La data inventarului, activele sunt evaluate la
valoarea actuala.
Creantele fata de terti sunt supuse verificarii si
confirmarii pe baza extraselor, soldurilor debitoare si
creditoare ale conturilor de clienti si furnizori care detin
ponderea in totalul soldurilor acestor conturi sau
punctajelor reciproce in functie de necesitati. Fac
exceptie de la aceasta regula creantele curente ale
agentilor economici a caror pondere nu depaseste 1%
din totalul creantelor. Pentru creantele cu o vechime
mai mare de 6 luni, confirmarea soldurilor se face in
mod obligatoriu pe baza de adresa cu confirmare de
primire. Nerespectarea acestei proceduri, precum si
refuzul de confirmare, constituie abateri de la
prezentele norme.
Valoarea de utilitate a creantelor se stabileste in
functie de valoarea lor probabila de incasat, stabilita in
functie de termenii clauzelor din contract (dobanzi sau
discounturi), potrivit prevederilor punctului 19 din
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii
nr.82/1991, constituindu-se, dupa caz, ajustari.
In cazul conturilor de creante nu pot apare plusuri si
minusuri la inventar, ci numai diferente din evaluare.
Pentru pagubele determinate de expirarea
termenelor de prescriptie a creantelor, comisia de
inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la
persoanele care au raspunderea gestionarii. Pe baza
explicatiilor primite si a documentelor cercetate,
comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor
propunand modul de regularizare a diferentelor dintre
datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma
inventarierii.
Intrucat sunt elemente neamortizabile, pentru
deprecierile constatate la creante se calculeaza si
inregistreaza ajustari pentru depreciere.
Din punct de vedere contabil, la constituirea
ajustarilor pentru deprecierea conturilor de clienti se
elimina mai intai TVA-ul.
Din punct de vedere fiscal, toate ajustarile pentru
depreciere in anul in care se constituie sunt
nedeductibile.
Diferentele de curs valutar aferente creantelor in
valuta platibile in valuta, rezultate la incheierea
exercitiului contabil se vor regulariza astfel:
- inregistrarea in contabilitate a diferentei
favorabile de curs valutar (cursul creste) aferente
creantelor neincasate pana la 31.12:
411=765
- inregistrarea diferentei nefavorabile de curs
(cursul scade) aferente creantelor neincasate pana
la 31.12:
665=411
In cazul creantelor raportate la o valuta, dar platibile
in lei, diferentele de curs sunt contabilizate prin
intermediul conturilor 668 „Alte cheltuieli financiare” si
768 „Alte venituri financiare”.
Pentru pagubele determinate de expirarea
termenelor de prescriptie a creantelor, comisia de
inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la
persoanele care au raspunderea gestionarii. Pe baza
explicatiilor primite si a documentelor cercetate
comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor
propunand modul de regularizare a diferentelor dintre
datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma
inventarierii.
Disponibilitatile aflate in conturi la banci se
inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele
de cont emise de banci cu cele din contabilitate.
Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria
unitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a
exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor
operatiunilor de incasari si plati privind exercitiul
respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de
casa cu cele din contabilitate.
Pentru contabilizarea diferentelor din evaluare
aferente disponibilitatilor in valuta la inventar se fac
urmatoarele inregistrari:
- diferente de curs valutar favorabile (cursul la 31.12
este mai mare decat cursul la data intrarii):
5124/5314=765
- diferente de curs nefavorabile (cursul la 31.12
este mai mic decat cursul la data intrarii):
665=5124/5314
In ceea ce priveste disponibilitatile, in cazul lor se
pot inregistra si diferente cantitativ-valorice, astfel:
- plusuri de disponibilitati banesti in valuta:
5124/5314=668
- minusuri de disponibilitati banesti in valuta:
668=5124/5314
Cu ocazia inventarierii titlurile de valoare se
evalueaza, in cazul celor cotate la bursa, la valoarea
de cotare a acestora din ziua de 31 decembrie, iar in
cazul celor necotate la valoarea lor probabila de
vanzare. In cazul in care valoarea lor de inventar este
mai mica decat valoarea cu care acestea figureaza in
contabilitate, se va proceda la constituirea de
provizioane pentru deprecierea acestor titluri.
Titlurile de valoare se inventariaza si se evalueaza
cu respectarea principiului prudentei. In situatia in care
se apreciaza ca valoarea de vanzare este superioara
valorii contabile, in listele de inventariere se inscrie
valoarea lor contabila.