luni, 29 martie 2010

Ordinul 3055 oct.2009 ,abroga Ordinul 1752 din 2005

La aceasta postare,persoane rauvoitoare adaugau "comentarii" ciudate ce pareau coduri de exploit malitioase si/sau invitatii la linkuri suspicioase.Pentru deplina securitate am inchis posibilitatea de a se mai comenta indiferent de postare.Am sters comentariile si am reluat continutul. Postare reluata. Foarte important: Ordin nr. 3055 din 29/10/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (M. Of. nr. 766 din 10/11/2009) Incepand cu 1 Ianuarie 2010, potrivit Ordinului 3055/2009, vor fi valabile noi reglementari contabile, fiind anulat astfel Ordinul 1752 / 2005. Prezentam mai jos continului ordinului de mosificare a reglementarilor contabile valabile de la inceputul anului viitor. In temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) si ale art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin: Art. 1. - (1) Se aproba Reglementarile contabile conforme cu directivele europene, cuprinse in anexa*) ce face parte integranta din prezentul ordin. (2) Reglementarile prevazute la alin. (1) cuprind Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. ___________ *) Anexa se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucuresti, sos. Panduri nr. 1. Art. 2. - (1) Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene se aplica de entitatile prevazute la pct. 1 alin. (3) din reglementari. (2) Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, precum si subunitatile din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul ori domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit reglementarilor mentionate la alin. (1). Art. 3. - (1) Persoanele juridice care la data bilantului depasesc limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii, denumite in continuare criterii de marime: - total active: 3.650.000 euro; - cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro; - numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50 intocmesc situatii financiare anuale care cuprind: - bilant; - cont de profit si pierdere; - situatia modificarilor capitalului propriu; - situatia fluxurilor de numerar; - note explicative la situatiile financiare anuale. (2) Persoanele juridice care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime prevazute la alin. (1) intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilant prescurtat; - cont de profit si pierdere; - note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. Optional, ele pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar. (3) Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii persoanei juridice pentru intocmirea situatiilor financiare anuale in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. (4) Persoanele juridice care au intocmit situatii financiare anuale simplificate intocmesc situatiile financiare anuale prevazute la alin. (1) numai daca in doua exercitii financiare consecutive depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de marime prevazute la alin. (1). Persoanele juridice care au intocmit situatiile financiare anuale prevazute la alin. (1) intocmesc situatii financiare anuale simplificate numai daca in doua exercitii financiare consecutive nu depasesc limitele a doua dintre cele 3 criterii de marime prevazute la alin. (1). (5) In cazul entitatilor nou-infiintate, acestea pot intocmi pentru primul exercitiu de raportare situatii financiare anuale simplificate sau situatii financiare anuale cu 5 componente. Pentru al doilea an de raportare, aceste entitati analizeaza indicatorii determinati din situatiile financiare ale anului precedent si indicatorii determinati pe baza datelor din contabilitate si a balantei de verificare incheiate la sfarsitul exercitiului financiar curent, intocmind situatii financiare anuale in functie de criteriile de marime inregistrate. Art. 4. - In cazul entitatilor administrate in sistem dualist, potrivit legii, referirile din reglementarile prevazute la art. 1 la "administratori" se vor citi ca referiri la "membrii directoratului". Art. 5. - (1) Situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice prevazute la art. 3 alin. (1) sunt auditate, potrivit legii. (2) Fac obiectul auditului statutar si situatiile financiare anuale intocmite de persoanele juridice de interes public, astfel cum sunt definite potrivit legii. (3) Situatiile financiare anuale simplificate sunt verificate potrivit legii. Art. 6. - Societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, astfel cum este definita de legislatia in vigoare privind piata de capital, intocmesc situatii financiare anuale cu 5 componente, asa cum acestea sunt prevazute la art. 3 alin. (1), indiferent de totalul activelor, cifra de afaceri neta sau numarul mediu de salariati. Art. 7. - (1) Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, organizeaza si conduc evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita determinarea informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi situatii financiare anuale. (2) Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. (3) In intelesul prezentului ordin, prin subunitati fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se intelege sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii. (4) Persoanele desemnate ca reprezentant/imputernicit fiscal, potrivit Codului fiscal si Codului de procedura fiscala, tin contabilitatea proprie in functie de statutul lor de persoane fizice sau juridice, dupa caz. In cazul in care sunt persoane juridice, acestea intocmesc situatii financiare anuale si raportari contabile, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata. (5) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate reprezinta subunitati fara personalitate juridica ce apartin acestor persoane juridice si au obligatia intocmirii situatiilor financiare anuale si a raportarilor contabile cerute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Art. 8. - (1) In cazul asocierilor in participatie incheiate intre o persoana juridica romana si o persoana juridica straina, contabilitatea se tine de catre persoana desemnata de asociati, care raspunde potrivit legii. (2) La organizarea si conducerea contabilitatii asocierii in participatie trebuie avute in vedere atat Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, cat si cerintele care rezulta din alte prevederi legale. (3) Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene se aplica, de asemenea, asocierilor in participatie intre persoane juridice straine (nerezidente), inregistrate in Romania. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere sa indeplineasca obligatiile fiscale organizeaza si conduce evidenta contabila a asocierii, astfel incat sa se poata determina informatiile si obligatiile prevazute de lege, fara a intocmi situatii financiare anuale. Art. 9. - Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare pot solicita prezentarea in situatiile financiare anuale a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu reglementarile prevazute la art. 1. Art. 10. - In aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori, potrivit legii. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Art. 11. - (1) Situatiile financiare anuale consolidate sunt elaborate in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. (2) O societate-mama trebuie sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate daca aceasta face parte dintr-un grup de societati si indeplineste una dintre urmatoarele conditii: a) detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr-o alta societate denumita filiala; b) este actionar sau asociat al unei societati si majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere si de supraveghere ale societatii in cauza (filiala), care au indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor lor de vot; c) este actionar sau asociat al unei societati si detine singura controlul asupra majoritatii drepturilor de vot ale actionarilor ori asociatilor societatii, ca urmare a unui acord cu alti actionari sau asociati; d) este actionar sau asociat si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra filialei, in temeiul unui contract incheiat cu societatea comerciala in cauza ori al unei clauze din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel de contracte ori clauze; e) societatea-mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta dominanta ori control asupra unei filiale; f) este actionar sau asociat si are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau de supraveghere ale filialei; sau g) societatea-mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea-mama. Art. 12. - (1) O societate-mama este scutita de la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate daca, la data bilantului consolidat, societatile comerciale care urmeaza sa fie consolidate nu depasesc impreuna, pe baza celor mai recente situatii financiare anuale ale acestora, limitele a doua dintre urmatoarele 3 criterii: - total active: 17.520.000 euro; - cifra de afaceri neta: 35.040.000 euro; - numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250. (2) Scutirea prevazuta la alin. (1) nu se aplica daca una dintre filialele care urmeaza sa fie consolidate este o societate comerciala ale carei valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, in conformitate cu legislatia in vigoare privind piata de capital. (3) Conditiile in care o societate-mama este scutita de la obligatia intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate sunt prevazute in Reglementarile contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene. (4) Criteriile de marime prevazute la alin. (1) se stabilesc pe baza situatiilor financiare anuale ale societatii-mama si ale filialelor sale. Art. 13. - Sanctiunile aplicabile pentru incalcarea prevederilor reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt cele prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata. Art. 14. - (1) Entitatile care fac parte din categoria persoanelor juridice de interes public, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu exceptia societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, a institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, definite potrivit reglementarilor legale, inscrise in Registrul general, a societatilor de asigurare, de asigurare-reasigurare si de reasigurare, a societatilor de pensii, a societatilor de servicii de investitii financiare, societatilor de administrare a investitiilor si organismelor de plasament colectiv, si care au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate pot intocmi aceste situatii fie potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, fie in baza Standardelor Internationale de Raportare Financiara. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor juridice, altele decat cele de interes public, care au obligatia, potrivit legii, sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate. (3) Persoanele juridice care au optat, potrivit prevederilor de mai sus, pentru aplicarea Standardelor Internationale de Raportare Financiara la intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate au obligatia sa asigure continuitatea aplicarii acestora. Art. 15. - Prezentul ordin intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2010. Art. 16. - La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 si nr. 1.080 bis din 30 noiembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

vineri, 26 martie 2010

Penalitati de intarziere-proiect

Firmele care amana plata obligatiilor fiscale la stat vor plati o dobanda de intarziere de doua ori mai mica decat in prezent in primele 30 de zile de la scadenta, dar dupa acest termen nivelul penalitatilor va creste semnificativ, potrivit unui proiect de OUG publicat pe site-ul Finantelor. Proiectul de ordonanta de urgenta al Guvernului care modifica Codul de Procedura Fiscala mentioneaza ca firmele vor plati atat o dobanda de intarziere, cat si o penalitate de intarziere, care va fi calculata in functie de perioada cu care a fost depasit termenul de scadenta. În prezent, companiile platesc doar o majorare de intarziere, de 0,1% pe zi din obligatia de plata. Guvernul propune ca firmele sa plateasca o dobanda de 0,05% din suma datorata pentru fiecare zi de intarziere, de doua ori mai mica fata de nivelul din prezent, si nicio suma penalizatoare pentru primele 30 de zile de intarziere. Penalitatea ar urma sa fie de 5% din suma totala daca datoria este achitata in urmatoarele 60 de zile, iar pentru cele care depasesc termenul de 90 de zile penalitatea va ajunge la 15% din totalul obligatiilor de plata. Penalitatea de intarziere nu va inlatura obligatia de plata a dobanzilor.

joi, 25 martie 2010

Un nou impozit in curand...

Terenurile acoperite de cladiri vor fi impozitate, potrivit unui proiect de lucru al Guvernului, prin eliminarea din Codul Fiscal a prevederii care stabileste ca aceste suprafete sunt scutite de impozit. Articolul 257 al Codului Fiscal stabileste bunurile pentru care nu se datoreaza in prezent impozit pe teren, iar litera a, care urmeaza sa fie abrogata, prevede ca din aceasta categorie face parte si terenul aferent unei cladiri, respectiv suprafata de teren care este acoperita de o cladire.

Modificari in lucru la Codul Fiscal

Potrivit unui proiect de lucru al Guvernului care modifica Codul Fiscal, bonurile de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice, precum bonurile de masa, tichetele cadou sau cele de carburanti, ar urma sa fie scoase din categoria veniturilor neimpozabile. Documentul, include o serie de modificari la Codul Fiscal, printre care si abrogarea literei "e" la articolul 42. Articolul 42 al Codului Fiscal se refera la veniturile neimpozabile, iar litera care urmeaza sa fie abrogata stabileste ca din aceasta categorie face parte si contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice. Proiectul de modificare a Codului Fiscal urmeaza sa fie aprobat de Guvern.

Proiect privind modificarea impozitului minim.

Ce se numara printre activitatile pentru care se v-a plati impozit minim cunoscut ca impozit forfetar? Vulcanizarile, spalatoriile auto, transportul, restaurantele, saloanele de coafura si hotelurile, activitatile artistice, pensiunile, barurile, curatatoriile chimice si saloanele de intretinere corporala. Balciurile si parcurile de distractii au fost scoase din lista, desi initial acestea figurau ca platitoare de impozit forfetar. In cazul localurilor de alimentatie publica, proiectul prevede si modalitatile de calcul. De exemplu, pentru un bar dintr-un sat cu o suprafata de maximum 20 de metri patrati, impozitul forfetar va fi de 3.400 de lei/an. Suma maxima pentru un restaurant dintr-o zona rurala, cu o suprafata de 240 de metri patrati, va ajunge la 34.200 de lei pe an, iar in cazul unui local amplasat intr-un municipiu, impozitul forfetar poate ajunge la 41.100 de lei pe an. Pentru hotelurile si pensiunile de doua stele, impozitul minim va fi de 919,5 lei inmultit cu numarul de camere pe an. _______________________________________ Printre domeniile care au fost initial incluse in lista si au fost ulterior eliminate se mai numara repararea calculatoarelor si a echipamentelor de comunicatii, repararea ceasurilor si a bijuteriilor. Astfel, in noua lista a serviciilor propuse pentru impozitul minim mai sunt incluse intretinerea si repararea autovehiculelor (vulcanizari), hoteluri si alte facilitati de cazare similare, facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, parcuri pentru rulote, campinguri si tabere si alte servicii de cazare. De asemenea, impozitul forfetar se va aplica si pentru restaurante, firme prestatoare de servicii in alimentatie (catering) pentru evenimente, alte activitati de alimentatie, baruri si alte activitati de servire a bauturilor, alte servicii de rezervare si asistenta turistica. Lista continua cu repararea dispozitivelor de uz gospodaresc si a echipamentelor pentru casa si gradina, repararea incaltamintei si a articolelor din piele, repararea mobilei si a furniturilor casnice, repararea articolelor de uz personal si gospodaresc, spalarea si curatarea (uscata) articolelor textile si a produselor din blana, coafura si alte activitati de infrumusetare, activitati de pompe funebre si similare, activitati de intretinere corporala si alte activitati de servicii. In proiectul Guvernului este prezentata si modalitatea de calcul pentru stabilirea impozitului minim in cazul categoriilor "Restaurante, baruri cafenele", si "Hoteluri si alte facilitati de cazare". In cazul primei categorii, firmele prestatoare vor plati o suma care creste odata cu rangul localitatii unde se afla restaurantul si a suprafetei totale utile. Pentru cafenelele, barurile sau restaurantele situate in comune, suma minima platita pentru o suprafata de maxim 10 metri patrati va fi de 2.300 de lei. La oras, impozitul variaza, conform acelorasi parametri, intre 2.900 de lei si 34.800 de lei. In cazul municipiilor, impozitul este diferentiat pe patru zone, astfel ca o firma care isi desfasoara activitatea intr-o zona de tip A (centrala) va plati un impozit minim anual intre 8.900 de lei si 41.100 de lei. La categoria "Hoteluri si alte facilitati de cazare", impozitul minim este calculat in functie de numarul de camere autorizate si numarul de stele sau margarete. Astfel, impozitul anual se calculeaza inmultind 1.226 lei cu numarul de camere si cu un coeficient care porneste de la 0,5 pentru locatiile de o stea si creste cu 0,25 unitati, pana la 1,5 pentru cele de cinci stele.(sursa:mediafax.ro)

miercuri, 24 martie 2010

Productie in 2 cuvinte

-Cheltuieli cu materiile prime:
601=301
-Cheltuieli cu materialele consumabile:
6012=3021
-Cheltuieli cu colaboratorii:
621=401
-Salarii
641=421
-Cheltuieli cu energia:
%=401
605
4426
sau
%=5311
605
4426
-Obtinerea de produse finite si semifabricate:
345=711
341=711
-Diferente de pret aferente productiei
de finite si semifabricate
cost de productie - pret standard
348=711
-Livarea produselor finite,semifabricate si produse reziduale:
4111=%
701
702
703
4427
-scoaterea din evidenta a produselor finite:
711=345
Diferente de pret aferente productiei
de finite si semifabricate vandute:
cost de productie - pret standard
711=348
-incasarea c/v produselor finite vandute
5121/5311=4111
-receptia semifabricatelor obtinute din productie
proprie:
341=711
-eliberarea de semifabricate pentru prelucrare
in alte sectii:
711=341
-produse reziduale:
346=711
-scaderea gestiunii de produse reziduale vandute
711=346
-trecerea la marfuri a produselor finite si valorificate
prin magazine proprii:
371=%
345
341
378
4428
concomitent(c/v produselor finite si semifabricatelor)
711=121(se scad cu ajutorul ct.607)
Vanzare:
5311=%
707
4427
-scaderea gestiunii de marfuri:
%-371
607(c/v prod.finite si cele semifabricate)
378
4428
________________________
Inchiderea variatiei stocurilor reprezentand
productia stocata(daca exista)
711=121

Ce aduce nou OMF 3055 din 2010-part.2

1.Incepand cu 2010 cf.pc.51,alin.5,reducerile comerciale primite
ulterior facturarii,respectiv acordate ulterior facturarii,indiferent
de perioada la care se refera,se evidentiaza DISTINCT in
contabilitate prin conturile 609 si 709.
Nota:nu uitati ct.609 este un cont rectificativ de activ cu functie
de pasiv si incepe prin a se credita(adica este un venit)
ct.709 este un cont rectificativ de pasiv cu functie de activ,incepe
prin a se debita(adica este o cheltuiala)
reduceri com.primite: 401-609=venit
reduceri com.acordate:709-4111=cheltuiala
2.Incepand cu 2010 cf.pc.59,NUMAI corectarea erorilor
SEMINIFICATIVE aferente ex.financiare precedente se
efectueaza pe seama rezultatului reportat(ct.117).
Er.Semnificativa -117/117-Er.Semnificativa
Erorile NESEMNIFICATIVE pot fi corectate pe seama contului
121 din anul in curs.(7xx-121/121-6xx).
Definirea "eroare semnificativa"=eroarea ce poate influenta
deciziile economice ale utilizatorilor(banci,statul,actionari,salariati,etc)
luate pe baza bilantului.
3.Incepand cu 2010 cf.pc.104,imobilizarile corporale cumparate
pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente
dar sunt in curs de aprovizionare sunt reflectate DISTINCT
in contabilitate la grupa 22.
4.Cf.pc.110,alin.2,amortizarea se calculeaza pe baza
PLANULUI DE AMORTIZARE.
nota:raman permise cele 3 metode:
-lineara,degresiva si accelerata) insa se precizeaza ca
metoda de amortizare trebuie sa fie corelata cu modul de utilizare.
(doar in cazuri rare o imobilizare corporala se consuma 50%
in primul an face ca metoda de amortizare accelerata
sa fie utilizata rar !)
-daca o imob.corporala este complet amortizata dar este folosita
in continuare,reevaluarea se face numai daca se stabileste o noua
durata de functionare si amortizare estimata.
4.disponibilitatile in valuta,alte valori de trezorerie(titluri de stat,
acreditive,etc in valuta)se evalueaza LA FINELE FIECAREI LUNI
la cursul BNR valabil in ultima zi bancara a lunii respective.
-celeasi prevederi se aplica creantelor si datoriilor exprimate
in lei a caror decontare se face in valuta(pc.184)sau creante si
datorii in valuta, la cursul de schimb al pietei valutare
comunicat de BNR in ultima zi bancara a lunii respective.
_________________________________
_________________________________

Bilet la ordin girat si scontat

Sc Alfa srl (client),achizitioneaza produse finite de la
Sc Beta srl (furnizor) in valoare de 25000 lei la care se
adauga TVA 19%.Clientul emite un bilet la ordin in favoarea
furnizorului GIRAT de SC Gama srl si care se obliga sa plateasca
c/v produselor finite in cazul cand clientul Sc Alfa srl nu-si achita
datoria la scadenta.Furnizorul SCONTEAZA efectul comercial
(biletul la ordin)la banca sa care o accepta in schimbul unei taxe
de scont de 500lei.
Clientul achita la scadenta datoria sa.
Contabilizare:
______________________
Sc Alfa srl
-aprovizionarea cu produse finite de la Sc Beta srl:
nota:pt.Sc Alfa srl pr.finite primite sunt semifabricate.
%-401=29750lei
341(analitic distinct)=25000lei
4426=4750lei
_________________________
Sc Beta srl
-livrarea(vanzarea) de produse finite catre Sc Alfa srl:
4111-%=29750lei
701=25000lei
4427=4750lei
-concomitent scaderea gestiunii:
711-345=25000lei
_________________________
-emiterea /primirea biletului la ordin:
Sc Beta srl(furnizor)
413-4111=29750lei
Sc Alfa srl(client)
401-403=29750lei
_________________________
-girarea biletului la ordin:
Sc Beta srl(girat)
Debit 802"angajamente primite"=29750lei
Sc Gama srl(girant)
Debit 801"angajamente acordate"=29750lei
_____________________________
-acceptarea biletului la ordin de catre Sc Beta srl
Sc Beta srl(furnizor)
5113-413=29750lei
_____________________________
-Scontarea biletului la ordin:
Sc Beta srl(furnizor)
5114"efecte remise spre scontare"-5113=29750lei
_____________________________
-Incasarea biletului la ordin scontat:
Sc Beta srl(furnizor)
5121-5114=29750lei
666-5121=500lei
_____________________________
Sc Beta srl(furnizor)
-evidentierea scontarii biletului la ordin:
Debit 8037"efecte la scontare neajunse la scadenta"=29750lei
_______________________________
Sc Alfa srl(client)
-achitarea datoriei la scadenta:
403-5121=29750lei
______________________________
-scoaterea din evidenta Sc Beta srl a biletului la ordin:
Sc Beta srl
Credit 8037=29750lei
Credit 802=29750lei
______________________________
-scoaterea din evidenta Sc Gama srl a biletului la ordin girat:
Credit 801=29750lei
_______________________________

Reevaluarea unui mijloc fix

-inregistrarea achizitiei unui utilaj la 31.12.2001: %-404=14280lei 2131=12.000lei 4426=2280lei _________________________________ -inregistrarea amortizarii lunare: durata=10 ani amortizare lunara =12000lei/10ani/12luni=100lei 6811-2813=100lei _________________________________ -in vederea reevaluarii-eliminarea amortizarii cumulate pe perioada 01.01.2001-31.12.2008: amortizare cumulata:100lei x 7 ani x 12 luni=8400lei 2813-2131=8400lei _________________________________ -reevaluare-inregistrarea reevaluarii efectuate la inventar in data de 31.12.2008 valoare justa=7200lei calcul:valoare contabila neta 12000lei-8400lei=3600lei rezerva din reevaluare : 7200lei-3600lei=3600lei 2131-105=3600lei _________________________________ -inregistrarea amortizarii lunare incepand cu 31.12.2009 conform reevaluarii: valoare de amortizat recalculata=7200lei/3ani/12luni=200lei 6811-2813=200lei _________________________________ -capitalizarea surplusului din reevaluare in luna ianuarie 2009: nota:rezerva din reevaluare se inregistreaza numai pe masura folosirii utilajului in activitate. capitalizare=val.amort.dupa reevaluare - val.amort.inainte de reevaluare 200lei-100lei=100lei 105-1065=100lei _________________________________ -vanzarea utilajului in februarie 2009: valoarea utilajului=6000lei 461-%=7140lei 7583=6000lei 4427=1140lei _________________________________ -scaderea din gestiunea MF a utilajului vandut: valoare ramasa neamortizata 7200lei-200lei=7000lei
%-2131=7200lei
2813=200lei
6583=7000lei
_______________________________
-capitalizarea surplusului din reevaluare la data
scoaterii din evidenta:
3600-100=3500lei
105-1065=3500lei
_______________________________
Nota:
-contul 105 se soldeaza-utilajul a fost vandut.
-soldul ct.1065=3600lei reprezinta surplusul din reevaluare.
-venitul obtinut din vanzarea MF in suma de 6000 lei este impozabil
la calcului impozitului pe profit.
-cheltuielile cu valoarea neamortizata de 7000 lei sunt deductibile la
calculul impozitului pe profit
-rezerva din reevaluare in suma de 3600lei poate fi folosita la acoperirea
eventualelor pierderi sau se distribuie la dividende,ori
se mentine la dispozitia firmei.
-cheltuielile cu amortizare MF reevaluate ce au fost complet amortizate
la data efectuarii reevaluarii NU sunt deductibile.

marți, 23 martie 2010

Creante incerte

Creante incerte la finele anului financiar:
4118-4111=42500lei
______________________
-simultan-constituirea si ajustarea ptr deprecierea creantelor:
42500lei x 1.19=35714.29lei
6814-491=35714.29lei
______________________
-in cazul cand NU mai poate fi incasata creanta:
654-4118=35714.29 lei
4427-4118=6785.71lei
______________________
-se anuleaza ajustarea :
491-7814=35714.29lei
_____________________
-creante reactivate:
4111-754=1000lei
_____________________

Livrari de marfa nefacturata.

Livrari de marfa nefacturate si, ulterior ,facturarea acestora.
-livrarea de marfa fara factura catre clienti:
418-707=1000lei
418-4428=190lei
________________
descarcarea gestiunii a marfii livrate:
607-371=755lei
_________________
-ulterior(lunile urmatoare) se factureaza marfurile
livrate fara factura:
4111-418=1000lei
4428-4427=190lei
_________________

Avans clienti

Inregistrarea avansurilor primite de la clienti:
Exemplu:
-se primeste un avans de 1190 lei apoi se livreaza marfa si se
factureaza si se incaseaza marfa in valoare de 1500 lei.
-avans primit
5121-419=1000lei
_________________
5121-4427=190lei
-la sosirea facturii finale:
4111-707=1260.50lei
4111-4427=239.50lei
_______________
se regularizeaza(storno) avansul primit
419-4111=1000lei
4427-4111=190lei
-se incaseaza restul de plata(1500lei-1190lei)
5311-4111=310lei

luni, 22 martie 2010

Decontari pe baza de cambie

Exemplu:
-la data de 01.01, SC"X" SRL livreaza catre SC "Y"SRL produse finite
in valoare de 3000 lei,TVA 19%,cu scadenta la 31.01.Valoarea de
inregistare a produselor finite la furnizor(producator)SC"X" SRL este de 1600lei.
-pe data de 24.01,SC"X" SRL primeste si accepta de la SC"Y" SRL o cambie
prin care SC"Y" SRL se obliga sa achite c/v produselor finite livrate.
-se depune la banca SC"X" SRL cambia pentru incasare.
__________________________
*contabilitatea SC"X" SRL
-inreg.facturii privind livrarea produselor finite.
4111-%=3570lei
701=3000lei
4427=570lei
_____________________
-descarcarea gestiunii de "produse finite" cu c/v lor
la pret de inregistrare a produselor finite livrate:
711-345=1600lei
______________________
-inregistrarea cambiei acceptate:
413-4111=3570lei
______________________
-depunerea la banca SC"X" SRL spre incasare:
5113-413=3570lei
_______________________
-incasarea cambiei la termenul scadentei 31.01 prin banca SC"X" SRL
si retinerea de catre banca a comisionului bancar in suma de 70 lei
%-5113=3570lei
5121=3500lei
627=70lei
_______________________
-regularizare TVA
4427-4423=570lei
_______________________
*contabilitatea SC"Y" SRL
-primirea facturii(receptie,NIR)ptr produsele achizitionate ce reprezinta
MATERII PRIME pentru SC"Y" SRL
%-401=3570lei
301=3000lei
4426=570lei
__________________________
-acceptarea de catre SC"X" SRL a cambiei emise de SC"Y" SRL pentru plata:
401-403=3570lei
__________________________
-plata la scadenta din 31.01 a c/v cambiei emise:
403-5121=3570lei
___________________________
atentie:
Grupa de conturi 71 „Variatia stocurilor” o regasim
in noile reglementari redenumita „Venituri aferente
costului productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de
executie”, care se detaliaza pe urmatoarele doua
conturi sintetice de gradul II:
- 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse” si
- 712 „Venituri aferente costurilor lucrarilor si
serviciilor in curs de executie”
_________________________________
Primirea si incasarea de cambii pt.creantele create la vanzarea
de marfuri
4111-707=1000lei
4111-4427=190lei
_______________
scoaterea din gestiune:
607-371=725lei
_______________
primirea cambiei:
413-4111=1190lei
_______________
incasarea cambiei:
5113-413=1190lei
5121-5113=1190lei
_______________

Decontari pe baza de CEC

Exemplu:
SC "X" SRL presteaza lucrari in favoarea SC "Y" SRL.Decontarea
se face pe baza de CEC.
*contabilitatea SC "X" SRL
-emiterea facturii
TVA=2000*19%=380lei
4111-%=2380lei
704=2000lei
4427=380lei
__________________
-primirea cecului de la SC "Y" si depunerea la banca spre incasare:
5112=4111=2380lei
_____________________
-incasarea cecului:
5121-5112=2380lei
_____________________
-regularizare TVA
4427-4423=380lei
_____________________

Prescrierea

Prescrierea creantelor si a obligatiilor comerciale si fiscale este reglementata prin codul fiscal, codul de procedura fiscala, OMFP nr. 1752/2005, OMEF nr. 2374/2007 si Decretul nr. 167/1958. Prin definitie, termenul de prescriptie stabileste acea perioada de timp determinata prin lege in care se pot folosi anumite drepturi sau se pot stabili raspunderi juridice. Nerespectarea acestui termen conduce la anularea dreptului la actiune sau a raspunderii juridice potrivit Decretului nr.167/1958, art. 1. Conform aceluiasi decret, art.3, termenul general de prescriptie este de 3 ani cu incepere de la momentul aparitiei dreptului la actiune (art.7). Ordinul nr. 2861/2009 privind normele de organizare si efectuare a inventarierii patrimoniului, la pct. 39, precizeaza faptul ca scoaterea din evidenta contabila a creantelor ale caror termene s-au prescris se poate face pe baza propunerilor comisiei de inventariere privind regularizarea diferentelor rezultate in urma inventarierii.
Referitor la prejudiciile cauzate de implinirea termenelor de prescriptie a creantelor si la procedurile initiate in scopul decontarii creantelor, comisia de inventariere va solicita explicatii scrise din partea personalului responsabil cu gestiunea si urmarirea incasarii creantelor si in urma analizei intreprinse va face propunerile de regularizare a diferentelor constatate. Codul fiscal precizeaza faptul ca este clasificata ca si cheltuiala deductibila, efectuata in scopul realizarii de venituri, pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta contabila a creantelor comerciale ramase neincasate in cazul in care falimentul debitorilor a fost inchis pe baza unei hotarari judecatoresti, definitiva si irevocabila (art. 21, alin 2, (n)).
Conform normelor metodologice de aplicare a codului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile si prejudiciile inregistrate la scoaterea din evidenta contabila a creantelor neincasate in urmatoarele situatii: - decesul debitorului insotit de imposibilitatea recuperarii prejudiciului de la mostenitori - societatea debitoare este dizolvata sau lichidata, fara succesor - societatea debitoare se afla a in incapacitate de plata ca urmare a unor cazuri de forta majora (calamitati naturale, fenomene sociale sau economice).
Codul fiscal reglementeaza si situatia creantelor comerciale incerte sau in litigiu, neincasate, acestea devenind potrivit art.21, alin.4, cheltuieli nedeductibile pentru partea pentru care nu au fost constituite provizioane, cu ocazia scoaterii din evidenta contabila, dar si pentru creantele incerte sau in litigiu, pentru care nu exista hotarare judecatoreasca (art.21.2.n).
De asemenea, potrivit art.21, alin.4, initiatorul procedurii trebuie sa informeze in scris clientii ale caror debite au ramas neincasate asupra deciziei de scoatere din evidenta contabila a creantelor respective in baza prescriptiei in scopul recalcularii impozitului pe profit la societatea debitoare.
In conformitate cu dreptul fiscal si codul de procedura fiscala art.21, 22, creantele si obligatiile fiscale sunt drepturi si obligatii create in baza raporturilor de drept fiscal si pe baza actelor prin care se individualizeaza drepturile, respectiv obligatiile contribuabililor in relatia cu bugetul de stat, stabilite conform legii.
Din punctul de vedere al legiuitorului, creantele fiscale constau in totalitatea impozitelor, taxelor si contributiilor in calitate de creante fiscale principale si a altor venituri sub forma de amenzi, dobanzi, penalitati, majorari de intarziere si alte sume instituite ca obligatii de plata pentru contribuabil considerate creante fiscale accesorii care se constituie venituri la bugetul de stat.
Din punctul de vedere al contribuabilului, creantele fiscale reprezinta plati efectuate la bugetul de stat peste limita impozitelor si taxelor datorate pentru o anumita perioada fiscala. In cazul sumelor achitate in plus se poate solicita restituirea sau compensarea acestora cu alte impozite si taxe, de natura fiscala, datorate si neachitate in interiorul termenului de prescriptie. Restituirea se realizeaza pe baza cererii contribuabilului in situatia in care nu exista alte datorii scadente.
Codul de procedura fiscala reglementeaza prescriptia fiscala sub doua aspecte: pe de o parte, prescriptia dreptului de a stabili obligatii fiscale (cap.II, art.91- 93) si, pe de alta parte, prescriptia dreptului de a cere executarea silita (cap.VII, art.131-134) si a dreptului de a cere compensarea sau restituirea (cap. VII, art.135).
Statul poate urmari o datorie fiscala atat timp cat acest drept nu a incetat in baza prescriptiei. De aceea, daca in interiorul acelui interval de timp stabilit prin lege in cadrul caruia statul poate urmari si recupera datoriile fiscale, acesta nu a initiat demersurile necesare, dreptul de a actiona in sensul recuperarii datoriilor fiscale neachitate de catre contribuabil se prescrie.
Codul de procedura fiscala prin art.91 precizeaza ca din punct de vedere fiscal referitor la dreptul de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie fiscal este de 5 ani cu incepere de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a rezultat creanta fiscala.
Dreptul statului de a stabili obligatii fiscale pentru contribuabil se concretizeaza in declaratia fiscala sau pe baza deciziei de impunere emisa de unitatea fiscala competenta. Odata cu prescrierea acestui drept, statul nu va mai putea recupera contributia datorata de contribuabil. Referitor la cel de-al doilea aspect si anume prescriptia dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale stabilite in sarcina contribuabilului, termenul de prescriptie este de 5 ani si actioneaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a rezultat acest drept conform art.131, alin.1 din codul de procedura fiscala.
De asemenea, dreptul contribuabilului de a solicita compensarea sau restituirea sumelor platite peste nivelul impozitelor si taxelor datorate se prescrie in termen 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul contribuabilului de a solicita autoritatii fiscale competente restituirea sau compensarea sumelor platite in plus conform art.135 din codul de procedura fiscala. In situatia evaziunii fiscale, a existentei unei hotarari judecatoresti care vizeaza o fapta de natura penala, conform legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale si a codului de procedura fiscala, art.91, alin.3-4, termenul de prescriptie pentru dreptul de stabilire a obligatiilor fiscale este de 10 ani cu incepere de la data faptei recunoscuta ca infractiune printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Suspendarea
De asemenea, codul de procedura fiscala reglementeaza suspendarea respectiv intreruperea duratei prescriptiei in cazul dreptului de a cere executarea silita. Suspendarea opereaza in umatoarele cazuri conform codului de procedura fiscala (art.132): - in situatia initierii suspendarii de catre o instanta judecatoreasca sau de orice alta institutie competenta, de catre autoritatea fiscala prin executare silita sau in cazurile in care sunt organizate inspectii fiscale - in situatia in care contribuabilul beneficiaza de inlesniri conform prevederilor legale - in situatia in care debitorul sustrage bunurile de la executarea silita - in situatiile generale prevazute de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie potrivit Decretului nr. 167/1958, cum ar fi : - in cazuri de forta majora in situatia in care asupra prescriptiei nu poate opera intreruperea - intre acele parti intre care, in baza legii sau a unei hotarari judecatoresti, exista raporturi de administrare de bunuri, prescriptia nu actioneaza pe perioada clarificarii situatiei si a bunurilor administrate - prescriptia nu se exercita impotriva partii lipsite de capacitate de exercitiu sau avand capacitate de exercitiu restransa, in absenta unui reprezentant legal - termenul de prescriptie nu se exercita intre soti pe parcursul casatoriei. Suspendarea nu anuleaza prescriptia realizata anterior astfel incat, dupa incetarea acesteia, prescriptia continua cu luarea in calcul si a intervalului parcurs inaintea suspendarii. Intreruperea actioneaza in urmatoarele cazuri, potrivit codului de procedura fi scala (art.133): - in cazul in care debitorul, anterior executarii silite sau in cursul acesteia, efectueaza plata din proprie initiativa a obligatiilor prevazute in titlul executoriu sau recunoaste in orice alt mod obligatia de plata - in cazul efectuarii unui act de executare silita; prescriptia nu se considera intrerupta in situatia incetarii procesului, respingerii cererii de chemare in judecata sau de executare, anularii sau in cazul renuntarii din partea initiatorului cererii conform Decretului nr.167/1958 - in cazurile stabilite de lege pentru intrerupere termenului de prescriptie conform Decretului nr.167/1958 (art.13-17 ca de exemplu existenta unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, inclusiv in cazul unei instante judecatoresti necompetente). In astfel de cazuri se anuleaza prescriptia care s-a realizat anterior intreruperi, urmand sa fi e instituita o noua prescriptie. Daca totusi prescriptia a fost intrerupta pe baza unei cereri adresata instantei judecatoresti, de arbitrare sau exista un act de executare, termenul nou de prescriptie nu se va exercita pana la momentul in care cererea ramane definitiva sau pana la efectuarea integrala a actului de executare.
Potrivit codului de procedura fiscala, art. 134, in situatia in care termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita s-a incheiat, contribuabilul este scutit de datorii, iar aceste obligatii fata de bugetul de stat se scad din fisa analitica pe platitori, cu precizarea ca sumele platite dupa implinirea termenului de prescriptie nu se vor restitui.
Contabilizare:
-conform propunerii Comisiei de Inventariere,
datorii mai vechi de 3 ani(alte datorii nefiscale):
401,404,462,455=117
datorii mai vechi de 5 ani(datorii fiscale):
457,431,437,438,441,4423,446,447,448=117
________________________________
Creante prescrise.
- se inregistreaza prescrierea creantelor fata de
clienti: conform codului fiscal art. 138 (d) (3) si a normelor
de aplicare, baza de impozitare a TVA se ajusteaza, prin
reducere sau majorare, in cazul in care incasarea creantei
nu se poate efectua ca urmare a falimentului clientului;
in acest caz, ajustarea se poate face cu data hotararii
judecatoresti de inchidere a falimentului, iar cheltuiala
este considerata ca fiind deductibila; in cazul nostru,
intrucat nu exista hotarare judecatoreasca, inregistrarea
contabila este:
654 analitic nedeductibil- 4111= 800 lei
daca societatea detine o Hotarare Judecatoreasca definitiva
cheltuiala devine deductibila fiscal,fapt pentru care trebuie ajustat
impozitul pe profit concomitent cu depunerea unei Declaratii (101)
rectificativa:
654-4111=800 lei
impozit pe profit de plata x 16%=128lei
654-441= -128lei

Ce aduce nou OMF 3055 din 2010

Ordinul aduce unele conturi noi, precum: Grupa 10
1067 “Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investita neta intr-o entitate straina”
Grupa 22 “Imobilizari corporale in curs de aprovizionare”, din care fac parte doua subgrupe “Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii in curs de aprovizionare” (223) si “Mobilier, aparatura birotica echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale in curs de aprovizionare”. Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta imobilizarilor corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare (22 = 404).
Grupa 32 “Stocuri in curs de aprovizionare” Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta stocurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare (32 = 401). Grupa 60
609 “Reduceri comerciale primite” Cu ajutorul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se tine evidenta reducerilor comerciale primite ulterior facturari, indiferent de perioada la care se refera In creditul sa se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (401 = 609). Grupa 64
642 “Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatlor”, prin care se tine evident cheltuielilor cu tichetele de masa acordate salariatlor (642 = 532). 644 “Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii” (644 = 106) 6456 “Contributa unitati la schemele de pensii facultative” (6456 = 4311/analitic) 6457 “Contributa unitati la primele de asigurare voluntare de sanatate” (6457 = 4311/analitic distinct) Grupa 70
709 “Reduceri comerciale acordate” Cu ajutorul contului 709 “Reduceri comerciale acordate” se tine evidenta reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera In debitul contului sau se inregistreaza valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (706 = 4111). Recomandam stornarea in rosu. Grupa 71
712 “Venituri aferente costurilor lucrarilor si serviciilor in curs de executie”, cu ajutorul cauia se tine evidenta costului de productie al lucrarilor si serviciilor in curs de executie, precum si variatia acestuia, astfel: - la sfarstul perioadei 332 = 712 - la inceputul perioadei, reluarea lucrarilor si serviciilor in curs de executie 712 = 332. Clasa 8
in cadrul clasei 8 de conturi extrabilantere au apaut doua completari: 805 “Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate, neajunse la scadenta”, divizat in doua conturi 8051 “Dobanzi de platit” si 8052 “Dobanzi de incasat” 806 “Certificate de emisii de gaze cu efect de sera” _____________________________________
De asemenea, unele conturi au suferit modificari precum: Contul 445 “Subventi” se divizeaza in: - “Subventii guvernamentale” (4451), - “Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii” (4452), - “Alte sume primite cu caracter de subventii” (4458). Grupa 13 este inlocuita de contul 475 “Subventii pentru investitii”, din cadrul grupei 47 redenumita“Conturi de subventii, regularizare si asimilate”. Contul 711 anterior intitulat “Variatia stocurilor” are o noua denumire “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.
_________________________________ Alte modificari: a)-Efectuarea lunara a evaluarii elementelor monetare in valuta, precum si a creantelor si datoriilor, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, cu recunoasterea in contabilitate a diferentelor inregistrate; b)- Corectarea pe seama rezultatului reportat numai a erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente;
- Pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative, care nu sunt de natura sa influenteze informatiile financiar-contabile. O eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analiza daca o eroare este semnificativa sau nu, se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau colectiva a elementelor. In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modifi carea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.

Pierderea documentelor justificative

Pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative sau contabile trebuie adusa la cunostinta, in scris, in termen de 24 de ore de la constatare, conducatorului unitatii (administratorului unitatii, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective). In termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicarii, conducatorul unitatii trebuie sa incheie un proces verbal, care se semneaza de catre conducatorul unitatii, conducatorul compartimentului financiar contabil al unitatii sau persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, persoana responsabila cu pastrarea documentului si seful ierarhic al persoanei responsabile cu pastrarea documentului, dupa caz. Cand disparitia documentelor se datoreaza conducatorului unitatii, masurile privind comunicarea si intocmirea procesului verbal se iau de catre ceilalti membri ai consiliului de administratie. In conditiile in care documentul pierdut a fost intocmit de catre unitate intr-un singur exemplar, reconstituirea acestuia se face urmand aceleasi proceduri prin care a fost intocmit documentul original, mentionandu-se in antetul documentului ca este reconstituit, si sta la baza inregistrarilor in contabilitate. Ori de cate ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infractiune, se incunostinteaza imediat organele de urmarire penala. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire”, intocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie sa contina toate lucrarile efectuate in legatura cu constatarea si reconstituirea documentului disparut, si anume: - sesizarea scrisa a persoanei care a constatat disparitia documentului; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - dovada sesizarii organelor de urmarire penala sau dovada sanctionarii disciplinare a persoanei vinovate; - dispozitia scrisa a conducatorului unitatii pentru reconstituirea documentului; - o copie a documentului reconstituit. In cazul in care documentul disparut a fost emis de alta unitate, reconstituirea se va face de unitatea emitenta, prin realizarea unei copii de pe documentul existent la unitatea emitenta iar unitatea emitenta va trimite unitatii solicitante, in termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta in mod obligatoriu si vizibil mentiunea „DUPLICAT”, cu specificarea numarului si datei dispozitiei pe baza careia s-a facut re constituirea si constituie baza legala pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli ne nominale (bonuri, bilete de calatorie ne nominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse inainte de a fi inregistrate in contabilitate. In acest caz, vinovatii de pierderea,sustragerea sau distrugerea documentelor suporta paguba adusa unitatii, salariatilor sau altor unitati, sumele respective recuperandu-se potrivit prevederilor legale. In cazul pierderii, sustragerii sau distrugerii exemplarului original al facturii, emitentul trebuie sa emita un duplicat al facturii pierdute, sustrase sau distruse Duplicatul poate fi : - o factura noua, care sa cuprinda aceleasi date ca si factura initiala, si pe care sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala; sau - o fotocopie a facturii initiale, pe care sa se aplice stampila societatii si sa se mentioneze ca este duplicat si ca inlocuieste factura initiala. Pentru pagubele generate de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor se stabilesc raspunderi materiale, care cuprind si eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea documentelor respective. Gasirea ulterioara a documentelor originale, care au fost reconstituite, poate constitui motiv de revizuire a sanctiunilor aplicate, in conditiile legii. In cazul gasirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anuleaza pe baza unui proces-verbal, si se pastreaza impreuna cu procesul-verbal in dosarul de reconstituire. Conducatorii unitatilor vor lua masuri pentru asigurarea inregistrarii si evidentei curente a tuturor lucrarilor intocmite, primite sau expediate, stabilirea si evidenta responsabililor de pastrarea acestora, evidenta tuturor reconstituirilor de documente, precum si pentru pastrarea dosarelor de reconstituire, pe toata durata de pastrare a documentului reconstituit.

Regimul formularelor financiar-contabile

Persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel: - persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente; - fiecare formular va avea un numar de ordine sau o serie, dupa caz, numar sau serie ce trebuie sa fi e secvential(a), stabilit(a) de societate. In alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - persoanele prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicata, vor emite proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere ori serii, dupa caz, prin care se va mentiona, pentru fi ecare exercitiu fi nanciar, care este numarul sau seria de la care se emite primul document. Registrele de contabilitate In cadrul formei de inregistrare in contabilitate “pe jurnale” prevazuta de normele metodologice a OMFP 3.512/2008, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (cod 14-1-3); - jurnale auxiliare; - Balanta de verifi care. In cadrul formei de inregistrare “maestru-sah”, principalele registre si formulare care se utilizeaza sunt: - Registrul-jurnal (cod 14-1-1); - Registrul-inventar (cod 14-1-2); - Cartea mare (sah - cod 14-1-3/a); - Balanta de verifi care. In cazul utilizarii formei de inregistrare combinata “maestru-sah cu jurnale”, pe langa fomularele mentionate la forma de inregistrare “maestru-sah” se utilizeaza jurnalele auxiliare specifi ce formei de inregistrare “pe jurnale”. Potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele prevazute la art.1: societatile comerciale, societatile/ companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice, institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial, precum si persoanele fi zice care desfasoara activitati producatoare de venituri, subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate sau in Romania, sunt: Registrul-jurnal, cod 14-1-1, Registrul-inventar, cod 14-1-2, si Cartea mare, cod 14-1-3. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita in orice moment identifi carea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar volumele se vor numerota in ordinea completarii lor. Registrul-jurnal, cod 14-1-1, este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza cronologic toate operatiunile economico-fi nanciare. Operatiunile de aceeasi natura, realizate in acelasi loc de activitate (atelier, sectie etc.), pot fi recapitulate intr-un document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care sta la baza inregistrarii in Registrul-jurnal. Orice inregistrare in Registrul-jurnal trebuie sa cuprinda elemente cu privire la: felul, numarul si data documentului justifi cativ, explicatii privind operatiunile respective si conturile sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor efectuate. Unitatile pot utiliza jurnale auxiliare pentru: operatiunile de casa si banca, decontarile cu furnizorii, situatia incasarii-achitarii facturilor etc. Unitatile care utilizeaza jurnale auxiliare pot inregistra in Registrul-jurnal sumele centralizate pe conturi, preluate din aceste jurnale. Editarea Registrului-jurnal se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Persoanele fi zice care desfasoara activitati independente si conduc contabilitatea in partida simpla, in conformitate cu prevederile legale, intocmesc Registrul jurnal de incasari si plati, cod 14-1-1/b, precum si alte documente de evidenta prevazute de legislatia in domeniu. Registrul-inventar, cod 14-1-2, este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se intocmeste la infi intarea unitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic. In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa natura lor, sufi cient de detaliate pentru a putea justifi ca continutul fi ecarui post al bilantului. Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fi ecarui cont de activ si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifi ca continutul acestora la sfarsitul exercitiului fi nanciar. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului fi nanciar. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verifi care de la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile fi nanciare anuale. Cartea mare, cod 14-1-3 este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, miscarea si existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat. Acesta este un document contabil de sinteza si sistematizare si contine simbolul contului debitor si al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor si creditor, precum si soldul contului. Registrul Cartea mare poate contine cate o fi la pentru fi ecare cont sintetic utilizat de unitate. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verifi care. Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse. Editarea Cartii mari se efectueaza la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile proprii. Balanta de verifi care este documentul contabil utilizat pentru verifi carea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate si controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si cea analitica, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc raportarile contabile stabilite potrivit legii. Balanta de verifi care a conturilor sintetice, precum si balantele de verifi care ale conturilor analitice se intocmesc cel putin anual, la incheierea exercitiului fi nanciar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile, la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare si ori de cate ori se considera necesar. Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Registrul Cartea mare se pastreaza in unitate timp de 10 ani de la data incheierii exercitiului fi nanciar in cursul caruia au fost intocmite, iar in caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite in termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fi zice care utilizeaza tehnica de calcul trebuie sa asigure listarea acestora in orice moment pe parcursul celor 10 ani de pastrare.

joi, 18 martie 2010

Planul de conturi - referinte

- Cifra 9 în poziţia a 3-a a conturilor cu trei cifre ce fac parte din aceeaşi grupă schimbă funcţia contabilă a contului respectiv faţă de celelalte conturi. Exemplu, din grupa 26 „Imobilizări financiare” fac parte următoarele conturi: 261, 262, 267 şi 269. Primele trei conturi au funcţia contabilă de activ, iar ultimul, care are cifra 9 în poziţia a 3-a, are funcţia contabilă de pasiv. - Cifra 9 în poziţia a 2-a pentru conturile din clasele 2-5 se referă laajustări pentru depreciere aferente activelor care fac obiectul acestor clase. Exemple: conturile din grupele 29, 39, 49, 59, toate fiind conturi cu funcţie contabilă de pasiv. Între conturile de cheltuieli şi venituri există o anumită relaţie în ce priveşte simbolizarea lor. A doua cifră din simbolul lor este identică, atât pentru cheltuieli cât şi pentru venituri. Exemplu: - Grupele 60-65 reprezintă grupele de conturi de cheltuieli din activitatea de exploatare, iar grupele 70-75 reprezintă grupele de conturi de venituri din activitatea de exploatare. - Grupa 66, reprezintă conturi de cheltuieli financiare, în timp ce grupa 76 reprezintă conturi de venituri financiare. - Grupa 67 indică conturile cheltuielilor extraordinare, iar grupa 77 reprezintă conturile de venituri extraordinare. - Grupa 68 cuprinde conturile de cheltuieli cu amortizările şi provizioanele, iar grupa 78 cuprinde conturile veniturilor din provizioane. Cifra 6 in pozitia a 2-a arata conturile "financiare" Cifra 8 in pozitia a 3-a arata "alte ajustari" Grupele :28,29,39,49,59 Nu genereaza fluxuri monetare,corespund la cheltuieli cu grupa 68,la venituri cu grupa 78

Evaluarea creantelor si a disponibilitatilor in valuta la inventar

La data inventarului, activele sunt evaluate la
valoarea actuala.
Creantele fata de terti sunt supuse verificarii si
confirmarii pe baza extraselor, soldurilor debitoare si
creditoare ale conturilor de clienti si furnizori care detin
ponderea in totalul soldurilor acestor conturi sau
punctajelor reciproce in functie de necesitati. Fac
exceptie de la aceasta regula creantele curente ale
agentilor economici a caror pondere nu depaseste 1%
din totalul creantelor. Pentru creantele cu o vechime
mai mare de 6 luni, confirmarea soldurilor se face in
mod obligatoriu pe baza de adresa cu confirmare de
primire. Nerespectarea acestei proceduri, precum si
refuzul de confirmare, constituie abateri de la
prezentele norme.
Valoarea de utilitate a creantelor se stabileste in
functie de valoarea lor probabila de incasat, stabilita in
functie de termenii clauzelor din contract (dobanzi sau
discounturi), potrivit prevederilor punctului 19 din
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii
nr.82/1991, constituindu-se, dupa caz, ajustari.
In cazul conturilor de creante nu pot apare plusuri si
minusuri la inventar, ci numai diferente din evaluare.
Pentru pagubele determinate de expirarea
termenelor de prescriptie a creantelor, comisia de
inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la
persoanele care au raspunderea gestionarii. Pe baza
explicatiilor primite si a documentelor cercetate,
comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor
propunand modul de regularizare a diferentelor dintre
datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma
inventarierii.
Intrucat sunt elemente neamortizabile, pentru
deprecierile constatate la creante se calculeaza si
inregistreaza ajustari pentru depreciere.
Din punct de vedere contabil, la constituirea
ajustarilor pentru deprecierea conturilor de clienti se
elimina mai intai TVA-ul.
Din punct de vedere fiscal, toate ajustarile pentru
depreciere in anul in care se constituie sunt
nedeductibile.
Diferentele de curs valutar aferente creantelor in
valuta platibile in valuta, rezultate la incheierea
exercitiului contabil se vor regulariza astfel:
- inregistrarea in contabilitate a diferentei
favorabile de curs valutar (cursul creste) aferente
creantelor neincasate pana la 31.12:
411=765
- inregistrarea diferentei nefavorabile de curs
(cursul scade) aferente creantelor neincasate pana
la 31.12:
665=411
In cazul creantelor raportate la o valuta, dar platibile
in lei, diferentele de curs sunt contabilizate prin
intermediul conturilor 668 „Alte cheltuieli financiare” si
768 „Alte venituri financiare”.
Pentru pagubele determinate de expirarea
termenelor de prescriptie a creantelor, comisia de
inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la
persoanele care au raspunderea gestionarii. Pe baza
explicatiilor primite si a documentelor cercetate
comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor
propunand modul de regularizare a diferentelor dintre
datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma
inventarierii.
Disponibilitatile aflate in conturi la banci se
inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele
de cont emise de banci cu cele din contabilitate.
Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria
unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a
exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor
operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul
respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de
casa cu cele din contabilitate.
Pentru contabilizarea diferentelor din evaluare
aferente disponibilitatilor in valuta la inventar se fac
urmatoarele inregistrari:
- diferente de curs valutar favorabile (cursul la 31.12
este mai mare decat cursul la data intrarii):
5124/5314=765
- diferente de curs nefavorabile (cursul la 31.12
este mai mic decat cursul la data intrarii):
665=5124/5314
In ceea ce priveste disponibilitatile, in cazul lor se
pot inregistra si diferente cantitativ-valorice, astfel:
- plusuri de disponibilitati banesti in valuta:
5124/5314=668
- minusuri de disponibilitati banesti in valuta:
668=5124/5314
Cu ocazia inventarierii titlurile de valoare se
evalueaza, in cazul celor cotate la bursa, la valoarea
de cotare a acestora din ziua de 31 decembrie, iar in
cazul celor necotate la valoarea lor probabila de
vanzare. In cazul in care valoarea lor de inventar este
mai mica decat valoarea cu care acestea figureaza in
contabilitate, se va proceda la constituirea de
provizioane pentru deprecierea acestor titluri.
Titlurile de valoare se inventariaza si se evalueaza
cu respectarea principiului prudentei. In situatia in care
se apreciaza ca valoarea de vanzare este superioara
valorii contabile, in listele de inventariere se inscrie
valoarea lor contabila.

Imobilizarile corporale

Imobilizarile corporale sunt acele active utilizate de
catre entitati pe parcursul unei perioade mai mari de un
an si care sunt:
- utilizate in productia de bunuri;
- utilizate in prestarea de servicii;
- utilizate in executarea de lucrari;
- inchiriate tertilor; sau
- folosite in scopuri administrative.
Imobilizarile corporale trebuie sa fie evaluate initial
la costul acestora, determinat in functie de
modalitatea de intrare a activelor in cadrul entitatii
(cost de achizitie, cost de productie, valoare de aport si
valoare justa).
Entitatile apeleaza periodic la reevaluarea
imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului
financiar pentru a determina valoarea justa a acestora.
Se tine cont de inflatie, de utilitatea activului reevaluat,
de starea acestuia etc. Avand in vedere cresterea
semnificativa a pietei imobiliare din Romania si a
numarului de tranzactii desfasurate, se poate afirma ca
in reevaluarea terenurilor si constructiilor, un rol foarte
important il are pretul pietei, care de multe ori
supraevalueaza activele si creeaza o imagine falsa
asupra pozitiei financiare a societatilor implicate.
Asa cum este definita in O.M.F.P. nr. 1.752/2005,
valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ
poate fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care
pretul este determinat in mod obiectiv.
De regula, valoarea justa este determinata pe baza
unor evaluari efectuate de catre profesionisti calificati
in evaluare, membri ai unui organism profesional in
domeniu, recunoscut national si international. In
Romania, organismul care reuneste expertii evaluatori
este Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania
(ANEVAR). In cazul in care reevaluarea este efectuata
de specialisti din cadrul entitatilor care detin activele
respective, atunci componenta comisiilor de
reevaluare trebuie sa fie stabilita astfel incat sa asigure
un numar corespunzator de cadre cu pregatire tehnica
in domeniu, care sa poata aprecia:
- starea acestora, respectiv gradul de uzura fizica si
morala a activelor inventariate supuse reevaluarii;
- utilitatea imobilizarilor corporale; sau
- valoarea de piata a activelor reevaluate.
La stabilirea utilitatii activelor, se va avea in vedere
ca, in exercitiile financiare viitoare, sa existe o
incarcare corespunzatoare cu comenzi si contracte
pentru imobilizarile corporale respective, astfel incat
prin vanzarea productiei realizate sa se asigure
recuperarea plusului de amortizare generat de
reevaluare. De asemenea, se va tine cont si de
posibilitatea ca aceste active sa fie inchiriate tertilor.
Isi pot reevalua imobilizarile corporale urmatoarele
categorii de entitati:
- societatile comerciale, indiferent de forma lor de
proprietate;
- regiile autonome;
- societatile si companiile nationale;
- institutele de cercetare;
- persoanele fizice autorizate si asociatiile fara
personalitate juridica care desfasoara activitati in
scopul realizarii de venituri si care conduc evidenta in
partida simpla; si
- celelalte categorii de agenti economici.
Nu isi pot reevalua imobilizarile corporale agentii
economici care se afla in procedura de:
- dizolvare;
- lichidare administrativa; sau
- lichidare judiciara.
Din categoria imobilizarilor corporale, nu pot fi
reevaluate:
- imobilizarile corporale trecute in conservare;
- imobilizarile corporale care au fost instrainate de
agentii economici intre data de 1 ianuarie a anului
urmator celui pentru care reevaluare poate fi efectuata
si data aprobarii situatiilor financiare ale anului pentru
care reevaluare poate fi efectuata.

vineri, 5 martie 2010

Plafonul de casa

Plafonul de casa este reglementat prin OG 15/1996 iar ultima modificare a fost adusa prin OUG 94/2004 aprobata cu modificari prin Legea 507/2004. Textul actualizat din OG 15/1996 referitor la plafonul de casa se prezinta astfel: Art. 5. - (1) Pentru intarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plata fara numerar. (2) Prin exceptie de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plati in numerar in urmatoarele cazuri: a) plata salariilor si a altor drepturi de personal; b) alte operatiuni de plati ale persoanelor juridice cu persoane fizice; c) plati catre persoane juridice in limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, platile catre o singura persoana juridica fiind admise in limita unui plafon zilnic in suma de 50.000.000 lei. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plati catre o singura persoana juridica in limita unui plafon zilnic in numerar in suma de 100.000.000 lei, in cazul platilor catre retelele de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate si functioneaza in baza legislatiei in vigoare. Sunt interzise platile fragmentate in numerar catre astfel de magazine, pentru facturile a caror valoare este mai mare de 100.000.000 lei. (3) De la prevederile alin. 2 lit. c) sunt exceptate urmatoarele operatiuni: - depunerile in conturile persoanelor juridice, deschise la societatile comerciale bancare, care pot fi facute si de alte persoane juridice, neplafonat; - cheltuielile de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, precum si a cheltuielilor neprevazute, efectuate in acest sens; - cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferinte, de simpozioane si de alte asemenea actiuni, in conditiile baremurilor stabilite de normele legale in vigoare. (4) La acordarea avansurilor spre decontare, in scopul efectuarii de plati catre persoane juridice, se vor respecta cerintele prevazute la alin. 2 lit. c). (5) Este interzisa acordarea unor facilitati de pret clientilor, persoane juridice, care efectueaza plata in numerar. (6) Abrogat. (7) Abrogat. (8) Subunitatile economice ale persoanelor juridice care au cont intr-o societate comerciala bancara si casierie pot aplica in mod corespunzator prevederile acestui articol. […]"
Nota: sumele prezentate sunt in lei vechi !