplicat la suma salariilor brute-sanatate
6452 = 4371 – cu 0,5% aplicat la aplicat la suma salariilor brute -somaj
6451 = 4381.1 – cu procentul AMBF – tabel – aplicat la suma salariilor brute-acc.munca,boli prof.
6453 = 4311 – cu 20.80% aplicat la suma salariilor brute -CAS
6453 = 4314.2 – cu 0,85% aplicat la suma salariilor brute-concedii si indemnizatii
6453.1 = 4381.2 – cu 0,25% aplicat la suma salariilor brute -f.garantare salarii
____________________________________________________
Începând cu 01 ianuarie 2011, contribuţiile sociale obligatorii sunt prevăzute prin O.U.G. nr. 117/2010.
În conformitate cu art. 296^16 alin. (5) din O.U.G. nr. 117/2010:
- contribuţia individuală de asigurări sociale,
- contribuţia datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat şi
- contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale,datorată de angajator la bugetul asigurărilor sociale de stat,
NUse datorează asupra contribuţiilor plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii(in calcul se scad din salarii brute).
În prezent limita de deductibilitate este de 400 de euro pe an pentru angajat şi 400 de euro pe an pentru angajator.
__________________________________________________
în urma publicãrii în Monitorul Oficialal României din 10.12.2010 a Ordonantei de urgentã a
Guvernului nr.108/06.12.2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.76/2002 privind
sistemul asigurãrilor pentru somaj si stimularea ocupãrii fortei de muncã, începând
cu data de 01.01.2011,cuantumul indemnizatiei de somaj acordate somerilor (persoane cãrora le-au încetat raporturile de muncã din motive neimputabile lor) este o sumã acordatã lunar si în mod
diferentiat, în functie de stagiul de cotizare, reprezentând 75% din valoarea indicatorului social de referintã în vigoare la data stabilirii acestuia(500 lei*0.75=375lei), pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an.
Cum se recuperează pierderea fiscală din cele două perioade ale anului 2010
Pierderea fiscală aferentă perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie 2010 se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010 fiind considerată primul an de recuperare a pierderii fiscale, potrivit normelor.
Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, pierderea fiscală se recuperează din profiturile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, respectiv 5 ani consecutivi în cazul pierderilor realizate printr-un sediu permanent situat într-un stat străin.
Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2010, pierderea fiscală se recuperează din profiturile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, respectiv 5 ani consecutivi în cazul pierderilor realizate printr-un sediu permanent situat într-un stat străin.
joi, 24 februarie 2011
Dobânzile de întârziere
Dobânzile de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
De la 1 octombrie 2010 nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere.
De la 1 iulie 2010 până la 30 septembrie 2010 nivelul dobânzii de întârziere era de 0.05% pe fiecare zi de întârziere, iar pentru perioada scursă din iulie 2009 până la data de 30 iunie 2010 nivelul dobânzii de întarziere a fost de 0.1% pe zi de întârziere.
Calculaţi valoarea dobânzii de întârziere aplicând asupra sumei restante cota zilnică a dobânzii de întârziere corespunzătoare fiecărei perioade enumerate mai sus, înmulţind această cotă procentuală cu numărul de zile restante, până la data stingerii respectivelor datorii către stat, inclusiv.
De la 1 octombrie 2010 nivelul dobânzii de întârziere este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere.
De la 1 iulie 2010 până la 30 septembrie 2010 nivelul dobânzii de întârziere era de 0.05% pe fiecare zi de întârziere, iar pentru perioada scursă din iulie 2009 până la data de 30 iunie 2010 nivelul dobânzii de întarziere a fost de 0.1% pe zi de întârziere.
Calculaţi valoarea dobânzii de întârziere aplicând asupra sumei restante cota zilnică a dobânzii de întârziere corespunzătoare fiecărei perioade enumerate mai sus, înmulţind această cotă procentuală cu numărul de zile restante, până la data stingerii respectivelor datorii către stat, inclusiv.
Contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare"-data "clarificarii"
Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 "Decontări din operaţii în curs de clarificare".
Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării. (Baza legală: pct. 208 din OMFP nr. 3055/2009 modificată prin OMFP nr. 2869/2010)
Data constatarii -NU este obligatoriu sa fie data documentului,poate fi si data INREGISTRARII in contabilitate sau data la care prin control intern se stabileste faptul ca sunt necesare clarificări ulterioare.
Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării. (Baza legală: pct. 208 din OMFP nr. 3055/2009 modificată prin OMFP nr. 2869/2010)
Data constatarii -NU este obligatoriu sa fie data documentului,poate fi si data INREGISTRARII in contabilitate sau data la care prin control intern se stabileste faptul ca sunt necesare clarificări ulterioare.
Contul 267 "Creanţe imobilizate"-valoarea garanţiilor depuse la clienti.
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor imobilizate sub forma împrumuturilor acordate pe termen lung altor entităţi, a altor creanţe imobilizate, cum sunt depozite, garanţii şi cauţiuni depuse de entitate la terţi, precum şi a obligaţiunilor achiziţionate cu ocazia emisiunilor de obligaţiuni efectuate de terţi, care urmează a fi deţinute pe o perioadă mai mare de un an.
Contul 267 «Creanţe imobilizate» este un cont de activ.
În debitul contului 267 «Creanţe imobilizate» se înregistrează si- valoarea garanţiilor depuse la clienti (411);
267=411
În creditul contului 267 "Creanţe imobilizate" se înregistrează si - valoarea împrumuturilor restituite de clienti (512);
5121=267
Contul 267 «Creanţe imobilizate» este un cont de activ.
În debitul contului 267 «Creanţe imobilizate» se înregistrează si- valoarea garanţiilor depuse la clienti (411);
267=411
În creditul contului 267 "Creanţe imobilizate" se înregistrează si - valoarea împrumuturilor restituite de clienti (512);
5121=267
Ordinul MEF nr.3.512/2008-part.2
Începând cu data de 1 ianuarie 2011, entităţile care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro NU mai depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice raportări contabile în cursul exerciţiului financiar. Pentru determinarea plafonului cifrei de afaceri se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului.
Ordinul MEF nr.3.512/2008
Din completările aduse la Normele metodologice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile, aprobate prin Ordinul MEF nr.3.512/2008 privind documentele financiar-contabile.
-înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico- financiare se efectuează, de regulă, lunar.
-pe cale de excepţie, entităţile care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot înregistra în contabilitate operaţiunile economico-financiare la alte perioade decât lunar. Înregistrarea nu poate, însă, să depăşească data pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit, respectiv data situaţiilor financiare anuale sau a raportărilor contabile stabilite potrivit legii.Mai clar,înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico- financiare se efectuează TRIMESTRIAL.
În acest caz, înregistrarea în contabilitate se efectuează pe baza documentelor justificative sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al căror conţinut se referă la operaţiuni de aceeaşi natură şi la aceeaşi perioadă,insa la date diferite lunar, situaţie în care documentele justificative se anexează la acesta.
În mod similar, înregistrarea în Registrul-jurnal şi Cartea mare se efectuează pentru aceeaşi perioadă.
Pentru determinarea plafonului de 35.000 euro se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar precedent.
-înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico- financiare se efectuează, de regulă, lunar.
-pe cale de excepţie, entităţile care în exerciţiul financiar precedent au înregistrat o cifră de afaceri sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot înregistra în contabilitate operaţiunile economico-financiare la alte perioade decât lunar. Înregistrarea nu poate, însă, să depăşească data pentru care se întocmesc declaraţiile privind impozitul pe profit, respectiv data situaţiilor financiare anuale sau a raportărilor contabile stabilite potrivit legii.Mai clar,înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico- financiare se efectuează TRIMESTRIAL.
În acest caz, înregistrarea în contabilitate se efectuează pe baza documentelor justificative sau a unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al căror conţinut se referă la operaţiuni de aceeaşi natură şi la aceeaşi perioadă,insa la date diferite lunar, situaţie în care documentele justificative se anexează la acesta.
În mod similar, înregistrarea în Registrul-jurnal şi Cartea mare se efectuează pentru aceeaşi perioadă.
Pentru determinarea plafonului de 35.000 euro se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar precedent.
Creditarea administratorului de către societatea administrata.
Contractele între societatea cu răspundere limitată şi persoana fizică sau persoana juridică, asociat unic al celei dintâi, se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. (temeiul legal: art. 15 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare).
Insa,creditarea administratorului de către societate a administratorului acesteia este o operaţiune interzisă.
Creditarea de către societate a administratorilor acesteia NU este interzisă:
Insa,creditarea administratorului de către societate a administratorului acesteia este o operaţiune interzisă.
Creditarea de către societate a administratorilor acesteia NU este interzisă:
- (a) în cazul operaţiunilor a căror valoare exigibilă cumulată este inferioară echivalentului în lei al sumei de 5.000 de euro şi
- (b) în cazul în care operaţiunea este încheiată de societate în condiţiile exercitării curente a activităţii sale, iar clauzele operaţiunii nu sunt mai favorabile persoanelor afiliate decât cele pe care, în mod obişnuit, societatea le practică faţă de terţe persoane.
(temeiul legal: art. 144^4 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare)
miercuri, 23 februarie 2011
Decontarea cheltuielilor de delegare si detasare
Salariatii au dreptul la decontarea cheltuielilor efectuate cu cazarea numai daca sunt delegati sau detasati intr-o localitate amplasata la o distanta mai mare de 5 km de localitatea in care isi are locul permanent de munca, caz in care nu se pot inapoia la sfarsitul zilei de lucru. Decontarea acestor cheltuieli se face numai pe baza documentelor justificative: facturi si alte documente similare.
In situatia in care salariatii delegati sau detasati se deplaseaza cu autoturismul proprietate personala, se accepta pentru decontare contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta. Decontarea se efectueaza de asemenea pe baza documentelor justificative: factura sau bonurile fiscale emise de casa de marcat.
De cele mai multe ori, inainte de plecarea in deplasare, pentru achitarea contravalorii cheltuielilor de cazare si transport, pe baza ordinului de deplasare/detasare salariatii primesc un avans in numerar. Avansul acordat acesta trebuie sa fie limitat la numarul zilelor de deplasare, fara a depasi un interval mai mare de 30 de zile calendaristice.
La intoarcerea din deplasare, fiecare salariat are obligatia sa justifice avansul primit pe baza de documente la care anexeaza ordinul de serviciu. Pe ordinul de serviciu, salariatul detasat este obligat sa obtina de la firma la care se deplaseaza viza si stampila conducatorului acesteia (sau a inlocuitorului acestuia) dupa ce a fost completata data si ora sosirii si a plecarii.
Firma are posibilitatea sa isi exercite dreptul de deducere a TVA evidentiata in astfel de documente conform cu articolul 146, alineatul 1, litera a din Codul fiscal si prin punctul 46 din normele de aplicare ale acestui act normativ.
Astfel, deducerea TVA se face numai pe baza urmatoarelor documente in original:
- pentru cheltuielile de cazare si alte cheltuieli permise la decontare: exemplarul original al facturii completat cu toate informatiile obligatorii precizate la art. 155 alin. (5). Pentru justificarea cheltuielilor privind transportul sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, factura poate fi emisa si pe numele salariatilor aflati in deplasare in interesul serviciului.
- pentru carburantii auto achizitionati: bonurile fiscale emise conform O.U.G. nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, stampilate si cu inscrierea numelui cumparatorului si a numarului de inmatriculare a autovehiculului.
Peste 5 contracte de închiriere
Persoanele fizice care obţin venituri din mai mult de 5 contracte de închiriere valabile la sfârşitul unui an fiscal, intră in anul următor în categoria contribuabililor cu venituri din activităţi independente, potrivit normelor.
Aceasta înseamnă că intră sub incidenţa regulilor de stabilire a venitului net anual determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă şi taxat cu 16%.
Bon fiscal vs Jurnal de Cumparari
Este optionala evidentierea in jurnalul de cumparari a bonurilor fiscale cu o valoare de pana la 100 lei, altele decat cele aferente achizitiei de combustibili auto.
Acest fapt rezulta si din prevederile O.A.N.A.F. nr. 94/2008 prin care se precizeaza faptul ca :„Nu este obligatorie inscrierea in decont a sumelor care nu sunt incluse in baza impozabila“, conform instructiunilor date in aplicarea randului 19.
Se contabilizeaza direct prin casa:
6xxx- 5311 (cu TVA inclusa)
Le putem utiliza doar ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa, NU ca documente pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA inscrise pe respectivul bon !
Conform art. 1 din O.M.F.P. nr. 1.714 din 14 noiembrie 2005 privind aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 831/1997 (M.Of. nr. 1.042 din 23 noiembrie 2005)
Acest fapt rezulta si din prevederile O.A.N.A.F. nr. 94/2008 prin care se precizeaza faptul ca :„Nu este obligatorie inscrierea in decont a sumelor care nu sunt incluse in baza impozabila“, conform instructiunilor date in aplicarea randului 19.
Se contabilizeaza direct prin casa:
6xxx- 5311 (cu TVA inclusa)
Le putem utiliza doar ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa, NU ca documente pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA inscrise pe respectivul bon !
Conform art. 1 din O.M.F.P. nr. 1.714 din 14 noiembrie 2005 privind aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 831/1997 (M.Of. nr. 1.042 din 23 noiembrie 2005)
Tichete - pe scurt
Tichetele de masă , tichetele de vacanţă şi tichetele cadou sunt în continuare deductibile la calculul impozitului pe profit (16%) şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor sociale atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.
Singura modificare adusă regimului acestor tipuri de tichete este impozitarea la nivelul salariatului a sumei aferente valorii nominale cu cota de 16% aferentă impozitului pe venit.
Modalitatea de calcul a impozitului:
Venitul brut al salariatului - Contribuţii sociale datorate de angajat = Venit impozabil din salarii
Venit impozabil din salarii + Venit impozabil aferent tichetelor de masă = Venit total, impozabil
Impozit pe venit = 16% * Venit total, impozabil
Practic, şi la nivelul salariatului, impozitul care trebuie plătit este doar 16% din suma totală primită în tichete, aceasta fiind singura sarcină fiscală pentru acesta.
Sumele primite in tichete de masă pot ajunge pana la 200 lei/luna (pentru 23 de zile lucrate şi o valoare nominală per tichet de 8.72 lei). Dupa aplicarea procentului de impozit, angajatul rămâne cu un venit net aferent tichetelor de masă de 168 lei.
Modalitatea de calcul a impozitului aferent tichetelor de vacanţă şi tichetelor cadou urmează aceeaşi schemă ca si tichetele de masă.
Reţinerea şi plata impozitului:
Impozitul aferent tichetelor de masă, tichetelor de vacanţă şi tichetelor cadou se reţine la sursa de angajator, în acelaşi timp cu impozitul din veniturile salariale, în luna în care tichetele au fost acordate.
Contabilitatea salarizării nu va suferi modificări, astfel încât impozitul aferent tichetelor se va contabiliza, declara şi plăti cumulat cu cel aferent salariului şi anume:
* înregistrarea contabilă - în contul 444 - Impozit pe venituri din salarii (obţinut prin impozitarea cumulată a veniturilor din salarii şi a veniturilor din tichetele de masă).
* declaraţia în aceeaşi poziţie 7 (impozit pe veniturile din salarii) din declaraţia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.
Plata impozitului se va efectua până pe data de 25 a lunii următoare, în contul unic al Bugetului de Stat.
Tichetele de masă,Ticket Restaurant:
* Pentru compania care le acordă, sunt în continuare deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevazute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale si patronale - Art. IV, litera b), din OUG nr. 58/26.06.2010.
* Sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a) din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal "Impozitul pe Venit".
* Sunt eliminate din categoria veniturilor neimpozabile, în sensul impozitului pe venituri salariale, prin abrogarea primei liniuţe, Art. 82, din normele de aplicare a Codului Fiscal.
* Se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale lunare pentru luna în care se acordă.
Tichetele de vacanţă ,Ticket Vacanţa:
* Pentru compania care le acordă, sunt în continuare deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevăzute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale şi patronale - Art. IV, litera a), din OUG nr. 58/26.06.2010.
* Sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal "Impozitul pe Venit".
* Se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale pentru luna în care se acordă.
Tichetele de cadouri, Ticket Cadou:
* Sunt asimilate veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal "Venituri din Salarii", fiind impozitate cu 16%, la nivelul salariatului.
* Sunt încadrate în categoria avantajelor salariale, indiferent de evenimentul cu ocazia căruia se acordă şi indiferent de sumă, prin completarea punctului 70 din normele de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal .
* Tichetele cadou folosite pentru promovarea vanzarilor pe piete existente sau noi, in cercetari de piata, pentru reclama si publicitate sau pentru protocol, se bucura in continuare de facilitati fiscale, in conditiile Legii 193/2006 (Art. 2, punctul (1)) si Legii 571/2003 (Art. 21, punctele 1) si 2), literele d) si i), precum si prin Art. 77) privind Codul Fiscal.
Tichetele de masă, tichetele de vacanţă şi tichetele cadou aduc în continuare importante beneficii fiscale deoarece sunt deductibile la calculul impozitului pe profit (16%) şi scutite de la plata contribuţiilor social - salariale (16,5%) şi social-patronale (minim 28%).
Tichetele de masă, tichetele de vacanţă şi tichetele cadou sunt un beneficiu fiscal concret si o modalitate eficientă prin care puteţi susţine puterea de cumpărare a propriilor angajaţi.
Singura modificare adusă regimului acestor tipuri de tichete este impozitarea la nivelul salariatului a sumei aferente valorii nominale cu cota de 16% aferentă impozitului pe venit.
Modalitatea de calcul a impozitului:
Venitul brut al salariatului - Contribuţii sociale datorate de angajat = Venit impozabil din salarii
Venit impozabil din salarii + Venit impozabil aferent tichetelor de masă = Venit total, impozabil
Impozit pe venit = 16% * Venit total, impozabil
Practic, şi la nivelul salariatului, impozitul care trebuie plătit este doar 16% din suma totală primită în tichete, aceasta fiind singura sarcină fiscală pentru acesta.
Sumele primite in tichete de masă pot ajunge pana la 200 lei/luna (pentru 23 de zile lucrate şi o valoare nominală per tichet de 8.72 lei). Dupa aplicarea procentului de impozit, angajatul rămâne cu un venit net aferent tichetelor de masă de 168 lei.
Modalitatea de calcul a impozitului aferent tichetelor de vacanţă şi tichetelor cadou urmează aceeaşi schemă ca si tichetele de masă.
Reţinerea şi plata impozitului:
Impozitul aferent tichetelor de masă, tichetelor de vacanţă şi tichetelor cadou se reţine la sursa de angajator, în acelaşi timp cu impozitul din veniturile salariale, în luna în care tichetele au fost acordate.
Contabilitatea salarizării nu va suferi modificări, astfel încât impozitul aferent tichetelor se va contabiliza, declara şi plăti cumulat cu cel aferent salariului şi anume:
* înregistrarea contabilă - în contul 444 - Impozit pe venituri din salarii (obţinut prin impozitarea cumulată a veniturilor din salarii şi a veniturilor din tichetele de masă).
* declaraţia în aceeaşi poziţie 7 (impozit pe veniturile din salarii) din declaraţia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.
Plata impozitului se va efectua până pe data de 25 a lunii următoare, în contul unic al Bugetului de Stat.
Tichetele de masă,Ticket Restaurant:
* Pentru compania care le acordă, sunt în continuare deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevazute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale si patronale - Art. IV, litera b), din OUG nr. 58/26.06.2010.
* Sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a) din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal "Impozitul pe Venit".
* Sunt eliminate din categoria veniturilor neimpozabile, în sensul impozitului pe venituri salariale, prin abrogarea primei liniuţe, Art. 82, din normele de aplicare a Codului Fiscal.
* Se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale lunare pentru luna în care se acordă.
Tichetele de vacanţă ,Ticket Vacanţa:
* Pentru compania care le acordă, sunt în continuare deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevăzute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale şi patronale - Art. IV, litera a), din OUG nr. 58/26.06.2010.
* Sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal "Impozitul pe Venit".
* Se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale pentru luna în care se acordă.
Tichetele de cadouri, Ticket Cadou:
* Sunt asimilate veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal "Venituri din Salarii", fiind impozitate cu 16%, la nivelul salariatului.
* Sunt încadrate în categoria avantajelor salariale, indiferent de evenimentul cu ocazia căruia se acordă şi indiferent de sumă, prin completarea punctului 70 din normele de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal .
* Tichetele cadou folosite pentru promovarea vanzarilor pe piete existente sau noi, in cercetari de piata, pentru reclama si publicitate sau pentru protocol, se bucura in continuare de facilitati fiscale, in conditiile Legii 193/2006 (Art. 2, punctul (1)) si Legii 571/2003 (Art. 21, punctele 1) si 2), literele d) si i), precum si prin Art. 77) privind Codul Fiscal.
Tichetele de masă, tichetele de vacanţă şi tichetele cadou aduc în continuare importante beneficii fiscale deoarece sunt deductibile la calculul impozitului pe profit (16%) şi scutite de la plata contribuţiilor social - salariale (16,5%) şi social-patronale (minim 28%).
Tichetele de masă, tichetele de vacanţă şi tichetele cadou sunt un beneficiu fiscal concret si o modalitate eficientă prin care puteţi susţine puterea de cumpărare a propriilor angajaţi.
Cota redusa de 5% TVA
Cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei. In sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
(3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
(4) In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2).
(5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun.
(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
a) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
b) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;
d) livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
(3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.
(4) In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2).
(5) Cota aplicabila pentru importul de bunuri este cota aplicabila pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun.
(6) Cota aplicabila pentru achizitii intracomunitare de bunuri este cota aplicata pe teritoriul Romaniei pentru livrarea aceluiasi bun si care este in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.
Cota redusa de 9% TVA
Cota redusa de 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii;
c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
a) serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe, altele decat cele scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii;
c) livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarea de produse ortopedice;
e) livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Registrul fermelor
Prin ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 22/2011, publicat în Monitorul oficial nr. 127 din 21 februarie, a fost reorganizat Registrul fermelor care devine Registrul unic de identificare.
Reorganizarea este motivată de iniţiator prin necesitatea armonizării cu reglementările europene, în noua structură Registrul urmând să fie element component al Sistemului integrat de administrare şi control şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, în vederea identificării solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de politica agricolă comună.
RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de politica agricolă comună şi se realizează în format electronic de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca o aplicaţie informatică unitară gestionată de APIA.
Atribuirea de către APIA a codului unic de identificare în RUI se face o singură dată, pentru fiecare solicitant, pe baza documentelor precizate prin ordinul MADR.
Un formular aparte, în vederea atribuirii codului unic de identificare, va fi completat de solicitanţii deja înregistraţi în RUI, care intenţionează să desfăşoare şi activităţi de comerţ exterior şi/sau de promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţări terţe.
La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.302/2005 privind realizarea Registrului fermelor şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.1.054/2005 privind organizarea completării Registrului fermelor.
Anexele la ordin conţin modelul Formularului de înscriere în Registrul unic de identificare, precum şi informaţiile minime pe care trebuie să le cuprindă registrul.
Registrul fermelor a fost conceput, prin Ordinul MAPDR nr.302/2005, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin naţional şi de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană. În Registru au fost înscrise exploataţiile cu o suprafaţă totală de cel puţin un hectar.
Anterior acestei reglementări, prin Ordinul nr.620/2003 fusese pus în practică Registrul exploataţiilor agricole pentru înscrierea producătorilor agricoli care deţineau sau administrau teren cu destinaţie agricolă cu o suprafaţă mai mare de 0,3 ha,precum şi de către exploataţiile agricole definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole, cu modificările şi completările ulterioare.
Reorganizarea este motivată de iniţiator prin necesitatea armonizării cu reglementările europene, în noua structură Registrul urmând să fie element component al Sistemului integrat de administrare şi control şi element comun cu aplicaţiile aferente măsurilor de piaţă, cotei de lapte, comerţului exterior cu produse agricole şi promovării acestora pe piaţa internă şi în ţări terţe, ajutoarelor de stat, măsurilor cuprinse în Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013, în vederea identificării solicitanţilor care accesează măsuri reglementate de politica agricolă comună.
RUI preia integral datele existente în Registrul fermelor, în aplicaţiile aferente măsurilor reglementate de politica agricolă comună şi se realizează în format electronic de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca o aplicaţie informatică unitară gestionată de APIA.
Atribuirea de către APIA a codului unic de identificare în RUI se face o singură dată, pentru fiecare solicitant, pe baza documentelor precizate prin ordinul MADR.
Un formular aparte, în vederea atribuirii codului unic de identificare, va fi completat de solicitanţii deja înregistraţi în RUI, care intenţionează să desfăşoare şi activităţi de comerţ exterior şi/sau de promovare a produselor agricole pe piaţa internă şi în ţări terţe.
La data intrării în vigoare a ordinului se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.302/2005 privind realizarea Registrului fermelor şi Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr.1.054/2005 privind organizarea completării Registrului fermelor.
Anexele la ordin conţin modelul Formularului de înscriere în Registrul unic de identificare, precum şi informaţiile minime pe care trebuie să le cuprindă registrul.
Registrul fermelor a fost conceput, prin Ordinul MAPDR nr.302/2005, în vederea identificării fermierilor care pot beneficia de sprijin naţional şi de sprijin comunitar la data integrării României în Uniunea Europeană. În Registru au fost înscrise exploataţiile cu o suprafaţă totală de cel puţin un hectar.
Anterior acestei reglementări, prin Ordinul nr.620/2003 fusese pus în practică Registrul exploataţiilor agricole pentru înscrierea producătorilor agricoli care deţineau sau administrau teren cu destinaţie agricolă cu o suprafaţă mai mare de 0,3 ha,precum şi de către exploataţiile agricole definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.108/2001 privind exploataţiile agricole, cu modificările şi completările ulterioare.
marți, 22 februarie 2011
Decl.101
1.Depuneti declaratia 101 pentru anul 2010,trim I+II+III,(ca an fiscal 2010)cu impozit minim obligatoriu ,pana la data de 25.02.2011.
2.Daca nu ati depus pentru trim.IV,declaratia 100 privind impozitul pe profit cu suma declarata in trim.III, atunci trebuie sa depuneti pana la 25.02.2011 declaratia 101 pentru trim IV (ca an fiscal).
3.Daca aveti impozit pe profit calculat mai mare decat impozitul minim in cele 3 trimestre ale anului 2010 si nu ati depus declaratia 100 pentru tri.IV 2010,depuneti o singura declaratie 101 pana la data de 25.02.2011.
In toate celelalte cazuri depuneti declaratia 101 in data de 25.04.2011
miercuri, 2 februarie 2011
Venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv.
Persoanele care realizeazã exclusiv venituri de naturã profesionalã cu caracter repetitiv -lunar, trimestrial sau semestrial- datoreazã contributiile individuale de asigurãri sociale, de asigurãri pentru somaj si de asigurãri sociale pentru sãnãtate.
-daca pe lîngã veniturile de naturã salarialã, persoanele realizeazã si venituri de naturã profesionalã cu caracter repetitiv -lunar, trimestrial sau semestrial-datoreazã contributii individuale si pentru aceste venituri,
- dacã veniturile de naturã profesionalã sunt realizate în mod ocazional, NU se datoreazã contributii individuale.
Baza legala:
art.3, din Anexa nr. 2 din HG nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art.III din OUG nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte mãsuri financiar-fiscale,
-daca pe lîngã veniturile de naturã salarialã, persoanele realizeazã si venituri de naturã profesionalã cu caracter repetitiv -lunar, trimestrial sau semestrial-datoreazã contributii individuale si pentru aceste venituri,
- dacã veniturile de naturã profesionalã sunt realizate în mod ocazional, NU se datoreazã contributii individuale.
Baza legala:
art.3, din Anexa nr. 2 din HG nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44/2004, precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art.III din OUG nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte mãsuri financiar-fiscale,
Deductibilitatea cheltuielilor cu combustibilul.
Conform pct.49.2, litera t din HG 488/2009, referitor la deductibilitatea cheltuielilor cu combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate.
Sunt deductibile cheltuielile privind combustibilul pentru:
-vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând si scaunul soferului, aflate în proprietatea sau în folosinta contribuabilului.
- vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;
- vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
- vehiculele utilizate pentru închirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire în cadrul scolilor de soferi."
De asemenea, conform precizarilor Ministerului Finantelor Publice "utilizarea exclusiva a vehiculelor pentru activitatile exceptate de lege va rezulta din:
obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada faptului ca persoana impozabila are personal angajat cu calificare in domeniile prevazute de exceptii, foile de parcurs din care sa rezulte ca numai personalul calificat in aceste scopuri utilizeaza vehiculele in cauza, precum si orice alte dovezi suplimentare care pot fi furnizate.
Sunt deductibile cheltuielile privind combustibilul pentru:
-vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând si scaunul soferului, aflate în proprietatea sau în folosinta contribuabilului.
- vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;
- vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
- vehiculele utilizate pentru închirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire în cadrul scolilor de soferi."
De asemenea, conform precizarilor Ministerului Finantelor Publice "utilizarea exclusiva a vehiculelor pentru activitatile exceptate de lege va rezulta din:
obiectul de activitate al persoanei impozabile, dovada faptului ca persoana impozabila are personal angajat cu calificare in domeniile prevazute de exceptii, foile de parcurs din care sa rezulte ca numai personalul calificat in aceste scopuri utilizeaza vehiculele in cauza, precum si orice alte dovezi suplimentare care pot fi furnizate.
Venituri din chirii
In conformitate cu prevederile art.81, alin.2), din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile şi completările ulterioare, ,,Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi.
Formularul 220- Declaraţie privind venitul estimat- se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi,,.
Punctul 1.2 din anexa nr. 4-Instrucţiuni de completare a formularului 220- din OMEF nr. 2371/2007 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele:
''În situaţia închirierii bunurilor deţinute în comun, fiecare coproprietar completează şi depune câte o declaraţie privind veniturile estimate, corespunzător cotei care îi revine din proprietate''.
In concluzie, contractul de inchiriere semnat de proprietari şi de chiriaşi se depune la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială contribuabilul(proprietarul) are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu.
Dupa prelucrarea formularelor 220, pentru fiecare coproprietar, se va emite formularul 260-Decizie de impunere pentru plăţi anticipate, cu titlu de impozit-, în care este stabilit impozitul pe venit din închiriere, ca impozit anticipat.
Până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, aveţi obligaţia de a depune o declaraţie de impunere la organul fiscal de domiciliu, pentru veniturile din închiriere realizate în anul precedent.
Formularul 220- Declaraţie privind venitul estimat- se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi,,.
Punctul 1.2 din anexa nr. 4-Instrucţiuni de completare a formularului 220- din OMEF nr. 2371/2007 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele:
''În situaţia închirierii bunurilor deţinute în comun, fiecare coproprietar completează şi depune câte o declaraţie privind veniturile estimate, corespunzător cotei care îi revine din proprietate''.
In concluzie, contractul de inchiriere semnat de proprietari şi de chiriaşi se depune la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială contribuabilul(proprietarul) are adresa unde îşi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu.
Dupa prelucrarea formularelor 220, pentru fiecare coproprietar, se va emite formularul 260-Decizie de impunere pentru plăţi anticipate, cu titlu de impozit-, în care este stabilit impozitul pe venit din închiriere, ca impozit anticipat.
Până la data de 25 mai inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, aveţi obligaţia de a depune o declaraţie de impunere la organul fiscal de domiciliu, pentru veniturile din închiriere realizate în anul precedent.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)